Te hoê “hiˈoraa o te tahoêraa e o te autaeaeraa”
Mea na reira to te hoê vahine faahohoˈaraa i te mau ohipa a te mau Ite no Iehova i muri aˈe i to ˈna faarururaa i te pohe peapea mau o te hoê melo o to ˈna utuafare. Te faataa ra o ˈna e:
“No to ˈu utuafare e no ˈu iho, te hinaaro nei au e haamauruuru i te mau Ite no te amuiraa Italia i Freiburg, i Helemani. Taa ê noa ˈtu i to ˈu taeae Antonio e ta ˈna vahine Anna, e ere to ˈu utuafare i te Ite no Iehova. Mea maoro to matou faahapa-noa-raa i ta raua haapaoraa noa ˈtu e ua faatura noa matou i te reira.
“I teie nei râ, ua taui matou i to matou feruriraa. Inaha, ua ite matou i te hiˈoraa o te autaeaeraa e o te here e aita roa hoi matou i manaˈo noa ˈˈe.
“Ma te peapea mau, ua pohe oioi noa o Anna i roto i te hoê ati purumu. I te mea e te ora nei matou i Italia, ua afai matou i te turu i te pae morare i to matou taeae o Antonio e i ta ˈna mau tamarii ma te ore e faarahi roa. Ua afai mai to ˈna mau taeae Ite i te tauturu. Ua tauturu ratou ia ˈna na roto i to ratou taeraa mai, ta ratou mau parau, to ratou faaroo, to ratou tino, morare, e te tauturu i te pae moni. I te mea e eita ta ˈu iho e nehenehe e haamauruuru i te amuiraa, te hinaaro nei râ vau e haamauruuru ia ratou na roto i ta outou vea no to ratou hiˈoraa o te tahoêraa e o te autaeaeraa e eita e moehia ia matou.”
Te haafaufaahia ra teie mau faahitiraa maitai a teie vahine. Mai ta ˈna i ite, ua riro te mau Ite no Iehova ei autaeaeraa na te ao nei. (Petero 1, 2:17) Te faatupu nei ratou i te mau taairaa puai mau o te aroha i rotopu ia ratou iho, ma te iteraa e e te aroha “o taua tatua nehenehe roa ra ïa.” (Kolosa 3:14) I roto atoa i roto i te mau huru tupuraa ino roa ˈˈe, o te nehenehe e tupu mai i nia ia tatou paatoa, e ati maite atu te mau Ite no Iehova i te Atua e i to ˈna nunaa.—Maseli 18:24; Koheleta 9:11; Ioane 13:34, 35.