E turai te faaroo ia tatou ia ohipa!
“Te ite ra hoi oe, e na te faaroo [o Aberahama] i faatupu i ta ˈna ohipa, e no [ta ˈna] ohipa i tia roa ˈi [to ˈna] faaroo.”—IAKOBO 2:22.
1, 2. Eaha ta tatou e rave mai te peu e e faaroo to tatou?
E RAVE rahi te parau nei e e faaroo to ratou i te Atua. Tera râ, te parau-noa-raa e faaroo to ˈna, mea pohe ïa mai te hoê tino pohe. “Te faaroo, aore e ohipa ra, e mea pohe ïa,” o ta te pǐpǐ ra o Iakobo ïa i papai. Ua parau atoa oia e ua “faatupu” te faaroo o Aberahama, tei mǎtaˈu i te Atua, “i ta ˈna ohipa.” (Iakobo 2:17, 22) Eaha te faufaaraa o teie mau parau no tatou?
2 Mai te peu e e faaroo mau to tatou, eita ïa tatou e tiaturi noa i te mea o ta tatou e faaroo ra i te mau putuputuraa kerisetiano. E faaite râ tatou i to tatou faaroo no te mea e mau Ite no Iehova rave ohipa tatou. Oia, e turai te faaroo ia tatou ia faaohipa i te Parau a te Atua i roto i to tatou oraraa e ia ohipa.
Aita te haapaoraa i te huru o te taata e tu ra e te faaroo
3, 4. Nafea te faaroo ia ohipa i nia i to tatou huru i nia ia vetahi ê?
3 Mai te peu e e faaroo mau to tatou i te Atua e i te Mesia, eita ïa tatou e haapao i te huru o te taata. (Iakobo 2:1-4) Aita vetahi, o ta Iakobo i papai atu, e faaite ra i te huru paetahi ore i titauhia mai i te mau Kerisetiano mau. (Roma 2:11) No reira o Iakobo i parau ai e: “Eiaha outou e mau i te parau a to tatou Fatu ra a Iesu Mesia, te Fatu o te hanahana ra, ma te haapao i te huru o te taata.” Ia haere mai te hoê taata ona faaroo ore i te hoê putuputuraa, ma te tapea auro e te ahu unauna, e oia atoa, “te hoê taata taoˈa ore [faaroo ore] ma te ahu ino ra,” e titauhia na hoi ia farii maitai ia raua toopiti, tera râ, ua haapao-rahi-aˈe-hia te taata ona. E haaparahihia na ratou “i te vahi maitai,” area te feia taoˈa ore faaroo ore ra, e faatia-noa-hia ïa aore ra e haaparahihia na ratou i raro i te avae o te tahi taata.
4 Ua horoa mai Iehova i te hoo o te tusia o Iesu Mesia no te taata ona e no te taata veve atoa. (Korinetia 2, 5:14) Mai te peu e e haapao noa tatou i te feia ona, e atea ê ïa tatou i te faaroo o te Mesia, tei ‘riro na ei veve, ia rahi ta tatou taoˈa i to ˈna veve.’ (Korinetia 2, 8:9) Eiaha roa ˈtu ïa tatou e hiˈo i te taata mai teie te huru—ma te hinaaro ino e faahanahana i te taata. Aita te Atua e hiˈo ra i te huru o te taata, tera râ, mai te peu e ua na reira tatou, e riro ïa tatou i te “feruri manaˈo ino.” (Ioba 34:19) No te mea e te hinaaro ra tatou e faaoaoa i te Atua, papu maitai ïa e eita tatou e hema i te haapao i te huru o te taata aore ra i “te haapopou faarearearaa ˈtu i te taata ia roaa [ta tatou] taoˈa.”—Iuda 4, 16.
5. O vai ta te Atua i maiti no te riro “ei feia taoˈa i te faaroo ra,” e eaha ta te feia ona i te pae materia e rave pinepine ra?
5 Te faataa ra o Iakobo e o vai râ te taata ona mau, e te faaue ra oia ia here i te mau taata atoa ma te paetahi ore. (Iakobo 2:5-9) ‘O te feia taoˈa ore ta te Atua i maiti ei feia taoˈa i te faaroo ra, e ei feia aiˈa i te basileia.’ No te mea o te taata veve te farii pinepine i te parau apî maitai. (Korinetia 1, 1:26-29) Te haavî nei te pǔpǔ o te feia ona i te pae materia ia vetahi ê i te paeau o te tarahu, te moni ohipa, e te haavaraa. Te faaino ra ratou i te Mesia, e te hamani ino ra ia tatou no te mea te amo nei tatou i to ˈna iˈoa. Tera râ, ia faaoti papu tatou i te auraro i “te ture hau ê,” oia hoi ia here i te taata-tupu—ia tuea to tatou here no te taata ona e no te taata veve. (Levitiko 19:18; Mataio 22:37-40) I te mea e e titauraa teie na te Atua, te haapaoraa i te huru o te taata, o te ‘raveraa ïa i te hara.’
‘E oaoa te aroha i nia i te haavaraa’
6. Nafea tatou ia riro ei feia ofati ture mai te peu e eita tatou e faaite i te aroha i nia ia vetahi ê?
6 Mai te peu e e haapao tatou i te huru o te taata ma te aroha ore, e feia ofati ture ïa tatou. (Iakobo 2:10-13; MN) Na roto i te raveraa i te hoê taahiraa hape i roto i teie tuhaa, e riro ïa tatou ei feia faahapa i te mau ture atoa a te Atua. Ua riro te mau ati Iseraela aita i faaturi, tera râ, ua eiâ ratou, ei feia ofati i te Ture a Mose. E haavahia tatou, te mau Kerisetiano, na roto i “te ture [a te hoê nunaa] tiamâ ra”—oia hoi te nunaa Iseraela pae varua i roto i te faufaa apî, tei roto hoi ta ˈna ture i to ratou mafatu.—Ieremia 31:31-33.
7. No te aha te feia e tamau noa nei i te haapao i te huru o te taata, e ore ïa ratou e arohahia mai e te Atua?
7 Mai te peu e te parau nei tatou e e faaroo to tatou, tera râ, te onoono noa nei tatou i te haapao i te huru o te taata, te fifi ra ïa tatou. E haavahia te feia here ore e te aroha ore ma te aroha ore. (Mataio 7:1, 2) Te na ô ra o Iakobo e: ‘E [oaoa] te aroha i nia i te [haavaraa].’ Mai te peu e e farii tatou i te aratairaa a te varua moˈa o Iehova, na roto i te faaiteraa i te aroha i roto i ta tatou mau ohipa atoa, eita ïa tatou e faautuahia ia haavahia mai tatou. E arohahia mai râ tatou e eita ïa tatou e faahapahia.
E faatupu te faaroo i te mau ohipa maitatai
8. Eaha te huru o te taata e parau ra e e faaroo to ˈna, aita râ e ohipa?
8 Hau atu i te faariroraa ia tatou ei feia î i te here e te aroha, e faatupu atoa te faaroo i te tahi atu mau ohipa maitatai. (Iakobo 2:14-26) Parau mau, te parauraa e e faaroo to tatou, aita râ e ohipa, eita ïa te reira e faaora ia tatou. Oia mau, eita e noaa mai ia tatou i te hoê tiaraa parau-tia i mua i te Atua na roto i te mau ohipa a te Ture. (Roma 4:2-5) Ua faahiti o Iakobo i te mau ohipa e ere na te hoê pǎpǎ ture e turai ia rave, na te faaroo râ e te here. Mai te peu e te turaihia ra tatou e teie mau huru maitatai, eita ïa tatou e parau noa e te hinaaro ra tatou e tauturu i te hoê hoa haamori riirii. E horoa ˈtu râ tatou i te tauturu i te pae materia i te hoê taeae aore ra tuahine e hinaaro ra i te ahu e te maa. Ua ani o Iakobo e: ‘Ia parau atu outou i te hoê taeae riirii e, Ia ora na i te haerea, ia mahanahana hoi oe, e ia paia hoi, aita râ i horoa ˈtu i te mea e maitai ai; eaha to reira faufaa?’ Aita hoê aˈe. (Ioba 31:16-22) Mea pohe ïa taua huru “faaroo” ra!
9. Na te aha e faaite ra e e faaroo to tatou?
9 Te amuimui nei paha tatou e te nunaa o te Atua i roto i te tahi faito, tera râ, na te mau ohipa anaˈe e ravehia ma te mafatu taatoa e haapapu i ta tatou parau e e faaroo to tatou. E mea maitai mai te peu e ua faarue tatou i te haapiiraa o te Toru Tahi, e te tiaturi nei tatou e hoê anaˈe Atua mau. Tera râ, te tiaturi-noa-raa i te reira, e ere ïa i te faaroo. Te “[“tiaturi,” MN] atoa [ra] hoi te mau demoni,” e te “rurutaina” ra no te mea e haamouhia ratou. Mai te peu e e faaroo mau to tatou, e turai ïa te reira ia tatou ia faatupu i te mau ohipa mai te pororaa i te parau apî maitai e te horoaraa i te maa e te ahu na te mau hoa faaroo riirii. Ua parau o Iakobo e: “Ia ite mai râ oe, e tera ra taata manaˈo ore [aita i ite papu i te Atua] e, o te faaroo aore e ohipa ra, e faaroo pohe ïa.” Oia, te titau ra te faaroo i te ohipa.
10. No te aha o Aberahama i piihia ˈi te ‘metua no te feia atoa i faaroo ra’?
10 Ua turai te faaroo paieti o te patereareha ra o Aberahama ia ˈna ia ohipa. Ei ‘metua no te feia atoa i faaroo ra,’ ua “tiahia mai [oia] i te ohipa, a hopoi ai oia i ta ˈna tamaiti ra ia Isaaka i nia i te fata ra.” (Roma 4:11, 12; Genese 22:1-14) Eaha ïa ahiri e aita o Aberahama i tiaturi e e nehenehe ta te Atua e faatia mai ia Isaaka e e faatupu i Ta ˈna parau tǎpǔ no nia i te hoê huaai e na roto mai ia ˈna? Eita roa ˈtu ïa o Aberahama e tamata i te pûpû i ta ˈna tamaiti. (Hebera 11:19) Mea na roto i te mau ohipa auraro a Aberahama i “tia roa ˈi [to ˈna] faaroo,” aore ra i hope roa ˈi. No reira, “tia maite aˈera taua parau i papaihia ra [i roto i te Genese 15:6], o tei na ô ra e, Ua faaroo Aberahama i te Atua, e i haapaohia ˈtura ei parau-tia na ˈna.” Ua haapapu te mau ohipa a Aberahama, i to ˈna tutavaraa i te pûpû ia Isaaka, i ta te Atua i parau na mua ˈtu e e taata parau-tia o Aberahama. Na roto i ta ˈna mau ohipa faaroo, ua faaite oia i to ˈna here no te Atua e ua piihia oia te “[t]aua no [“Iehova,” MN].”
11. Na te aha e faaite maira e ua faaroo o Rahaba?
11 Ua haapapu o Aberahama e “i tiahia te taata i te ohipa, eiaha i te faaroo anaˈe aore e ohipa ra.” E parau mau atoa no Rahaba, te hoê vahine faaturi no Ieriko. Ua “tiahia [oia] i te ohipa, a farii ai oia i na [“vea, MN] [Iseraela] ra, e tuu atura hoi na te tahi eˈa ê,” ia ora ˈtu raua i to raua mau enemi Kanaana. Hou oia a farerei ai i na feia hiˈo Iseraela, ua farii oia e o Iehova te Atua mau, e na ta ˈna mau parau i muri iho e to ˈna haapaeraa i te peu faaturi i haapapu i to ˈna faaroo. (Iosua 2:9-11; Hebera 11:31) I muri aˈe i teie pitiraa o te hiˈoraa o te faaroo i faaitehia na roto i te mau ohipa, ua na ô o Iakobo e: “Mai te tino nei hoi ia ore te varua ra, e mea pohe ïa, oia atoa te faaroo aore e ohipa ra, e mea pohe atoa ïa.” Ia pohe anaˈe te hoê taata, aita faahou e puai ora, aore ra e “varua,” i roto ia ˈna, e aita ana e ohipa. Te parau-noa-raa e e faaroo to ˈna, e mea pohe ïa e te faufaa ore mai te hoê tino pohe ra. Mai te peu râ e e faaroo mau to tatou, e turaihia ïa tatou ia ohipa ma te paieti.
A haavî i te arero!
12. Eaha ta te mau matahiapo e tia ia rave i roto i te amuiraa?
12 E riro atoa te paraparauraa e te haapiiraa ˈtu ei haapapuraa i te faaroo, tera râ, e tia ia haavî i te arero. (Iakobo 3:1-4) E hopoia teimaha ta te mau matahiapo, te mau taeae haapii i roto i te amuiraa, e e tarahu rahi ta ratou i te Atua ra. No reira, e tia ia ratou ia hiˈopoa i to ratou mau hinaaro e mau aravihi titauhia ma te haehaa. Taa ê atu i te ite e te aravihi, e tia i teie mau taata ia here hohonu i te Atua e i te mau hoa faaroo. (Roma 12:3, 16; Korinetia 1, 13:3, 4) E tia i te mau matahiapo ia niu i ta ratou mau aˈoraa i nia i te mau Papai. Ia hape noa ˈtu te hoê matahiapo i roto i ta ˈna haapiiraa, e e fifihia vetahi, e haava-ino-hia ïa oia e te Atua na roto i te arai o te Mesia. No reira, e tia i te mau matahiapo ia faatupu i te haehaa e te itoito no te haapii, na roto i te faaohipa-maitai-raa i te Parau a te Atua.
13. No te aha tatou e hapa ˈi i te parau?
13 Te feia haapii maitatai roa atoa—inaha, o tatou paatoa—‘te hapa nei i te mau mea e rave rahi’ no te huru tia ore. O te hapa i te parau te paruparu pinepine roa ˈˈe e te ino atoa. Ua na ô o Iakobo e: ‘Ia ore te hoê taata ia hapa i te parau ra, e taata parau-tia ïa oia, e tia ia ˈna ia tapea i to ˈna tino taatoa.’ Taa ê atu ia Iesu Mesia, eita ta tatou e nehenehe e haavî roa i te arero. Ahiri e e nehenehe ta tatou, e vî atoa ïa ia tatou te tahi atu mau melo o to tatou tino. Inaha, na te mau tavaha e faatioi i te mau puaahorofenua i te mau vahi ta tatou e aratai ra ia ratou, e na roto i te hoê hôe faatere iti, e nehenehe atoa te hoê pahi rahi puhihia e te mataˈi rahi, e tioi haere i te mau vahi atoa ta te faatere e hinaaro.
14. Nafea to Iakobo haapapuraa i te faufaaraa ia tutava i te haavî i te arero?
14 E tia ia tatou paatoa ia farii ma te haavare ore e te hinaarohia ra te tutavaraa mau no te haavî i te arero. (Iakobo 3:5-12) Ia faaauhia i te hoê puaahorofenua, mea haihai ïa te hoê tavaha; e oia atoa te hoê hôe faatere i te hoê pahi. E ia faaauhia i te tino nei, e melo iti haihai te arero e “e faaahaaha rahi râ ta ˈna.” I te mea e te faaite maitai maira te mau Papai e mea au ore na te Atua te faaahaaha, e ani anaˈe ïa i ta ˈna tauturu no te haapae i te reira. (Salamo 12:3, 4; Korinetia 1, 4:7) E tapea atoa anaˈe i to tatou arero ia riri tatou, ma te haamanaˈo e na roto noa i te hoê pura auahi iti e paapaa ˈi te hoê ururaau taatoa. Mai ta Iakobo i faaite, “e auahi atoa te arero” o te nehenehe e faaino rahi. (Maseli 18:21) Inaha, ua riro te hoê arero vî ore ei “pueraa no te mau ino atoa ra”! Ua taaihia te mau huru ino atoa o teie nei ao paieti ore i te arero vî ore. O te reira hoi te tumu o te mau mea iino mai te faaino e te haapiiraa hape. (Levitiko 19:16; Petero 2, 2:1) Eaha to outou manaˈo? Eita anei e tia i to tatou faaroo ia turai ia tatou ia tutava rahi i te haavî i to tatou arero?
15. Eaha te ino e nehenehe e tupu na roto i te arero vî ore?
15 E “viivii” roa tatou i te hoê arero tapea-ore-hia. Ei hiˈoraa, mai te peu e e haavare pinepine noa tatou, e matauhia tatou ei taata haavare. Tera râ, nafea ‘e ura ˈi te mau haerea atoa a te taata i te oraraa nei’ i te hoê arero vî ore? Na roto ïa i te faariroraa i te oraraa ei huru tupuraa ino mau. E nehenehe te hoê amuiraa taatoa e peapea na roto i te hoê arero vî ore. Ua faahiti o Iakobo i “te po,” aore ra “Gehena, MN,” oia te Peho no Hinoma. I mutaa iho, e pûpûhia na te mau tamarii ei tusia i roto i taua peho ra, e i muri iho, ua faarirohia ei vahi faarueraa pehu i Ierusalema i taninahia i te auahi. (Ieremia 7:31) No reira, ua riro o Gehena ei taipe no te haamouraa. I roto i te hoê auraa, e tano te mana haamou o Gehena i nia i te arero vî ore. Mai te peu e eita tatou e tapea i to tatou arero, e faaruru ïa tatou iho i te mau faahopearaa o te reira. (Mataio 5:22) E nehenehe atoa tatou e tiavaruhia i rapaeau i te amuiraa no te parau-ino-raa i te hoê taata.—Korinetia 1, 5:11-13.
16. Ia au i te ino ta te hoê arero vî ore e nehenehe e faatupu, eaha te tia ia tatou ia rave?
16 Mai ta outou i ite na roto i te taioraa i te Parau a te Atua, ua faaue Iehova e ia mana te taata i nia i te mau animala atoa. (Genese 1:28) E ua vî te mau animala huru rau atoa. Ei hiˈoraa, ua faaohipahia na te mau manu piihia faucon no te auau i te animala. I rotopu i te mau “puhi taehae” ta Iakobo i faahiti, te vai atoa ra te mau ophi i haavîhia e te feia faarata ophi. (Salamo 58:4, 5) E nehenehe atoa ta te taata e haavî i te mau tohora, tera râ, i te mea e feia hara tatou, eita ta tatou e nehenehe e haavî roa i te arero. Noa ˈtu râ, e tia ia tatou ia ape i te faahiti i te mau parau haamauiui, patiatia, aore ra faaino. E nehenehe te hoê arero vî ore e riro ei mauhaa atâta tei î i te taero haapohe. (Roma 3:13) Te vahi peapea, ua faafariu ê te arero o te mau orometua haavare i te tahi mau Kerisetiano matamua i te Atua. No reira, eiaha roa ˈtu tatou e vaiiho ia tatou ia vare i te mau parau apotata taero, tei parau-vaha-hia anei aore ra tei papaihia.—Timoteo 1, 1:18-20; Petero 2, 2:1-3.
17, 18. Eaha te huru faahapa e faahitihia ra i roto i te Iakobo 3:9-12, e eaha te tia ia tatou ia rave i roto i teie tuhaa?
17 E nehenehe te faarooraa i te Atua e te hinaaroraa e faaoaoa ia ˈna e paruru ia tatou i te ohipa apotata, e e tapea ia tatou ia faaohipa i te arero ma te faahapa. Ma te faahiti i te huru faahapa o vetahi, ua parau o Iakobo e “te haamaitai nei tatou [“ia Iehova,” MN] i to tatou Metua i te [arero]: e te faaino nei tatou i te taata tei hamanihia i to te Atua ra hohoˈa.” (Genese 1:26) O Iehova to tatou Metua no te mea na ˈna i “horoa mai i te ora, e te aho, e te mau mea atoa, i te mau [“taata,” MN] atoa nei.” (Ohipa 17:24, 25) O o ˈna atoa te Metua o te mau Kerisetiano faatavaihia i roto i te hoê auraa pae varua. Ua hamanihia tatou paatoa “i to te Atua ra hohoˈa” ma te mau huru maitatai i te pae feruriraa e i te pae morare, mai te here, te parau-tia e te paari, o te faataa ê ra ia tatou i te mau animala. No reira, eaha ta tatou e rave mai te peu e e faaroo to tatou ia Iehova?
18 Mai te peu e e faaino tatou i te mau taata, te auraa ïa te faatae ra aore ra te pii ra tatou i te ino i nia ia ratou. I te mea hoi e ere tatou i te mau peropheta i faauruahia e te Atua, tei faatiahia ia pii i te ino i nia i te tahi taata, e haapapu ïa to tatou faainoraa e te feii ra tatou, o te haafaufaa ore hoi i ta tatou haamaitairaa i te Atua. E ere i te mea tano ia faahiti i “te haamaitai, e te faaino” na roto i te hoê â vaha. (Luka 6:27, 28; Roma 12:14, 17-21; Iuda 9) E hara mau â ia himene i te mau arueraa i te Atua i te mau putuputuraa, e ia faaino i muri iho i te mau hoa faaroo! Eita te pape maˈaro e te pape taitai e tahe mai na roto i te hoê â apoo. E ore ‘e tia i te suke ia faahotu mai i te olive, e te vine hoi ia faahotu mai i te suke,’ eita atoa ïa e noaa te pape maˈaro i te apoo pape taitai. Mai te peu e e tia ia tatou ia parau i te mea maitai, tera râ, te faahiti noa nei tatou i te mau parau haamauiui, e ere ïa te reira i te mea tano i te pae varua. Mai te peu e e peu matauhia e tatou ia na reira, e pure anaˈe ïa ia Iehova ia tauturu mai ia tatou ia faaea i te paraparau mai teie te huru.—Salamo 39:1.
A ohipa ma te paari no nia mai
19. Mai te peu e te arataihia ra tatou e te paari no te raˈi mai, eaha ïa to tatou huru i nia ia vetahi ê?
19 Te hinaaro nei tatou paatoa i te paari no te parau e no te rave i te mau mea e au i te feia faaroo. (Iakobo 3:13-18; MN) Mai te peu e te mǎtaˈu nei tatou i te Atua ma te faatura, e horoa mai ïa oia i te paari no te raˈi mai, oia te aravihi ia faaohipa maitai i te ite. (Maseli 9:10; Hebera 5:14) Te haapii maira ta ˈna Parau ia tatou e nafea ia faaite i “te mǎrû o te paari mau ra.” E no te mea e feia mǎrû tatou, e turu ïa tatou i te hau o te amuiraa. (Korinetia 1, 8:1, 2) Area te feia e faaahaaha ra no te mea e feia haapii rahi ratou i te mau hoa faaroo, ‘te pari haavare ra ïa ratou i te parau mau kerisetiano,’ o te faahapa nei i to ratou teoteo. (Galatia 5:26) To ratou “paari,” “no teie nei ao ïa”—te huru o te mau taata hara tei atea ê i te Atua. E paari “[animala]” ïa, te hotu o te mau hinaaro o te tino. E paari “demoni” atoa, no te mea e mea teoteo te mau varua iino! (Timoteo 1, 3:6) No reira, e ohipa anaˈe ma te paari e te haehaa, ia ore hoi tatou e faatupu i te tahi huru tupuraa i reira e hotu mai ai “te mau [ohipa] iino” mai te faaino e te haapaoraa i te huru o te taata.
20. Nafea outou ia faataa mai i te paari no te raˈi mai?
20 “Te paari no nia maira, e mea [tura] ïa,” o te faariro ia tatou ei feia mâ i te pae morare e i te pae varua. (Korinetia 2, 7:11) E mea “[hau]” o te turai ia tatou ia tapi i te hau. (Hebera 12:14) E faariro te paari no te raˈi mai ia tatou ei feia “mǎrû,” eiaha te etaeta e te rave atâ. (Philipi 4:5) E “faaroo ohie” te paari no nia mai, o te turai ia tatou ia auraro i te haapiiraa a te Atua, e ia ohipa amui e te faanahonahoraa a Iehova. (Roma 6:17) E faariro atoa te paari no nia mai ia tatou ei feia aroha e te hamani maitai. (Iuda 22, 23) Ia î tatou i “[te mau hotu maitatai],” e turaihia ïa tatou ia tapitapi no vetahi ê e ia ohipa ma te maitai, te parau-tia, e te parau mau. (Ephesia 5:9) E e fanaˈo tatou, te feia faatupu i te hau, i “[te hotu o] te parau-tia” e ruperupe ra i roto i te mau huru tupuraa hau.
21. Ia au i te Iakobo 2:1–3:18, e tia i to tatou faaroo i te Atua ia turai ia tatou ia rave i te aha?
21 No reira, mea papu maitai e e turai te faaroo ia tatou ia ohipa. E faariro te reira ia tatou ei feia paetahi ore, aroha, e te itoito i roto i te mau ohipa maitatai. E tauturu te faaroo ia tatou ia haavî i te arero e ia ohipa ma te paari no te raˈi mai. Tera râ, e ere te reira anaˈe ta tatou e nehenehe e haapii mai i teie rata. E aˈoraa faahou ta Iakobo no tatou o te tauturu ia tatou ia rave i te haerea e au i te feia e faaroo to ratou ia Iehova.
Nafea outou ia pahono?
◻ No te aha e mea ino ia haapao i te huru o te taata?
◻ Nafea te faaroo e te mau ohipa e taaihia ˈi?
◻ No te aha e mea faufaa roa ia haavî i te arero?
◻ Nafea outou ia faataa mai i te paari no te raˈi mai?