A faaora i ta outou tamarii!
TE ORA ra o Michael raua o Alphina i roto i te hoê peho i te mataeinaa i rotopu i te mau aivi heeuri no KwaZulu-Natal, i Afirika Apatoa. Ua faaruru raua e rave rahi fifi no te haapao e hitu tamarii. Na roto i te turu rahi a ta ˈna vahine, ua rohi o Michael no te faaohipa i te faaueraa ta te Bibilia e horoa ra no te mau metua tane: “E haapii râ [i ta outou mau tamarii] e ia paari ma te aˈo a [“Iehova,” MN] ra.” (Ephesia 6:4) I te tahi râ mau taime, e tupu mai te mau fifi.
Ei hiˈoraa, e mea pinepine te mau tamaroa tiai nǎnǎ no Afirika i te amui i te nǎnǎ puaatoro a to ratou fetii, ia rahi atu â to ratou taime no te hauti. I te tahi mau taime, e rave ratou i te mau ohipa iino, e e tauaparau ratou no nia i te mau mea e ore e tia ia ratou ia paraparau. I te haereraa ta ˈna mau tamaroa e tiai i te mau puaatoro a te utuafare, ua horoa ˈtura o Michael na ratou i te mau faaueraa etaeta ia ore ia amuimui i te tahi atu mau tamarii. (Iakobo 4:4) Tera râ, ia hoˈi anaˈe mai oia i te fare mai ta ˈna ohipa mai, e ite oia ia ratou i te tahi mau taime e amuimui ra. No reira, ua tia ia ˈna ia aˈo ia ratou.—Maseli 23:13, 14.
I to outou manaˈoraa, mea etaeta roa anei o Michael i nia i ta ˈna mau tamarii? E manaˈo paha vetahi e e, tera râ, ua parau o Iesu Mesia e ‘e faatiahia te paari e ta ˈna ra mau ohipa.’ (Mataio 11:19) Ua faariro o Michael raua o Alphina i to ratou fare ei vahi here mau, na roto i te horoaraa i to raua taime no ta raua mau tamarii e te haapiiraa ˈtu ia ratou i te mau aamu e te mau parau mau a te Bibilia.
E maha tamahine ta Michael e o Alphina—o Thembekile, o Siphiwe, o Tholakele, e o Thembekani. E mau tamahine poro ratou pauroa ma te taime taatoa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. E piti o ta raua mau tamaroa e tavini ra ei tiaau peretiteni i roto i te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova. E te toru o ta raua mau tamaroa, e taata poro ma te taime taatoa atoa ta ˈna vahine, e tavini tauturu ïa o ˈna.
E rave rahi mau metua kerisetiano, e mea rahi ta ratou mau tamarii, i fanaˈo i te mau manuïaraa i to ratou haapaoraa i ta ratou mau tamarii. Teie râ, te faarue nei te tahi mau tamarii, o tei fanaˈo hoi i te hoê haapiiraa maitai no ǒ mai i to ratou mau metua ra, i te parau mau. Eita e ore e te haamanaˈo ra to ratou mau metua i te faahohoˈaraa a Iesu no nia i te tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa, e te tiaturi nei ratou e e tatarahapa ta ratou tamaroa aore ra tamahine, e e noaa ˈtu ai te ora i te pae hopea.—Luka 15:21-24.
Te mea peapea râ, te ere nei te tahi mau metua kerisetiano i ta ratou mau tamarii atoa i roto i te ao nei. Te reira iho â râ te hoê tumu no te tapitapiraa i te mau tuhaa fenua no Afirika, e au ra i reira e mea maitai te mau tamarii e tae noa ˈtu i to ratou taurearearaa. I muri iho, i roto i te uaaraa o te apîraa, e hema ratou i te mau eˈa taiata o te ao a Satani. (Ioane 1, 5:19) Ei faahopearaa, e rave rahi metua tane tei ore i tia ia riro ei mau matahiapo o te amuiraa. (Timoteo 1, 3:1, 4, 5) Parau mau, e tia i te hoê metua tane kerisetiano ia faariro i te ora o to ˈna iho utuafare ei ohipa faufaa roa. No reira, eaha ta te mau metua e nehenehe e rave no te faaora i ta ratou mau tamarii?
Ia riro ïa ei hoa rahi
E ere noa o Iesu i te taata tia roa, ua hau aˈe atoa râ to ˈna ite e to ˈna aravihi i to te tahi atu taata. Noa ˈtu râ, ua faariro oia i ta ˈna mau pǐpǐ tia ore ei mau hoa rahi no ˈna. (Ioane 15:15) No reira ratou i hinaaro ai e apee ia ˈna e ia ruperupe ratou i pihai iho ia ˈna. (Ioane 1:14, 16, 39-42; 21:7, 15-17) E nehenehe te mau metua e huti mai i te tahi haapiiraa. Mai te mau raau iti e te toro atura to ratou mau rauere i te marama mǎrû o te mahana, e ruperupe-atoa-hia te mau tamarii ia itehia anaˈe te hoê huru here e te auhoa i te fare.
E te mau metua, mea ohie anei no ta outou mau tamarii ia haafatata mai ia outou no te faaite i to ratou mau tapitapi atoa? Te faaroo ra anei outou ia ratou? Hou outou e rave mai ai i te mau faaotiraa, te haamahora ra anei outou i to ratou mau manaˈo e mau huru hohonu ia nehenehe outou e taa maitai i te tupuraa? Te tauturu ra anei outou ia ratou ma te faaoromai ia itehia te mau pahonoraa o te tahi mau uiraa na roto i te raveraa i te mau maimiraa e o ratou i roto i te mau papai Bibilia?
Te faataa ra te hoê metua vahine no Afirika Apatoa e: “Mai te mahana matamua i haere ai ta mauâ tamahine i te haapiiraa, ua faaitoito mâua ia ˈna ia faatia mai i te mau ohipa i tupu i taua mahana ra. Ei hiˈoraa, e ani au e: ‘Ua tamaa oe na muri iho ia vai? Mai te aha te huru o ta oe orometua apî? Mai te aha to ˈna hohoˈa? Eaha te mau ohipa e opuahia ra i te rave i teie hebedoma?’ I te hoê taime, ua hoˈi mai ta mâua tamahine i te fare e ua faaite mai oia e e afai ta ˈna orometua haapii i te reo Beretane i te piha e mataitai i te hoê hohoˈa, e e papai ratou i muri iho i te hoê faahaamanaˈoraa. Mea huru ê te iˈoa o te hohoˈa. Na roto i te tahi atu mau haamaramaramaraa, ua taa ˈtura ia mâua e eita e tano teie hohoˈa no te hoê Kerisetiano. Ua tauaparau atura matou e te utuafare. I te mahana i muri iho, ua haere atura ta mâua tamahine e farerei i te orometua, ma te faataa e aita oia e hinaaro ra e mataitai i taua hohoˈa ra, no te mea aita te mau huru morare e patahia i roto e tuea ra e ta ˈna mau tiaturiraa kerisetiano. Ua hiˈopoa faahou te orometua i te reira, e i muri iho, ua haamauruuru oia i ta mâua tamahine, ma te parau e aita oia i hinaaro e afai i te piha no te haamataitai i te hoê hohoˈa o ta ˈna e tatarahapa i muri iho.” Ua horoa mai te anaanatae here ta teie mau metua i faaite noa no te faaora i ta raua tamahine, i te hotu maitai. E tamahine oaoa oia e te maitai, e te tavini ra oia i teie nei ei tauturu i te amaa a te Watch Tower Bible and Tract Society i Afirika Apatoa.
Ua vaiiho mai o Iesu i te hoê hiˈoraa maitai roa i roto i to ˈna mau taairaa e te mau tamarii a vetahi ê. Ua au roa oia e amuimui atu ia ratou. (Mareko 10:13-16) Auê te mau metua i te oaoa e ia rave ratou i te mau ohipa e ta ratou iho mau tamarii! I te tahi mau vahi i Afirika, e haama te hoê metua tane ia itehia mai e te hauti ra oia i te popo aore ra i te tahi atu mau huru hauti e ta ˈna mau tamaroa. Teie râ, eiaha te hoê metua tane kerisetiano ia manaˈo e e taata faufaa roa o ˈna ia itehia mai e te hauti ra o ˈna e ta ˈna mau tamarii. Te hinaaro nei te mau tamarii apî i to ratou mau metua o te oaoa nei i te horoa i to ratou taime no ratou. E faaohie aˈe te reira i te mau tamarii ia faaite i to ratou mau tapitapi. Ia ore teie mau huru hinaaro i te pae o te here e haapaohia, e riro paha te mau tamarii i te riri aore ra i te faaatea ê ia ratou, mai te peu iho â râ e e aˈo-noa-hia ratou.
I to ˈna papairaa i to Kolosa no nia i te mau taairaa utuafare, teie ta Paulo i parau: “E te mau metua ra, eiaha e faariri atu i ta outou tamarii, o te taiâ hoi ratou.” (Kolosa 3:21) Te faaite ra te reira e i te tahi mau taime te itehia ra te aifaito-ore-raa, e rahi roa te aˈo e e iti roa te faahoaraa. E riro te mau tamarii, e tae noa ˈtu i te mau taurearea, o te herehia e o te haafaufaahia ra, i te farii ohie aˈe i te aˈoraa e titauhia.
Te here o te Atua
Te tufaa faufaa roa ˈˈe ta te mau metua e nehenehe e horoa na ta ratou mau tamarii, o to ratou iho ïa hiˈoraa e faaite i te here. Te hinaaro nei te mau tamarii e ite e e faaroo i to ratou metua ia faahiti e ia faaite i te here mau o te Atua. Teie ta te hoê taurearea e tavini ra i te amaa a te Watch Tower Bible and Tract Society i Afirika Apatoa, e faataa ra: “I to ˈu nainairaa, e tauturu na vau i to ˈu metua tane ia rave i te ohipa i te fare. Mea au roa na ˈu e tauturu ia ˈna, no te mea noa e mauruuru mau na o Papa i te mea iti ta ˈu i rave. E faaohipa oia i te taime no te faatia mai ia ˈu e rave rahi mea no nia ia Iehova. Ei hiˈoraa, te haamanaˈo ra vau i te hoê Mahana maa, te rohi ra mâua i te tâpûraa i te aihere. E mea veavea mau â. Ua tahe te hou o Papa, horo atura vau e tii e piti hapaina pape e tuu atura vau i te pape toetoe paari i roto. Ua na ô maira o Papa e: ‘E ta ˈu tamaiti, ua ite anei oe e mea paari mau â o Iehova? Te painu noa ra te pape toetoe paari na nia i te pape. Mai te peu e e tomo oia, e pohe ïa te mau mea ora atoa i raro i te roto e te vai hopuna. Tera râ, ua riro te pape toetoe paari ei tapoˈi paruru! Aita anei te reira e tauturu maira ia tatou ia ite hau atu â no nia ia Iehova?’a I muri iho, i to ˈu tapearaahia i te fare auri no to ˈu tiaraa amui ore, ua fanaˈo vau i te taime no te feruri. I te hoê po, ua hepohepo vau i roto i to ˈu piha auri, ua haamanaˈo atura vau i taua mau parau a Papa ra. E auraa hohonu mau to te reira! E haamori au ia Iehova e a muri noa ˈtu mai te peu e e tia ia ˈu.”
Oia, te hinaaro ra te mau tamarii e ite i te here o te Atua i roto i te mau ohipa atoa ta to ratou mau metua e rave ra. E tia iho â râ ia faariro i te here o te Atua e te ineineraa i te auraro ia ˈna mai te puai o te turai ia ohipa, ia haere i te mau putuputuraa kerisetiano, ia apiti i roto i te taviniraa, e ia taio e ia tuatapapa i te Bibilia e te utuafare. (Korinetia 1, 13:3) Te mea faufaa roa ˈtu â, e tia ia itehia te here o te Atua i roto i te mau pure ma te mafatu taatoa a te utuafare. E tia mau â ia haafaufaahia te horoaraa i taua huru tufaa ra na ta outou mau tamarii. No reira te mau ati Iseraela i faauehia ˈi e: “E [here] atu oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to puai atoa. E teie nei mau parau ta ˈu e parau atu ia oe i teie nei mahana, ei roto i to aau e vai ai: e e haapii tamau maite oe i to mau tamarii i taua mau parau nei; o ta oe ïa e parau ia parahi noa oe i roto i te fare, e ia haere noa oe na te eˈatia ra, e ia taoto noa oe ra, e ia tia noa oe i nia ra.”—Deuteronomi 6:5-7; MN; a faaau e te Mataio 22:37-40.
Te mea o te nehenehe e haafifi rahi i to tatou here e to tatou auraro i te Atua, o to tatou ïa huru taata hara. (Roma 5:12) No reira, te faaue atoa ra te Bibilia e: “O outou o tei [“here,” MN] ia Iehova ra, ia riaria outou i te ino.” (Salamo 97:10) E aratai pinepine te mau manaˈo iino ia rave i te mau ohipa iino. No te ape i te reira, e tia atoa i te hoê tamarii ia faatupu i te tahi atu huru faufaa roa.
Te mǎtaˈu i te Atua
Ua riro te here apitihia i te mǎtaˈu faatura e haapeapea ia Iehova ei ohipa faufaa roa. O Iesu Mesia iho tei horoa mai no tatou i te hiˈoraa tia roa o te hoê taata o tei oaoa i roto “i te mǎtaˈu ia Iehova.” (Isaia 11:1-3) E mea faufaa roa teie huru mǎtaˈu ia taeahia te hoê tamarii i te uaaraa o te apîraa e ia haamata oia i te ite i te mau hinaaro puai i te pae taatiraa o te tino. E nehenehe te mǎtaˈu i te Atua e tauturu i te hoê taurearea ia faaruru i te mau faateimaharaa a teie nei ao, o te aratai paha ia ˈna ia taiata. (Maseli 8:13) I roto i te tahi mau nunaa, e ape na te mau metua mamahu i te haapii i ta ratou mau tamarii e eaha te rave i mua i te mau tamataraa i te pae taatiraa. Inaha, te manaˈo nei e rave rahi e ere i te mea tano ia paraparau no nia i teie mau tumu parau. Teie râ, eaha te faahopearaa o teie huru tâuˈa-ore-raa a te mau metua?
Ua uiui e toru taote aravihi, o Buga, o Amoko, e o Ncayiyana 1 702 tamahine e 903 tamaroa no te mau mataeinaa no Transkei, i Afirika Apatoa. Ua tapao te South African Medical Journal e “76 % o te mau tamahine e e 90,1 % o te mau tamaroa i roto i teie uiuiraa, tei rave aˈena i te taatiraa o te tino.” I te faito au noa, 15 matahiti to te mau tamahine, e e rave rahi tei faahepohia ia taati. Hau atu i te 250 tei hapû i te hoê taime aore ra hau atu. Te tahi atu faahopearaa, o te tupu-rahi-raa ïa o te maˈi purumu.
E au ra e aita e rave rahi metua e ite ra i te faufaaraa ia haapii i ta ratou mau tamarii e nafea ia ape i te rave i te taatiraa o te tino hou te faaipoiporaa. Area ra, teie ta te vea i faahitihia mai nei e faataa ra: “Ua riro te hapûraa e te riroraa ei metua vahine ei mau huru haafaufaa-rahi-hia o te vahine i roto i te totaiete Transkei i te mataeinaa, e ua taa oioi i te mau tamahine, o tei matara noa maira hoi i te taurearearaa, i te reira.” Te ite-atoa-hia ra teie noa fifi i te tahi atu mau vahi o te ao nei.
E rave rahi taurearea i Afirika e faahapa nei i to ratou mau metua i te oreraa e tauturu ia ratou ia taa i to ratou huru i te pae taatiraa. Ua haama roa vetahi mau metua kerisetiano e faaohipa i te buka ra Votre jeunesse—Comment en tirer le meilleur parti.b I te mau api 20-23, te faataahia ra te faaohiparaa tura o te mau melo taatiraa e te mau tauiraa e tupu i te haamataraa o te taurearearaa.
E tia ia haapopouhia te mau metua kerisetiano e tutava nei i te tauaparau i nia i te manaˈo o te Atua no nia i te taatiraa o te tino i ta ratou mau tamarii. Mea maitai aˈe ia haere mǎrû noa, ia au i te aravihi o te tamarii e taa i te mau mea. Ia au i teie tuhaa, mai te matahiti o te tamarii, e tia i te mau metua ia faataa maitai i te mau vaehaa o te tino e ta ratou mau ohipa. Ia ore anaˈe, eita paha te hoê taurearea aravihi ore e taa e eaha tera e parauhia ra.—Korinetia 1, 14:8, 9.
Teie ta te hoê metua tane no Afirika Apatoa, e piti tamahine e hoê tamaroa ta ˈna, e faataa ra: “Ua faaohipa pinepine au i te mau taime no te tauaparau i nia i te mau tumu parau fifi o te taatiraa o te tino i ta ˈu mau tamahine atoa. Area ta ˈu vahine ra, ua haapao taa ê oia i ta mâua nau tamahine, ma te faaohipa i te buka ra Votre jeunesse—Comment en tirer le meilleur parti. [A hiˈo i te mau api 26-31.] I te 12raa o to ta ˈu tamaiti matahiti, ua opua ˈtura vau e afai ia ˈna e faaori haere na nia i te mau mouˈa. I taua taime ra, ua tauaparau huˈahuˈa mâua i nia i te tupuraa o te tino o te hoê tamaroa, e te tapao taa ê ta ˈna e faatupu i muri iho i roto i te faaipoiporaa. Ua paraparau atoa vau ia ˈna no nia i te faufaaraa ia ape i te peu faufau ra e faanavenave i to ˈna melo taatiraa, e ia faahanahana e ia faatura oia i te mau tamahine—mai ta ˈna e na reira ra i nia i to ˈna metua vahine e to ˈna nau tuahine.”
Te mau haamauruururaa oaoa
Ua rohi mau â te metua tane e te metua vahine i faahitihia nei e te oaoa nei raua e ua noaa mai ia raua te mau faahopearaa maitatai i to raua haapaoraa i ta raua na tamarii e toru. I teie nei, e feia paari ratou paatoa, o tei faaipoipo i te mau Kerisetiano haapao maitai. Te tavini ra ta raua tamaiti e ta raua mau tamaiti hoovai ei mau matahiapo i roto i te amuiraa kerisetiano, e ua tavini na e maha o ratou i roto i te ohipa pororaa ma te taime taatoa e rave rahi matahiti te maoro.
Oia, e nehenehe te mau metua e rohi ra no te faaora i to ratou utuafare e tiaturi e e fanaˈo ratou i te haamauruururaa oaoa no ǒ mai i ta ratou mau tamarii o tei maiti i te farii i teie huru haapiiraa a te Bibilia, no te mea te na ô ra te Maseli 23:24, 25 e: “Te metua o te tamaiti paari ra e oaoa atoa te metua ia ˈna: oia ïa, e oaoa to metua tane e to metua vahine atoa.” A hiˈo na i te utuafare rahi i faahitihia i te omuaraa o teie tumu parau. “Ia feruri anaˈe au i te mau haereraa i mua i te pae varua a ta ˈu mau tamarii,” o ta Alphina ïa e parau ra, “e î roa to ˈu mafatu i te oaoa.” Ia rohi ïa te mau metua kerisetiano atoa no te fanaˈo i teie haamauruururaa oaoa.
[Nota i raro i te api]
a Ia haamata anaˈe te pape i te paari, e mâmâhia oia e e maraa oia i nia. A hiˈo i te mau api 137-138 o te buka ra Nohea mai te ora—Mea tupu noa mai aore ra mea poietehia? (Farani), neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
b A hiˈo atoa i te buka ra Te uiui nei te mau taurearea—Mau pahonoraa ohie (Farani), neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Hohoˈa i te api 23]
E nehenehe te hoê metua tane e faanaho i te hoê vahi tano maitai no te faataa i te mau tupuraa o te oraraa