A haapii i te morare tia i te mau tamarii—E nehenehe noa anei?
“TE ORA nei tatou i teie nei i roto i te hoê totaiete fifi roa, te hoê hiroa tumu anoi roa, i reira aita te mau ture o te morare tia e tuea ra,” o ta Robert Glossop no te Taatiraa Vanier no te Utuafare i Ottawa, i Kanada, ïa e parau ra. Eaha te faahopearaa? Te parau ra te hoê tumu parau i roto i te vea ra The Toronto Star e: “Te rahi noa ˈtura te mau tamahine apî hapû, te haavîraa uˈana a te mau taurearea, e te feia apî e haapohe nei ia ratou.”
Te parare ra te mau fifi atea ˈtu â ia Marite Apatoerau. Ua tuatapapa o Bill Damon, te faatere o te Pu no te Tupuraa o te Taata i Brown University no Rhode Island, i Marite, i teie mau fifi i Beretane e i te tahi atu mau fenua Europa, e oia atoa i Auteralia, i Iseraela, e i Tapone. Te haamatara ra oia i te oreraa te mau ekalesia, te mau fare haapiiraa, e te tahi atu mau faanahoraa e horoa i te aratairaa na te feia apî. Te manaˈo ra oia e “aita [to tatou hiroa tumu] i ite e eaha ta te mau tamarii e hinaaro ra no te faatupu i to ratou ihotaata e te aravihi.” Na roto i te faahitiraa i te parau a te feia aravihi i te pae haapiiraa i te mau tamarii e “mea atâta te aˈo no te oraora-maitai-raa o te mau tamarii,” te turu ra o Damon e teie “te hoê ravea no te haapii i te mau tamarii etaeta e te faaroo ore.”
Eaha ta te feia apî e hinaaro ra i teie mahana? Te hinaaro noa ra ratou i te haapiiraa ma te here o te faatitiaifaro i to ratou feruriraa e to ratou mafatu. Mea taa ê te feia apî, mea taa ê atoa ïa te huru aˈoraa ta ratou e hinaaro. Ia horoahia te aˈo ma te here, e pinepine te reira i te ravehia ma te haaferuri. No reira tatou i parauhia ˈi i roto i te Maseli 8:33 ia ‘faaroo i te aˈo.’ Area vetahi ra, eita ratou e “aˈohia i te parau noa.” E tia paha ia faautua ia ratou ma te tano no to ratou faaroo ore. (Maseli 17:10; 23:13, 14; 29:19, MN) Na roto i te horoaraa i teie faaueraa, aita te Bibilia e farii ra ia rutu i te tamarii ma te riri aore ra ia tairi puai, o te nehenehe e haapepe ia ˈna. (Maseli 16:32) Tera râ, e tia i te hoê tamarii ia taa e no te aha oia e papaˈihia ˈi, e ia ite oia e no te mea te anaanatae mau ra to ˈna metua ia ˈna.—A faaau e te Hebera 12:6, 11.
Te haamatarahia ra teie mau huru aˈoraa ohie ia faaohipa e te papu maitai i roto i te buka ra Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare.