VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 15/1 api 3-7
  • Te ohipa ra te Kerisetianoraa i roto i te arepurepuraa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te ohipa ra te Kerisetianoraa i roto i te arepurepuraa
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Tamaˈi i Congo
  • Hiˈopoaraa i te mau hinaaro
  • Ua horoa maitai te mau taata
  • Opereraa i Congo
  • Tauturu i te feia e ere i te Ite
  • Mau puhaparaa no te feia i horo ê
  • Ohipa tauturu
    Te faatere nei te Basileia o te Atua!
  • Tauturu ia tupu te ati natura i 2021: Aita to tatou mau taeae e tuahine e faaruehia
    E nafea ta outou mau ô e faaohipahia ˈi?
  • A tauturu “i te mau taata ěê” ia “haamori ia Iehova ma te oaoa”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2017
  • Eaha te ravea?
    A ara mai na! 1996
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 15/1 api 3-7

Te ohipa ra te Kerisetianoraa i roto i te arepurepuraa

UA HAAMATA taue te mau mea atoa i te hoê mahana i te avaˈe Eperera 1994. Ua pohe te mau peretiteni no Burundi e no Rwanda i roto i te hoê manureva tei perehi. Tau hora i muri iho, ua tupu atura te haavîraa uˈana riaria i Rwanda. I roto hau rii noa e toru avaˈe, hau atu i te 500 000 taata no Rwanda—tane, vahine, e tamarii—tei pohe. Te faataa ra vetahi mau taata i taua area taime ra mai “te haapoheraa.”

Ua tia i te afaraa o na taata e 7,5 mirioni no Rwanda ia horo. I rotopu ia ratou, e 2,4 mirioni tei imi i te haapuraa i te mau fenua tapiri. O te revaraa rahi roa ˈˈe ïa e te oioi roa ˈˈe o te feia i horo ê i roto i te aamu no teie nei tau. Ua hamani-oioi-hia ˈtura te mau puhaparaa no te feia i horo ê i Zaire (te Repubilita Demotaratia no Congo i teie nei), i Tanzania, e i Burundi. E 200 000 taata tei faaea i roto i vetahi o teie mau puhaparaa—te mau puhaparaa rahi roa ˈˈe i te ao nei.

I rotopu i te feia i horo ê, te vai ra e rave rahi mau Ite no Iehova, e feia here i te hau o te faaohipa ra i te mau faaueraa tumu a te Bibilia i roto i to ratou oraraa. I te mau fenua atoa e faaea ˈi ratou, te tapea nei ratou i te tiaraa amui ore papu e te faaohipa nei i te faaueraa tumu i roto i teie mau parau a te Isaia 2:4: “E tiapai ratou i ta ratou ˈoˈe ei auri arote, e ta ratou mau mahae ei tipi tope raau; e ore te hoê fenua e aa mai i te tahi fenua i te ˈoˈe, e ore hoi ratou e haapii faahou i te tamaˈi.” Ua matau-rahi-hia te mau Ite no Iehova mai te hoê pǔpǔ faaroo o tei ore i faaô i roto i te haapoheraa i Rwanda.

Ua parau o Iesu Mesia e “e ere” ta ˈna mau pǐpǐ “i to teie nei ao.” No te mea râ e tei roto ratou “i teie nei ao,” eita ïa ta ratou e nehenehe noa e ape i te arepurepuraa a te mau nunaa. (Ioane 17:11, 14) I roto i te haapoheraa i Rwanda, tau 400 Ite tei pohe. Tau 2 000 Ite e mau taata tei anaanatae i te poroi o te Basileia tei horo ê.

E ere ratou i to teie nei ao, te auraa anei ïa e ore te mau Ite no Iehova e rave i te tahi mea ia tupu anaˈe te ati? Eita. Te na ô ra te Parau a te Atua e: “Ia pohe hoi te hoê taeae, e te hoê tuahine i te veve, e aore e maa i te mau mahana atoa ra, ia parau atu râ te hoê o outou ia raua ra, Ia ora na i te haerea, ia mahanahana hoi orua, e ia paia hoi, aita râ i horoa ˈtu i te mea e maitai ai te tino ra; eaha to reira faufaa? Oia atoa te faaroo, aore e ohipa ra, e mea pohe ïa.” (Iakobo 2:15-17) Te turai atoa nei te here i te taata-tupu i te mau Ite ia tauturu i te feia e mau tiaturiraa faaroo taa ê ta ratou.—Mataio 22:37-40.

Noa ˈtu e ua hiaai te mau Ite no Iehova na te ao nei e tauturu i to ratou mau hoa faaroo o te faaruru ra i te mau huru tupuraa fifi i Rwanda, ua anihia i to Europa Tooa o te râ ia faanaho i te mau tauturu. I te tau veavea i te matahiti 1994, ua ru te hoê pǔpǔ Ite no Europa i te tauturu i to ratou mau taeae e mau tuahine kerisetiano i Afirika. Ua hamanihia te mau puhaparaa faanahonaho-maitai-hia e te mau fare maˈi no te feia no Rwanda i horo ê. E rave rahi ahu, ahu taoto, maa, e mau papai Bibilia tei haponohia ˈtu na nia i te manureva aore ra na roto i te tahi atu mau ravea. Hau atu i te 7 000 taata i atihia—fatata e toru taime te numera o te mau Ite no Iehova i Rwanda i taua tau ra—tei fanaˈo i te tauturu. I te avaˈe Titema i taua matahiti ra, e mau tausani feia i horo ê, e te rahiraa Ite no Iehova atoa, tei hoˈi i Rwanda no te patu faahou i to ratou oraraa.

Tamaˈi i Congo

I te matahiti 1996, ua tupu te tamaˈi i te pae hitia o te râ no te Repubilita Demotaratia no Congo. Tei te mau otia no Rwanda e no Burundi teie vahi. Ua tupu faahou te maferaraa e te taparahiraa taata. Na roto i te mau ofai pupuhi e ahehe ra e te mau oire iti e ura ra i te auahi, ua horo te taata ia ora ratou. Ua mau te mau Ite no Iehova i roto i te arepurepuraa, e tau 50 tei pohe. Ua tanohia vetahi i te mau ofai pupuhi e ua pohe ratou. Ua taparahihia vetahi no te mea no roto ratou i te hoê pǔpǔ taata taa ê aore ra ua manaˈo-hape-hia e e enemi ratou. Ua mou te hoê oire iti 150 Ite e faaea ra i reira, i te auahi. I roto i te tahi atu mau oire iti, e mau tatini fare e te tahi mau Piha no te Basileia tei taninahia i te auahi. I te mea e aita e faaearaa e aita e tauihaa faahou, ua horo te mau Ite i te tahi atu mau vahi e ua tauturuhia ratou e te mau hoa haamori i reira.

Ua tupu maira te pohe poia i muri aˈe i te tamaˈi, i te mea e ua ino roa te mau faaapu, ua eiâhia te mau haapueraa maa, e ua tapeahia te mau mea i faataehia mai. E mea moni te maa e vai ra. I Kisangani, i te omuaraa o te avaˈe Me 1997, e hoohia na te umara putete e toru hanere farane te kilo, e mea moni roa ïa no te rahiraa o te mau taata. Ua nehenehe te rahiraa e aufau i te hoê noa tamaaraa i te mahana. Parau mau, ua tupu mai te mau maˈi no te oˈe. Ua haaparuparu te ravai ore o te maa i te tino ia arai i te maˈi malaria, te hî, e te maˈi opu. O te mau tamarii iho â râ tei mauiui e tei pohe.

Hiˈopoaraa i te mau hinaaro

Ua pahono oioi faahou te mau Ite no Iehova no Europa i te mau hinaaro. I te avaˈe Eperera 1997, ua tere atu te hoê pǔpǔ tauturu Ite e tae noa ˈtu e piti taote e te mau raau e te moni na nia i te manureva. I Goma, ua faanahonaho ê na te mau Ite no reira i te mau tomite tauturu no te hiˈopoa i te huru tupuraa ia nehenehe e tauturu-oioi-hia. Ua haere te pǔpǔ e hiˈo haere i te oire e te mau vahi tapiri. Ua tonohia te mau vea ia noaa mai te mau tabula o te mau vahi atea ˈtu â. Ua tae atoa mai te mau parau apî mai Kisangani mai, hau atu i te 1 000 kilometera te atea i te pae tooa o te râ no Goma. Ua faanaho te mau taeae no reira i te mau tauturu i Goma, tau 700 Ite e faaea ra i reira.

Ua parau te hoê o te mau matahiapo kerisetiano i Goma e: “Ua putapû roa matou i te iteraa i to matou mau taeae no te atea roa mai i te haereraa mai e tauturu ia matou. Hou ratou a haere mai ai, ua tauturu matou te tahi e te tahi. Ua tia i te mau taeae no te mataeinaa ia horo i Goma. Aita to vetahi e fare faahou, e ua faarue ratou i ta ratou mau faaapu. Ua farii mai matou ia ratou i roto i to matou mau fare, e ua tufa matou i to matou ahu e ta matou maa iti. Aita i rahi te ohipa ta matou e nehenehe e rave i ǒ nei. Te mauiui ra vetahi o matou i te ravai ore o te maa.

“Teie râ, ua horoa mai te mau taeae no Europa i te moni ia nehenehe matou e hoo mai i te maa o te varavara ra e te moni roa atoa. Ua tae mai te maa i te hoê taime faufaa roa, i te mea e rave rahi e aita ta ratou e maa faahou i ǒ ratou ra. Ua opere matou i te maa na te mau Ite e na te feia e ere i te Ite. Ahiri e aita te tauturu i tae oioi mai, e rave rahi te pohe, te mau tamarii iho â râ. Ua faaora o Iehova i to ˈna nunaa. Ua putapû roa te feia e ere i te Ite. E rave rahi tei paraparau no nia i to matou autahoêraa e to matou here. Ua farii vetahi e o ta matou te haapaoraa mau.”

Noa ˈtu e ua hoohia mai te maa i te fenua iho e ua horoahia te mau raau, aita i navai. Ua hinaarohia te ahu e te ahu taoto, e e rave rahi atu â mau maa e mau raau. Ua hinaaro-atoa-hia te tauturu no te hamani faahou i te mau fare tei vavahihia.

Ua horoa maitai te mau taata

Ua hiaai faahou te mau taeae no Europa e tauturu. Ua faaara ˈtura te amaa a te mau Ite no Iehova no Louviers, i Farani, i te mau amuiraa i te Peho Rhône, i Normandie, e vetahi i Paris. I ǒ nei, ua tano te tahi atu faaueraa tumu Bibilia e: “O te ueue ma te faaherehere ra, e ooti ïa ma te iti; e o te ueue ma te faaherehere ore ra, e ooti ïa ma te rahi. E horoa te taata atoa i ta ˈna i opua i roto i to ˈna aau; eiaha ma te nounou, e mai te mea e no te titau: o te taata horoa noa hoi ta te Atua e hinaaro.”—Korinetia 2, 9:6, 7.

E mau tausani taata tei faaohipa ma te oaoa i teie taime no te horoa. Ua pue te mau afata e te mau pute ahu, te tiaa, e te tahi atu mau tauihaa, i roto i te mau Piha no te Basileia e i muri iho, ua afaihia i te amaa a te mau Ite no Iehova i Farani. E 400 rima tauturu tei ineine i te apiti i roto i te tuhaa i muri iho o te opuaraa ra “Tauturu Zaire.” A pue noa ˈi te mau tauihaa i pûpûhia mai, ua faataa, ua tufetu, e ua puohu teie mau rima tauturu i te mau ahu i roto i te mau afata tei apǎpǎhia e 30 i nia i te paepae hoê. Ua manaˈonaˈo te mau tamarii i to ratou mau taeae e mau tuahine iti i Afirika e ua hapono ratou i te mau hauti—mai te mau pereoo hauti anaana, te mau tupi, te mau pepe haavare, e te mau daba haavare. Ua puohuhia teie mau taoˈa e te mau mea faufaa atoa no te oraraa. E iva afata taatoa 12 metera te roa tei î e tei haponohia i Congo.

Ehia rahiraa tauturu tei haponohia i Afirika no Ropu, turuhia e mau tausani Ite atoa no Beletita, no Farani, e no Helevetia? I te avaˈe Tiunu 1997, i te taatoaraa ua haponohia e 500 kilo raau, 10 tǎne faraoa noˈanoˈa î i te poroteina, 20 tǎne maa ê atu, 90 tǎne ahu, 18 500 tiaa, e 1 000 ahu taoto. Ua hapono-atoa-hia mai te mau papai Bibilia na nia i te manureva. Ua mauruuru-rahi-hia teie mau mea atoa, o tei tamahanahana i te feia i horo ê e o tei tauturu ia ratou ia faaoromai i to ratou mau ati. Fatata 1 000 000 dala Marite tei haamâuˈahia no teie mau mea atoa. Te haapapu ra teie mau ô i te autaeaeraa e te here i rotopu i te feia e tavini ra ia Iehova.

Opereraa i Congo

A haamata ˈi te mau taoˈa i te tapae i Congo, ua haere mai e piti taeae e hoê tuahine mai Farani mai e turu i te mau tomite tauturu no reira. No nia i te mauruuru o te mau Ite no Congo, ua parau o Joseline e: “E rave rahi rata haamauruururaa tei horoahia mai na matou. Ua horoa mai te hoê tuahine veve na ˈu i te hoê ofai faanehenehe matie ura. Ua horoa mai vetahi i to ratou mau hohoˈa. I to matou faarevaraa, ua apa mai, ua tauahi mai te mau tuahine ia ˈu e ua taˈi ratou. Ua taˈi atoa vau. E rave rahi tei parau e, ‘E mea maitai o Iehova. Te manaˈo maira Iehova ia tatou.’ Ua farii ïa ratou e no ǒ mai ia Iehova ra teie mau mea atoa i pûpûhia mai. I to matou opereraa i te maa, ua arue te mau taeae e te mau tuahine ia Iehova na roto i te mau himene o te Basileia. E mea putapû roa.”

Tei roto atoa te hoê taote o Loic te iˈoa i te pǔpǔ tauturu. E rave rahi tei putuputu atu i roto i te Piha no te Basileia e tei tiai ma te faaoromai i to ratou taime hiˈopoaraa no te ani i ta ˈna tauturu. Ma te hinaaro e rave atoa i te tahi ohipa, ua hamani e ua opere atura te hoê tuahine no Congo tau 40 firifiri na te feia e tiai ra i te taote. I te mea e tau 80 taata te tiai ra, ua horoahia ïa afa firifiri na te taata tataitahi.

Tauturu i te feia e ere i te Ite

Aita teie tauturu i horoahia no te mau Ite no Iehova anaˈe. Ua fanaˈo atoa vetahi, mai ta e rave rahi i rave i te matahiti 1994. Te tuea ra te reira e te Galatia 6:10 e na ô ra e: “E teie nei, te vai nei ta tatou ravea, e hamani maitai tatou i te taata atoa, ia rahi atu râ i to te fetii faaroo ra.”

Ua opere te mau Ite i te mau raau e te ahu na te mau fare haapiiraa tuatahi e rave rahi e na te hoê fare otare i pihai iho ia Goma. E 85 tamarii tei roto i te fare otare. I roto i te hoê tere na mua ˈtu no te hiˈopoa i te huru tupuraa, ua haere te pǔpǔ tauturu e hiˈo haere i te fare otare e ua tǎpǔ e hapono mai ratou e 50 afata faraoa noˈanoˈa î i te poroteina, te mau afata ahu, 100 ahu taoto, te raau e te mau hauti. Ua anai te mau tamarii i roto i te aua e ua himene atura no te mau ratere. I muri iho, ua ani maira ratou i te hoê mea taa ê—e nehenehe anei e hapono mai i te hoê popo na ratou ia nehenehe ratou e hauti i te tueraa poro?

Tau hebedoma i muri iho, ua faatupu te pǔpǔ taata tauturu i ta ratou tǎpǔ e hapono mai i te mau tauihaa. No to ˈna putapû i te horoa maitai e i te mea o ta ˈna i taio i roto i te mau papai Bibilia i horoahia mai na ˈna, ua parau te faatere o te fare otare e te opua ra oia i te riro mai ei Ite no Iehova. E ua haponohia mai anei te hoê popo na te mau tamarii? “Aita,” o ta Claude, te tiaau haapao i te pǔpǔ tauturu no Farani, ïa i pahono. “Ua horoa matou na ratou e piti popo.”

Mau puhaparaa no te feia i horo ê

Aita te tauturu i faatae-noa-hia i Congo. E mau tausani taata tei faarue i te mau tuhaa fenua tamaˈi no te horo i te hoê fenua tapiri i reira te hamani-oioi-raahia e toru puhaparaa no te feia i horo ê. Ua tere atoa ˈtu te mau Ite i reira, no te hiˈo e eaha te nehenehe e rave. I te faaineineraahia teie tabula, e 211 000 feia i horo ê i roto i te mau puhaparaa, no Congo mai ïa te rahiraa. Tau 800 Ite e ta ratou mau tamarii e te feia i anaanatae i te parau apî maitai o te Basileia. Te fifi i tupu oioi i roto i te mau puhaparaa, o te ereraa ïa i te maa. I roto i te hoê puhaparaa, e navai noa te maa no e toru mahana, e te vai atoa ra te mau pǐpǐ e toru matahiti te maoro.

Noa ˈtu râ, e mea oaoa te mau Ite. Noa ˈtu e e mea iti ta ratou mau papai Bibilia, ua faatere tamau ratou i te mau putuputuraa i rapaeau no te faaitoito ia ratou iho i te pae varua. Ua rohi atoa ratou i te poro i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua ia vetahi ê i roto i te mau puhaparaa.—Mataio 24:14; Hebera 10:24, 25.

I roto i te pǔpǔ Ite hiˈopoa, te vai atoa ra te hoê taote. Noa ˈtu e ua faatia te mau mana faatere ia ratou ia faaea tau mahana noa i roto i te puhaparaa tataitahi, ua hiˈopoa atoa ratou i te feia maˈi. Ua vaiiho atu ratou i te mau raau e te moni i te mau matahiapo kerisetiano. Ua nehenehe ïa te mau taeae e ora mai. Ua tiaturi atoa te pǔpǔ e e nehenehe te mau Ite i roto i te mau puhaparaa e hoˈi oioi mai i to ratou fenua tumu.

Eaha ïa no nia i te tau no a muri aˈe? Ua tohu mai o Iesu Mesia e e tupu te arepurepuraa rahi i to tatou nei tau, te hoê tau o te tapaohia e te mau tamaˈi e te oˈe. (Mataio 24:7) Ua ite te mau Ite no Iehova e o te Basileia o te Atua anaˈe te faaore i te mauiui e vai ra i teie nei i nia i te fenua. I raro aˈe i ta ˈna faatereraa, e riro mai to tatou nohoraa, oia hoi te fenua, ei paradaiso hau, hotu, e te oaoa e a muri noa ˈtu no te feia auraro. (Salamo 72:1, 3, 16) A tiai noa ˈtu ai, e faaite te mau Ite i te parau apî maitai o taua Basileia ra i nia i te raˈi, e e tamau atoa ratou i te tauturu i to ratou mau hoa haamori e ia vetahi ê i te mau taime fifi.

[Parau iti faaôhia i te api 4]

Mai te matahiti 1994 mai â, ua hapono te mau Ite no Iehova i Europa noa hau atu i te 190 tǎne maa, ahu, raau e te tahi atu mau mea i te tuhaa fenua o te mau Roto Rahi i Afirika

[Tumu parau tarenihia i te api 6]

Te faaohipahia ra te here Kerisetiano

Ua apiti atoa mai o Ruth Danner i roto i te opuaraa “Tauturu Zaire” i Farani. I to ˈna nainairaa, ua tapeahia oia i roto i te mau aua tapearaa Nazi no to ˈna faaroo kerisetiano. Ua faataa oia e: “Ua oaoa roa matou i te raveraa i te tahi mea no to matou mau taeae e mau tuahine i Afirika! Te vai ra râ te tahi mea i faaoaoa roa ˈtu â ia ˈu. I te matahiti 1945, i to matou hoˈiraa mai i te fare mai Helemani mai, ua erehia matou i te mau mea atoa. Ua horoa-atoa-hia mai te ahu i nia ia matou. Aita râ i maoro, ua tauturu mai to matou mau taeae pae varua no Marite ia matou i te pae materia. No reira, ua riro teie tauturu ei ravea no ˈu ia faahoˈi i te maitai i faaitehia mai na i nia ia matou e mea maoro i teie nei. Auê ïa haamaitairaa taa ê ia riro ei melo no teie utuafare fetii rahi o te mau taeae e faaohipa ra i te here kerisetiano!”—Ioane 13:34, 35.

[Hohoˈa i te api 7]

Te fatata maira te hoê paradaiso hotu rahi i nia i te fenua nei no te taatoaraa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono