VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 15/2 api 17-22
  • Ua fatata te tiamâraa hanahana no te mau tamarii a te Atua

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua fatata te tiamâraa hanahana no te mau tamarii a te Atua
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te parau nei ratou e “E haere mai”
  • Te mau tauiraa a mairi ai te tau
  • E rave rahi mau tumu no te mauruuru
  • E tae mai anei outou?
  • Te aratai ra o Iehova i te mau tamaiti e rave rahi i te hanahana
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Eaha te auraa o te amuraa maa a te fatu no outou?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
  • E oaoa anaˈe i to tatou tiaturiraa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2012
  • ‘E faaau atu vau i te hoê faufaa e o outou no te hoê basileia’
    Tahoêhia i roto i te haamoriraa o te Atua mau hoê roa
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 15/2 api 17-22

Ua fatata te tiamâraa hanahana no te mau tamarii a te Atua

“Ua faarirohia hoi te mau mea hamanihia nei ei mea faufaa ore noa . . . [no te tiaturiraa e faatiamâhia ˈi] te mau mea hamanihia nei i te tapea ra o te [ino], ia noaa te tiamâ[raa hanahana] o te [mau] tamarii a te Atua ra.”—ROMA 8:20, 21; MN.

1. Mea nafea te tusia o Iesu i te faahohoˈaraahia i te Mahana Taraehara?

UA HOROA mai o Iehova i ta ˈna Tamaiti fanau tahi ei tusia no te hoê hoo o tei iriti i te eˈa o te oraraa i nia i te raˈi no te mau 144 000 taata, e te mau tiaturiraa mure ore i nia i te fenua nei no te toea o te huitaata nei. (Ioane 1, 2:1, 2) Mai tei faataahia i roto i te tumu parau na mua ˈtu, ua faahohoˈahia te tusia o Iesu no te mau Kerisetiano tei faatavaihia i te varua i to te tahuˈa rahi o Iseraela pûpûraa i te hoê puaatoro oni ei tusia no te hara no ˈna iho, no to ˈna utuafare, e no te opu o Levi i te Mahana Taraehara o te matahiti. I taua noa mahana ra, e pûpû na oia i te hoê puaaniho ei tusia no te hara no te tahi atu mau ati Iseraela atoa, mai ta te tusia o te Mesia e haamaitai i te huitaata nei. E afai ê na te hoê puaaniho ora, ma te taipe, i te mau hara o te matahiti i mairi a te nunaa taatoa, o te moe roa i roto i te medebara.a—Levitiko 16:7-15, 20-22, 26.

2, 3. Eaha te auraa o te mau parau a Paulo i roto i te Roma 8:20, 21?

2 I muri aˈe i to ˈna haamatararaa i te tiaturiraa o te feia e riro mai ei “mau tamaiti a te Atua,” ua parau te aposetolo Paulo e: “Te hinaaro rahi o te mau mea hamanihia nei ma te faaoao, te tiai nei ïa i te faaiteraahia mai o te [mau tamaiti] a te Atua. Ua faarirohia hoi te mau mea hamanihia nei ei mea faufaa ore noa, e ere ra i te mea hinaaro, na ˈna râ na tei faariro ei mea faufaa ore noa, [no te tiaturiraa e faatiamâhia ˈi] te mau mea hamanihia nei i te tapea ra o te [ino], ia noaa te tiamâ[raa hanahana] o te [mau] tamarii a te Atua ra.” (Roma 8:14, 17, 19-21; MN) Eaha te auraa o teie mau parau?

3 I to Adamu, to tatou tupuna, hamaniraahia ei taata tia roa, ua riro na oia ei “tamaiti, MN” aore ra ei tamarii “na te Atua.” (Luka 3:38) No te mea ua hara oia, ua riro oia i ‘te tapea o te ino’ e ua horoa ˈtu i teie huru ino i te fetii taata nei. (Roma 5:12) Ua faatia te Atua e ia fanauhia mai te taata ma te “faufaa ore” no te mea ua naeahia ratou i te huru tia ore, ua horoa râ oia i te tiaturiraa na roto i te “huaai,” oia hoi o Iesu Mesia. (Genese 3:15; 22:18; Galatia 3:16) Te faaite ra te Apokalupo 21:1-4 i te taime ‘e ore roa ˈi te pohe, te oto, te mihi, e te mauiui.’ I te mea e e parau tǎpǔ teie i “te [mau] taata,” te haapapu maira te reira ia tatou e e ite te hoê totaiete taata apî i nia i te fenua o te ora i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia, i to ratou feruriraa e to ratou tino ia oraora maitai roa, e e fanaˈo ratou i te ora mure ore ei “mau tamarii a te Atua” i nia i te fenua nei. I te roaraa o te Faatereraa Tausani Matahiti a te Mesia, “e faatiamâhia” te feia auraro ‘i te tapea o te ino.’ I muri aˈe ratou e haapapu ai i to ratou taiva ore ia Iehova i roto i te tamataraa hopea, e tiamâ ïa ratou i te hara e i te pohe no ǒ mai ia Adamu ra e a muri noa ˈtu. (Apokalupo 20:7-10) I reira ïa e ‘noaa ˈi’ i te feia i nia i te fenua nei i “te tiamâraa hanahana o te mau tamarii a te Atua.”

Te parau nei ratou e “E haere mai”

4. Eaha te auraa e ‘rave noa mai i te pape ora’?

4 Auê ïa tiaturiraa faahiahia i mua i te huitaata nei! Eita ïa e maerehia e te rave ra te mau Kerisetiano tei faatavaihia i te varua i nia noâ i te fenua nei, i te upoo ma te itoito no te faaite ia vetahi ê i te reira! Ei feia o te riro ei melo no te “vahine faaipoipo” a te Arenio faahanahanahia, o Iesu Mesia, te apiti nei te toea faatavaihia i roto i te tupuraa o teie mau parau tohu: “Te parau nei te [v]arua e te vahine faaipoipo apî, E haere mai. E o tei faaroo ra, a parau atoa oia e, E haere mai. E o tei poihâ ra, a haere mai. E tei hinaaro ra, a rave noa mai oia i te pape ora.” (Apokalupo 21:2, 9; 22:1, 2, 17) Aita te mau haamaitairaa o te tusia no te hoo o Iesu i taotia-noa-hia no te mau 144 000 feia faatavaihia. Te tamau noa ra te varua o te Atua i te ohipa na roto i te toea o te pǔpǔ o te vahine faaipoipo i nia i te fenua nei ma te parau e “E haere mai.” Te titau-manihini-hia ra te taata e faaroo e e poihâ ra i te parau-tia ia parau e “E haere mai,” ma te faaohipa i te mau faanahoraa e rave rahi no te ora a Iehova.

5. O vai ta te mau Ite no Iehova e oaoa nei i te farii i rotopu ia ratou?

5 Te tiaturi nei te mau Ite no Iehova i te faanahoraa no te ora ta te Atua i rave na roto ia Iesu Mesia. (Ohipa 4:12) Te oaoa nei ratou e te vai ra i rotopu ia ratou te feia mafatu haavare ore o te hinaaro ra e haapii i te mau opuaraa a te Atua e e rave i to ˈna hinaaro. Te matara ra te uputa o ta ratou mau Piha no te Basileia no te feia atoa e hinaaro ra ‘e haere mai e e rave noa i te pape ora’ i teie “tau hopea.”—Daniela 12:4.

Te mau tauiraa a mairi ai te tau

6. Mea nafea te varua o te Atua i te ohiparaa i nia i te mau tavini o Iehova i roto e rave rau mau area taime?

6 E taime ta te Atua i faataa no te faatupu i ta ˈna mau opuaraa, e te ohipa ra te reira i nia i ta ˈna mau raveraa i nia i te mau taata. (Koheleta 3:1; Ohipa 1:7) Noa ˈtu e ua vai na te varua o te Atua i nia i to ˈna mau tavini na mua ˈtu i te tau kerisetiano, aita ratou i faatavaihia ei mau tamaiti pae varua na ˈna. I te haamataraa mai râ e o Iesu, ua tae atura i te taime no Iehova ia faaohipa i te varua moˈa no te faatavai i te mau tane e te mau vahine pûpûhia no te hoê tufaa o te raˈi. E i to tatou nei tau ïa? Te ohipa nei taua noa varua ra, i nia i te mau “mamoe ê atu” a Iesu, aita râ oia e faatupu ra i roto ia ratou i te tiaturiraa e te hinaaro e ora i nia i te raˈi. (Ioane 10:16) Ma te tiaturiraa tei horoahia mai e te Atua, oia hoi e ora e a muri noa ˈtu i nia i te hoê fenua paradaiso, te turu nei ratou ma te oaoa i te toea faatavaihia i roto i te pororaa i roto i teie tau o te faataa ê i te ao tahito i te ao apî parau-tia a te Atua.—Petero 2, 3:5-13.

7. Ua anaanatae te Feia Haapii Bibilia i teihea ohipa ootiraa, tera râ, eaha ta ratou i ite no nia i te paradaiso?

7 Ua haamata te Atua i ‘te aratai i te mau tamaiti e rave rahi i te hanahana’ na roto i te niniiraa mai i te varua moˈa i te Penetekose 33 T.T., e e au ra e ua faataa oia i te hoê taime no te faahope i te numera o ‘te Iseraela [pae varua] o te Atua,’ oia hoi 144 000. (Hebera 2:10, MN; Galatia 6:16; Apokalupo 7:1-8) Mai te matahiti 1879 mai, ua faahiti-pinepine-hia te hoê ohipa ootiraa o te mau Kerisetiano faatavaihia i roto i teie vea. Tera râ, ua ite atoa te Feia Haapii Bibilia (te mau Ite no Iehova i teie nei) e te pûpû ra te mau Papai i te tiaturiraa o te ora mure ore i nia i te hoê fenua paradaiso. Ei hiˈoraa, ua faahiti Te Pare Tiairaa no Tiurai 1883 e: “Ia haamau o Iesu i to ˈna basileia, ia faaore oia i te ino, e te vai atu â, e riro mai ïa teie fenua ei paradaiso, . . . e e fanaˈo te feia atoa i roto i to ratou mau menema. E na roto i te auraroraa i ta ˈna mau ture, e nehenehe ïa ratou e ora e a muri noa ˈtu i reira.” A mairi noa ˈi te tau, ua iti mai te ootiraa o te feia faatavaihia, e ua ooti-mǎrû-noa-hia ˈtura te mau taata aita ratou i tiaturi e ora i nia i te raˈi, i roto i te faanahonahoraa a Iehova. I taua taime ra, ua horoa te Atua i to ˈna mau tavini faatavaihia, te mau Kerisetiano tei fanau-faahou-hia, i te maramarama faahiahia.—Daniela 12:3; Philipi 2:15; Apokalupo 14:15, 16.

8. Mea nafea te haamaramaramaraahia te tiaturiraa e ora i nia i te fenua i te haamataraa mai o te mau matahiti 1930?

8 Mai te matahiti 1931 mai iho â râ to te feia e tiaturi ra e ora i nia i te fenua nei apitiraa ˈtu i te amuiraa kerisetiano. I taua matahiti ra, ua haamaramarama Iehova i te toea o te mau Kerisetiano tei faatavaihia i te varua e e tano te Ezekiela pene 9 i nia i teie pǔpǔ no te fenua, o te tapaohia ra no te ora ˈtu i roto i te ao apî a te Atua. I te matahiti 1932, ua papuhia ˈtura e ua faahohoˈahia teie mau taata mai te mau mamoe ra i teie nei tau e Ionadaba (Iehonadaba), te hoa o Iehu. (Te mau arii 2, 10:15-17) I te matahiti 1934, ua taahia ˈtura e e tia i “te mau Ionadaba” ia “euhe,” aore ra ia pûpû ia ratou iho no te Atua. I te matahiti 1935, ua itehia ˈtura te “nahoa rahi,” aore ra te “feia rahi roa”—tei manaˈohia hoi na mua ˈˈe e o ratou te piti o te pǔpǔ taata pae varua o te riro ei “mau hoa” o te vahine faaipoipo a te Mesia i nia i te raˈi—o ratou te mau mamoe ê atu e tiaturi ra e ora i nia i te fenua. (Apokalupo 7:4-15; 21:2, 9; Salamo 45:14, 15) E mai te matahiti 1935 mai iho â râ to te feia faatavaihia haamataraa i te imi i te mau taata tia e hiaai ra e ora e a muri noa ˈtu i nia i te hoê fenua paradaiso.

9. I muri aˈe i te matahiti 1935, no te aha aita te tahi mau Kerisetiano i rave faahou i te mau taoˈa taipe i te Amuraa maa Ahiahi a te Fatu?

9 I muri aˈe i te matahiti 1935, aita te tahi mau Kerisetiano i rave faahou i te pane e te uaina i te Amuraa maa Ahiahi a te Fatu. No te aha? No te mea ua taa ia ratou e e faaea ratou i nia i te fenua nei, eita ratou e haere i nia i te raˈi. Ua parau te hoê vahine tei bapetizohia i te matahiti 1930 ra, e: “Noa ˈtu e ua hiˈohia na [te raveraa i te mau taoˈa taipe] ei ohipa e tano, no te mau tavini itoito ma te taime taatoa iho â râ, aita roa ˈtu vau i tiaturi e e haere au i nia i te raˈi. No reira, i te matahiti 1935, ua haamaramaramahia matou e te haaputuputuhia ra te feia rahi roa o te tiaturi ra e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua nei. Ua oaoa e rave rahi o matou i te taaraa e e melo matou no taua feia rahi roa ra, e aita matou i rave faahou i te mau taoˈa taipe.” Ua taui atoa te mau tumu parau i roto i te mau papai kerisetiano. I mutaa ihora, ua neneihia taua mau papai ra na mua roa no te mau pǐpǐ tei faatavaihia i te varua a Iesu, mai te matahiti 1935 mai râ, ua pûpû Te Pare Tiairaa e te tahi atu mau papai a “te tavini haapao maitai” i te maa pae varua e tano no te mau hinaaro o te feia faatavaihia e o to ratou mau hoa atoa e tiaturi ra e ora i nia i te fenua nei.—Mataio 24:45-47.

10. Nafea te hoê taata faatavaihia i taiva e nehenehe ai e monohia?

10 E feruri anaˈe na e ua taiva te hoê taata i faatavaihia. E monohia anei oia? Ua faaite o Paulo i te reira i roto i ta ˈna aparauraa no nia i te tumu olive taipe. (Roma 11:11-32) Mai te peu e e tia ia mono i te hoê taata tei faatavaihia i te varua, eita e ore e e pii te Atua i te hoê taata e faaroo faahiahia to ˈna i roto i ta ˈna taviniraa moˈa no ˈna e rave rahi matahiti te maoro, no te haere i nia i te raˈi.—A faaau e te Luka 22:28, 29; Petero 1, 1:6, 7.

E rave rahi mau tumu no te mauruuru

11. No nia i te huru o to tatou tiaturiraa, eaha ta te Iakobo 1:17 e haapapu maira ia tatou?

11 I te mau vahi atoa tatou e tavini ai ia Iehova ma te haapao maitai, e haamâha mai oia i to tatou mau hinaaro e mau hiaai tia. (Salamo 145:16; Luka 1:67-74) Noa ˈtu e te tiaturi mau nei tatou e haere i nia i te raˈi, aore ra e ora i nia i te fenua nei, e rave rahi tumu papu ta tatou no te haamauruuru i te Atua. Te rave noa ra oia i te mau mea no te maitai o te feia e here ra ia ˈna. Ua parau te pǐpǐ ra o Iakobo e “te mau [“ô,” MN] maitatai i ho-mai-hia mai, e te mau mea tia roa e maitai roa ˈi, no nia ïa, mai nia mai ïa i te Metua o te maramarama,” oia hoi te Atua ra o Iehova. (Iakobo 1:17) E hiˈo anaˈe na i te tahi o teie mau ô e mau haamaitairaa.

12. No te aha tatou e nehenehe ai e parau e ua horoa mai Iehova na to ˈna mau tavini haapao maitai tataitahi i te hoê tiaturiraa faahiahia?

12 Ua horoa mai o Iehova na to ˈna mau tavini haapao maitai tataitahi i te hoê tiaturiraa faahiahia. Ua pii oia ia vetahi no te ora i nia i te raˈi. Ua horoa o Iehova na ta ˈna mau ite hou te tau kerisetiano i te tiaturiraa faahiahia roa o te tia-faahou-raa no te ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua nei. Ei hiˈoraa, ua tiaturi o Aberahama i te tia-faahou-raa e ua tiai oia i te “oire niu mau ra”—te Basileia o te raˈi, i raro aˈe i te reira oia e faatiahia mai ai no te ora i nia i te fenua nei. (Hebera 11:10, 17-19) I teie â tau hopea, te horoa nei te Atua na te mau mirioni taata i te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu i nia i te hoê fenua paradaiso. (Luka 23:43; Ioane 17:3) Papu maitai, e e tia i te feia atoa ta Iehova i horoa ˈtu i teie tiaturiraa rahi, ia mauruuru hohonu no te reira.

13. Nafea te varua moˈa o te Atua e ohipa ˈi i nia i to ˈna nunaa?

13 Te horoa nei Iehova i to ˈna varua moˈa ei ô na to ˈna nunaa. Ua faatavaihia te mau Kerisetiano tei horoahia te tiaturiraa e haere i nia i te raˈi, i te varua moˈa. (Ioane 1, 2:20; 5:1-4, 18) Area te mau tavini o te Atua e tiaturi ra e ora i nia i te fenua ra, te fanaˈo ra ratou i te tauturu e te aratairaa a te varua. I rotopu ia ratou, te vai ra o Mose, tei fanaˈo i te varua o Iehova, e na taata e 70 tei nominohia no te tauturu ia ˈna. (Numera 11:24, 25) I raro aˈe i te mana o te varua moˈa, ua riro na o Bezaleela ei taata rave ohipa aravihi roa no te hamani i te sekene o Iseraela. (Exodo 31:1-11) Ua vai mai te varua o te Atua i nia ia Gideona, ia Iepheta, ia Samasona, ia Davida, ia Elia, ia Elisaia, e i nia ia vetahi ê. Noa ˈtu e eita roa ˈtu teie mau taata no mutaa ihora, e arataihia i te hanahana i nia i te raˈi, ua arataihia e ua tauturuhia ratou e te varua moˈa, mai te mau mamoe ê atu atoa a Iesu i teie nei tau. No reira, te fanaˈoraa i te varua o te Atua, e ere ïa te auraa e e haere tatou i nia i te raˈi. Tera râ, te horoa maira te varua o Iehova i te aratairaa, te tauturu maira ia tatou ia poro e ia rave i te tahi atu mau hopoia i horoahia mai e te Atua, te horoa maira i te puai tei hau aˈe i tei matauhia, e te faatupu ra i roto ia tatou to ˈna hotu o te here, te oaoa, te hau, te faaoromai, te maitai, te hamani maitai, te faaroo, te mǎrû, e te hitahita ore. (Ioane 16:13; Ohipa 1:8; Korinetia 2, 4:7-10; Galatia 5:22, 23) Eita anei e tia ia tatou ia mauruuru no teie ô maitai no ǒ mai i te Atua ra?

14. Nafea tatou e fanaˈo ai i te mau ô no ǒ mai i te Atua ra mai te ite e te paari?

14 Te ite e te paari, e mau ô ïa no ǒ mai i te Atua ra te tia ia tatou ia mauruuru, noa ˈtu e te tiaturi nei tatou e haere i nia i te raˈi aore ra e ora i nia i te fenua nei. Te tauturu maira te ite papu o Iehova ia tatou “ia hiˈopoa maitai i te mau mea faufaa roa ˈtu â, MN” e ‘ia au to tatou haerea [“ia Iehova,”MN] i te mau mea atoa e mauruuru ai ra.’ (Philipi 1:9-11; Kolosa 1:9, 10) Ua riro te paari no ǒ mai i te Atua ra ei parururaa e ei aratairaa i roto i te oraraa. (Maseli 4:5-7; Koheleta 7:12) Ua niuhia te ite e te paari mau i nia i te Parau a te Atua, e te umehia nei te toea iti o te feia faatavaihia e te mau parau no nia i to ratou tiaturiraa e haere i nia i te raˈi. Teie râ, e ere te here no te Parau a te Atua e te maramarama-maitai-raa i te reira, i te ravea a te Atua no te faaite mai e ua piihia tatou no te haere i nia i te raˈi. Ua papai atoa te mau taata mai ia Mose e ia Daniela, i te tahi mau tuhaa o te Bibilia, tera râ, e faatiahia mai ratou no te ora i nia i te fenua nei. Noa ˈtu e te tiaturi nei tatou e haere i nia i te raˈi aore ra e ora i nia i te fenua nei, te fanaˈo nei tatou paatoa i te maa pae varua e horoahia maira e “te tavini haapao maitai e te paari” tei fariihia e Iehova. (Mataio 24:45-47) Auê tatou paatoa i te mauruuru no te ite i noaa mai!

15. Eaha te hoê o te mau ô rahi roa ˈˈe ta te Atua i horoa mai, e nafea tatou ia hiˈo i te reira?

15 Hoê o te mau ô rahi roa ˈˈe ta te Atua i horoa mai, o te faanahoraa here ïa o te tusia no te hoo o Iesu, e faufaahia ˈi tatou noa ˈtu e te tiaturi nei tatou e haere i nia i te raˈi aore ra e ora i nia i te fenua nei. Ua aroha mai te Atua i te ao o te huitaata nei “e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.” (Ioane 3:16) E ua turai te here o Iesu ia ˈna “ia horoa i to ˈna ora ei hoo no te taata e rave rahi.” (Mataio 20:28) Mai ta te aposetolo Ioane i faataa, o Iesu Mesia “te taraehara i ta tatou nei hara [ta te feia faatavaihia]; e ere hoi i ta tatou anaˈe ra, i ta to te ao atoa nei râ.” (Ioane 1, 2:1, 2) No reira, e tia ia tatou paatoa ia mauruuru rahi no teie faanahoraa here e ora ˈtu e a muri noa ˈtu.b

E tae mai anei outou?

16. Eaha te oroa faufaa e haamanaˈohia i muri aˈe i te taperaa mahana i te 11 no Eperera 1998, e o vai te tia ia tae mai?

16 E tia i te mauruuru no te hoo i horoahia mai e te Atua na roto i ta ˈna Tamaiti, ia turai ia tatou ia tae mai i te mau Piha no te Basileia aore ra i te tahi atu mau vahi, i reira te mau Ite no Iehova e putuputu ai i muri aˈe i te taperaa mahana i te 11 no Eperera 1998, no te faahaamanaˈo i te poheraa o te Mesia. I to ˈna haamauraa i teie oroa e ta ˈna mau aposetolo haapao maitai i te po hopea o to ˈna oraraa i nia i te fenua nei, ua parau o Iesu e: “E na reira [“noa,” MN] outou ei manaˈoraa ia ˈu.” (Luka 22:19, 20; Mataio 26:26-30) E rave te toea iti o te feia faatavaihia i te pane faahopue-ore-hia, o te faahohoˈa ra i te tino taata hara ore o Iesu, e i te uaina uteute tei ore i anoihia i te tahi taoˈa, o te faahohoˈa ra i to ˈna toto tei haamaniihia ei tusia. O te mau Kerisetiano tei faatavaihia i te varua anaˈe te tia ia rave i teie mau taoˈa taipe, no te mea o ratou anaˈe to roto i te faufaa apî e i roto i te faufaa no te Basileia, e tei ia ratou ra te faaiteraa o te ore e nehenehe e faahapahia a te varua moˈa o te Atua e e haere ratou i nia i te raˈi. E tae mai e mau mirioni atu â taata ei feia mataitai faatura, o te mauruuru ra no te here o te Atua e o te Mesia na roto i te tusia o Iesu e manuïa ˈi te ora mure ore.—Roma 6:23.

17. Eaha te tia ia tatou ia haamanaˈo no nia i te faatavairaa i te varua?

17 E nehenehe te mau tiaturiraa faaroo tahito, te mau manaˈo horuhoru puai e fa mai no te mea ua pohe te hoê taata herehia, te mau ati o te oraraa i nia i te fenua nei, aore ra te manaˈo e ua fanaˈo ratou i te tahi haamaitairaa taa ê no ǒ mai ia Iehova ra, e aratai ia vetahi ia manaˈo hape e e haere ratou i nia i te raˈi. Teie râ, e tia ia tatou paatoa ia haamanaˈo e aita te mau Papai e faaue ra ia tatou ia rave i te mau taoˈa taipe o te oroa Haamanaˈoraa no te faaite i to tatou mauruuru no te tusia no te hoo o te Mesia. Hau atu, “e ere [te faatavairaa i te varua] i to te hinaaro, e ere hoi i to te horo, no te Atua râ,” o Tei faatavai ia Iesu ei Tamaiti pae varua e o te aratai ra i te mau 144 000 tamaiti ê atu anaˈe i te hanahana.—Roma 9:16; Isaia 64:8.

18. No te rahiraa o te feia e tavini ra ia Iehova i teie nei tau, eaha te mau haamaitairaa e vai ra i mua?

18 Te ora mure ore i nia i te hoê fenua paradaiso, o te tiaturiraa ïa ta te Atua i horoa na te rahiraa o te mau taata e tavini ra ia Iehova i teie nei tau hopea. (Timoteo 2, 3:1-5) Fatata ratou i te fanaˈo i teie paradaiso nehenehe. Na te mau huiarii e haapao i te mau ohipa o te fenua i raro aˈe i te faatereraa o te raˈi. (Salamo 45:16) E itehia te mau huru tupuraa hau a faaohipa ˈi te mau taata o te fenua nei i te mau ture a te Atua e a haapii rahi atu ai i te mau eˈa a Iehova. (Isaia 9:6, 7; Apokalupo 20:12) Mea rahi te ohipa e rave, mai te hamaniraa i te mau fare e te haapaoraa i te fenua. (Isaia 65:17-25) E a feruri na i te tahoêraa oaoa o te mau fetii ia faahoˈihia mai te feia pohe i te ora! (Ioane 5:28, 29) I muri aˈe i te tamataraa hopea, e faaore-roa-hia te ino atoa. (Apokalupo 20:7-10) I muri iho e a muri noa ˈtu, e î te fenua i te mau taata tia roa o te ‘faatiamâhia i te tapea o te ino, ia noaa te tiamâraa hanahana o te mau tamarii a te Atua ra.’

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te buka ra Ite aravihi ia au i te mau Papai, Buka 1, mau api 225-226 (Beretane).

b A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 15 no Mati 1991, mau api 19-22 (Farani).

Eaha ta outou e pahono?

◻Eaha te auraa e ‘rave noa mai i te pape ora’?

◻Noa ˈtu e te tiaturi nei tatou e haere i nia i te raˈi aore ra e ora i nia i te fenua nei, eaha te mau tumu e tia ˈi ia tatou ia haamauruuru i te Atua?

◻E tia ia tatou paatoa ia haere i teihea oroa e faatupuhia i te mau matahiti atoa?

◻No te rahiraa o te nunaa o Iehova, eaha te tiai maira ia ratou?

[Hohoˈa i te api 18]

Ua haamata te mau mirioni taata i te ‘rave noa mai i te pape ora.’ O outou atoa anei?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono