Te tapi ra anei outou i te haerea tura?
“Te vai na te tahi [mea tura] e te tahi mea haamaitai ra, e haamanaˈo i taua mau mea ra.”—PHILIPI 4:8; MN.
1. Eaha te peu faufau, e no te aha aita te reira i haaviivii i te haamoriraa a Iehova?
TE PEU faufau, o te huru morare hairiiri ïa aore ra viivii. Ua î roa teie nei ao i te peu faufau. (Ephesia 2:1-3) Eita râ te Atua ra o Iehova e vaiiho e ia haaviiviihia ta ˈna haamoriraa mâ. Te horoa mai nei te mau buka, te mau putuputuraa, te mau rururaa, e te mau tairururaa kerisetiano i te mau faaararaa tano maitai no te haapae i te haerea parau-tia ore. Te fanaˈo nei tatou i te tauturu maitai roa a te mau Papai no te “ati atu i te maitai” i te aro o te Atua. (Roma 12:9) Ei faanahonahoraa, te tutava nei ïa te mau Ite no Iehova i te riro ei feia mâ e te tura. Eaha râ no tatou tataitahi? Te tapi mau ra anei outou i te haerea tura?
2. Eaha te haerea tura, e no te aha te tutavaraa e titauhia ˈi no te tapea i te haerea tura?
2 Te haerea tura, o te maitai-roa-raa ïa i te pae morare, te maitai, te ohipa e te feruriraa tia. E ere i te hoê haerea farii noa, e haerea itoito râ o te turai ia ohipa. Te haerea tura, e ere noa ïa te haapaeraa i te hara; oia râ te tapiraa i te maitai. (Timoteo 1, 6:11) Ua faaue te aposetolo Petero i te mau Kerisetiano e: “[A] apiti atoa to outou faaroo i te [“haerea tura,” MN].” Nafea? Na roto ïa i ‘te faaitoito-hua-raa, ia tupu [te mau parau tǎpǔ a te Atua].’ (Petero 2, 1:5) No te mea e e feia hara tatou, e titauhia ia tutava puai no te tapea i te haerea tura. Ua tapea râ te mau taata mǎtaˈu i te Atua no tahito ra, noa ˈtu te mau haafifiraa rarahi.
Ua tapi oia i te haerea tura
3. Eaha te mau ohipa iino ta te Arii ra o Ahaza i rave?
3 Te faatia ra te mau Papai e rave rahi aamu no nia i te feia o tei tapi na i te haerea tura. E rave anaˈe na i te hiˈoraa o te taata tura ra o Hezekia. Ua haamori na to ˈna metua tane, te Arii ra o Ahaza no Iuda, ia Moloha. “Tei te matahiti [“piti ahuru,” MN] o Ahaza i arii ai oia, hoê ahuru ma ono o ˈna matahiti i te ariiraa i Ierusalema; aita râ oia i rave i te parau tia i te aro o to ˈna Atua o Iehova, mai ta te tupuna no ˈna ra mai ta Davida, haapao atura râ i te haerea o te mau arii o Iseraela; e ua hopoi atura i ta ˈna iho tamaiti na roto i te auahi, mai te parau riaria o te mau fenua o tei faaruehia e Iehova i mua i te aro o te tamarii a Iseraela ra. E ua hopoi oia i te tusia, e ua tutui i te mea noˈanoˈa i nia i te mau vahi teitei, i nia i te mau aivi, e i raro aˈe i te mau raau mǎrǔmǎrǔ ra.” (Te mau arii 2, 16:2-4) Te parau nei vetahi e taua ohipa ‘hopoi na roto i te auahi’ ra, o te tahi ïa oroa tamâraa e ere râ i te tusia taata. Teie râ, te na ô ra te buka a John Day, Moloha—E atua titau i te tusia taata i roto i te Faufaa Tahito (Beretane), e: “Te vai ra te mau haapapuraa i roto i te mau papai tahito e no [Carthage], e tae noa ˈtu i te pae ihipǎpǎ e, e ravehia na te mau tusia taata . . . i Kanaana, e no reira, aita e tumu no te ore e tiaturi i te mau faahitiraa a te Faufaa Tahito [no nia i te tusia taata].” Hau atu, te haapapu maitai ra te Paraleipomeno 2, 28:3 e “ua tutui [o Ahaza] i ta ˈna mau tamarii i te auahi.” (A faaau e te Deuteronomi 12:31; Salamo 106:37, 38.) E mau ohipa iino mau â ïa!
4. Eaha te haerea o Hezekia i roto i te ao faufau i to ˈna ra tau?
4 Eaha te haerea o Hezekia i roto i taua ao faufau ra? Mea anaanatae roa te Salamo 119 inaha, te tiaturi nei vetahi e na Hezekia i papai, i te tau a riro noa ˈi oia ei tamaiti hui arii. (Salamo 119:46, 99, 100) Ua faaite paha oia i to ˈna huru tupuraa i te na ôraa e: “Ia parahi te hui arii e parau ino ia ˈu ra, e haamanaˈo â to tavini i ta oe ra mau ture. Ua tarapape tau aau i te oto.” (Salamo 119:23, 28) Haaatihia e te feia e rave na i te haapaoraa hape, ua faaooohia paha o Hezekia i rotopu i te mau melo hui arii, no reira, aita to ˈna taoto i topa. Teie râ, ua tapi noa oia i te haerea tura, e i muri iho, ua riro mai oia ei arii, e “ua rave oia i te parau tia i te aro o Iehova . . . Ua tiaturi oia i te Atua o Iseraela ia Iehova.”—Te mau arii 2, 18:1-5.
Ua tapea ratou i te haerea tura
5. Eaha te mau tamataraa ta Daniela e ta to ˈna na hoa e toru i faaruru?
5 Te tahi atu feia haerea tura, o Daniela ïa e to ˈna na hoa Hebera e toru ra o Hanania, o Misaela, e o Azaria. Ua haruhia ratou i to ratou fenua tumu e ua hopoi-ê-hia ˈtura i Babulonia. Ua mairihia na taurearea toomaha i te mau iˈoa Babulonia—Beletesazara, Sadakara, Meseka, e Abede-nego. Ua pûpûhia mai i mua ia ratou ‘te tufaa maa no roto i ta te arii iho,’ e tae noa ˈtu te maa i opanihia e te Ture a te Atua. Hau atu, ua faahepohia ratou ia haere i te hoê haapiiraa e toru matahiti i reira ratou e haapii ai “i te papai e te reo o te mau Kaladaio.” E ere noa ïa te haapiiraa i te hoê reo ê, no te mea te faataa ra te taˈo “Kaladaio” i ǒ nei, i te pǔpǔ feia ite teitei. No reira, ua faaruru teie mau taurearea Hebera i te mau haapiiraa hape a to Babulonia.—Daniela 1:1-7, MN.
6. No te aha e nehenehe ai e parau e ua tapi o Daniela i te haerea tura?
6 Noa ˈtu te faaheporaa puai ia ruri ê, ua maiti o Daniela e to ˈna e toru hoa i te pee i te haerea tura, eiaha râ i te peu faufau. Te na ô ra te Daniela 1:21 e: “Te ora noa ra Daniela e tae noa ˈtura i te matahiti matamua o te arii ra o Kuro.” Oia mau, ua “ora noa” o Daniela ei tavini haerea tura no Iehova hau atu i te 80 matahiti—e ua ite oia i te tiaraa mai e te toparaa o te mau arii puai e rave rau. Ua tapea noa oia i to ˈna haapao maitai i te Atua noa ˈtu te mau ravea haavarevare e te mau opuaraa iino a te mau raatira tia ore a te hau e te peu taiata faufau a te haapaoraa no Babulonia. Ua tamau noa o Daniela i te tapi i te haerea tura.
7. Eaha te haapiiraa ta tatou e nehenehe e huti mai na roto i te haerea o Daniela e to ˈna na hoa e toru?
7 Mea rahi te haapiiraa ta tatou e nehenehe e huti mai na roto i te hiˈoraa o Daniela e to ˈna mau hoa. Ua tapi ratou i te haerea tura e ua patoi ratou i te pee atu i te mau peu tumu a to Babulonia. Noa ˈtu e ua mairihia ratou i te mau iˈoa Babulonia, aita roa ˈtu i moehia ia ratou to ratou ihotaata ei mau tavini no Iehova. Inaha, tau 70 matahiti i muri iho, ua pii te arii no Babulonia ia Daniela na nia i to ˈna iˈoa Hebera! (Daniela 5:13) I te roaraa o to ˈna oraraa maoro, ua patoi noa o Daniela i te fati e tae noa ˈtu i roto i te mau ohipa haihai roa. Ei taurearea, ‘ua manaˈo te aau o Daniela e eiaha oia ia viivii i te tufaa maa a te arii ra.’ (Daniela 1:8) Eita e ore e ua haapuai rahi teie tiaraa fati ore to Daniela e to to ˈna na hoa e toru, ia ratou no te faaruru i te pohe i roto i te mau tamataraa i farereihia e ratou i muri iho.—Daniela, pene 3 e te 6.
Te tapiraa i te haerea tura i teie nei tau
8. Nafea te mau taurearea kerisetiano ia patoi i te pee atu i te ao a Satani?
8 Mai ia Daniela e to ˈna na hoa e toru, te patoi nei te nunaa o te Atua i teie nei tau i te pee atu i te ao ino a Satani. (Ioane 1, 5:19) Mai te peu e e taurearea kerisetiano outou, peneiaˈe te faahepo puai ra to outou mau hoa ia outou ia pee i to ratou huru ahuraa, faaneheneheraa, e ta ratou upaupa huru ê roa. Eiaha râ e pee i te mau huru peu apî atoa e fa mai, a mau papu râ, “eiaha e faaau atu i teie nei ao.” (Roma 12:2) ‘A haapae i te paieti ore, e te hinaaro i teie nei ao, e a parahi ma te haapao maitai, e te parau-tia, e te paieti.’ (Tito 2:11, 12) Te mea faufaa roa ˈˈe, ia auhia mai ïa outou e Iehova, eiaha râ e to outou mau hoa.—Maseli 12:2.
9. Eaha paha te mau faaheporaa ta te mau Kerisetiano e faaruru nei i te pae no te tapihooraa, e eaha te haerea te tia ia ratou ia pee?
9 Te faaruru atoa nei te mau taata paari kerisetiano i te mau faaheporaa e e tia ia ratou ia tapea i te haerea tura. E faahemahia paha te Kerisetiano tapihoo ia rave i te mau peu taviri aore ra ia ore e haapao i te mau ture a te hau e e aufau i te mau tute. Noa ˈtu râ te haerea o te tahi atu feia tapihoo aore ra o te mau hoa rave ohipa, “ei haerea tia to tatou i te mau mea atoa nei,” e tia ˈi. (Hebera 13:18, MN) Te faaue nei te mau Papai ia tatou ia pee i te haerea tia e ia faatura ˈtu i te mau paoti ohipa, te feia rave ohipa, te mau hoani, e te mau hau faatere a teie nei ao. (Deuteronomi 25:13-16; Mataio 5:37; Roma 13:1; Timoteo 1, 5:18; Tito 2:9, 10) Ia tutava atoa tatou e tia ˈi, i te rave maitai i ta tatou mau ohipa tapihoo. Na roto i te tapao-maitai-raa i ta tatou mau tabula e te papai-roa-raa i ta tatou mau faaauraa ohipa, e pinepine, e nehenehe tatou e ape i te mau fifi.
A ara maitai!
10. No te aha e tia ˈi ia “ara maitai” ia maiti anaˈe tatou i te upaupa?
10 Te haafaufaa ra te Salamo 119:9 i te tahi atu tuhaa e vai tura noa ˈi tatou i te aro o te Atua. Ua himene te papai salamo e: “E nahea te taata apî i te tamâraa i to ˈna eˈa? ia faaau i to ˈna haerea i ta oe ra parau [“ma te ara maitai,” MN].” Hoê o te mau mauhaa manuïa roa ˈˈe a Satani, o te upaupa ïa, e mana hoi to te reira no te faahoruhoru i te aau. Te vahi peapea, aita vetahi mau Kerisetiano i “ara maitai” i te pae no te upaupa, e ua tae roa ratou i te maiti i te mau huru upaupa huru ê roa, mai te rap e te heavy metal. E parau mai paha vetahi e e ere teie mau huru upaupa i te mea ino no ratou, aore ra aita ratou e tâuˈa nei i te mau parau o te himene. Te parau nei vetahi e mea au noa na ratou te tupaipairaa puai o te upaupa aore ra te haruru o te taˈi tita. No te mau Kerisetiano râ, e ere te parau e ua au anei ratou i te hoê mea. Te vahi faufaa râ, e “mea au [anei] i te Fatu ra.” (Ephesia 5:10) I te rahiraa o te taime, te faateitei nei te upaupa heavy metal e rap i te mau peu faufau mai te parau ino, te taiata, e tae noa ˈtu i te Sataniraa—e mau mea e tia i te nunaa o te Atua ia haapae roa.a (Ephesia 5:3) E mea maitai ia feruri tatou tataitahi, te taurearea e te taata paari, i nia i teie nei uiraa, Ia hiˈohia te upaupa o ta ˈu e maiti ra, te tapi ra anei au i te haerea tura aore ra i te peu faufau?
11. Nafea te hoê Kerisetiano ia ara maitai i te pae no te mau porotarama afata teata, te mau hohoˈa video, e te mau hohoˈa teata?
11 E rave rahi porotarama afata teata, mau hohoˈa video, e mau hohoˈa teata o te faateitei nei i te mau peu faufau. Ia au i te hoê taote tuiroo rapaau i te feruriraa, ua rahi roa ‘te faanavenaveraa, te peu taatiraa, te haavîraa uˈana, te nounou, e te miimii’ i roto i te rahiraa o te mau hohoˈa teata e tavirihia nei i teie nei tau. No reira, te ara-maitai-raa, oia atoa ïa te maiti-maitai-raa i te hohoˈa o ta tatou e mataitai. Ua pure te papai salamo e: “E faafariu ê i tau mata ia ore ia hiˈo i te mea faufaa ore.” (Salamo 119:37) Ua faaohipa te hoê taurearea kerisetiano o Joseph te iˈoa i teie nei faaueraa tumu. I te pataraahia mai te tahi mau hohoˈa taiata e te haavî uˈana, ua haere atura oia i rapae i te fare teata. Ua haama anei oia? “Aita, aita roa ˈtu,” o ta Joseph ïa i parau. “Ua manaˈo vau na mua ia Iehova e i te faaoaoaraa ia ˈna.”
Te tuhaa a te haapiiraa e te feruri-hohonu-raa
12. No te aha e mea faufaa te haapiiraa tataitahi e te feruri-hohonu-raa no te tapi i te haerea tura?
12 Eita e navai ia ape noa i te mau ohipa iino. Te tapiraa i te haerea tura, o te haapii-atoa-raa ïa e te feruri-hohonu-raa i nia i te mau mea maitatai i papaihia i roto i te Parau a te Atua, ia nehenehe ta ˈna mau faaueraa tumu tia ia faaohipahia i roto i te oraraa. “Te rahi roa nei to ˈu hinaaro i ta oe ra ture!” o ta te papai salamo ïa i pii hua. “O to ˈu ïa manaˈoraa i te mau mahana atoa nei.” (Salamo 119:97) Ua faataa anei outou i te taime i roto i ta outou tabula hebedoma, no te haapiiraa tataitahi i te Bibilia e i te mau buka kerisetiano? Oia mau, e mea fifi paha ia faaherehere i te taime no te haapii-maite-raa i te Parau a te Atua e te feruri-hohonu-raa ma te pure. Tera râ, e mea pinepine e nehenehe tatou e rave mai i te taime i nia i te tahi atu mau ohipa. (Ephesia 5:15, 16) Peneiaˈe, e taime maitai te poipoi roa no te pure, te haapiiraa, e te feruri-hohonu-raa.—A faaau e te Salamo 119:147.
13, 14. (a) No te aha e mea faufaa roa te feruri-hohonu-raa? (b) Ia feruri hohonu tatou i nia i teihea mau irava e nehenehe ai tatou e riaria i te ohipa taiata?
13 E mea faufaa roa te feruri-hohonu-raa, no te mea e tauturu te reira ia tatou ia haamanaˈo i te mea o ta tatou i haapii. Te mea faufaa roa ˈtu â, e nehenehe te reira e tauturu ia tatou ia faatupu i te mau manaˈo paieti. Ei hiˈoraa: Ua ite tatou e te opani nei te Atua i te poreneia, tera râ, e tia atoa ‘ia riaria i te ino e ia ati atu i te maitai.’ (Roma 12:9) E nehenehe tatou e pee i te manaˈo o Iehova no nia i te ohipa taiata na roto i te feruri-hohonu-raa i nia i te mau irava tumu a te Bibilia, mai te Kolosa 3:5, e faaue ra e: “E tena na, uumi iho i to outou mau melo i te mau mea o teie nei ao, mai te faaturi, te parau faufau ra, te paia ra, te hinaaro tia ore ra, e te nounou taoˈa, e haamori idolo ïa.” A aniani ia outou iho e: ‘Eaha te mau huru hinaaro i te pae taatiraa te tia ia ˈu ia uumi, aore ra ia haapohe? Eaha te mau mea te tia ia ˈu ia haapae o te nehenehe hoi e faaara i te mau hinaaro tia ore? E tia anei ia ˈu ia taui i to ˈu nei haerea i nia i te tane aore ra i te vahine?’—A faaau e te Timoteo 1, 5:1, 2.
14 Te faaue ra o Paulo i te mau Kerisetiano ia haapae i te poreneia e ia faatupu i te hitahita ore “ia ore roa te hoê ia rave i te hapa e te mea tia ore i tana taeae.” (Tesalonia 1, 4:3-7) A aniani na ia outou iho e: ‘No te aha e mea ino te poreneia? Eaha te ino no ˈu iho aore ra no vetahi ê ia rave au i teie nei hara? Eaha te ino no ˈu i te pae varua, i te pae o te mau manaˈo hohonu, e i te pae tino? E te feia ïa i roto i te amuiraa o tei ofati i te ture a te Atua e o tei ore i tatarahapa? Eaha to ratou huru i teie nei?’ Ia haapao tatou i ta te mau Papai e parau ra no nia i teie huru haerea, e nehenehe te reira e haapuai i to tatou riri i te mea ino i te aro o te Atua. (Exodo 20:14; Korinetia 1, 5:11-13; 6:9, 10; Galatia 5:19-21; Apokalupo 21:8) Te na ô ra o Paulo e, te taata poreneia, “e ere ïa i te taata ta ˈna i patoi maira, o te Atua râ.” (Tesalonia 1, 4:8) O vai ïa te Kerisetiano mau o te hinaaro e haafaufaa ore i to ˈna Metua i te raˈi ra?
Te haerea tura e te mau amuimuiraa
15. Eaha te tuhaa a te mau amuimuiraa i roto i to tatou tapiraa i te haerea tura?
15 Te tahi atu tauturu no te tapea i te haerea tura, o te mau amuimuiraa maitatai ïa. Ua himene te papai salamo e: “E taata au hoi au i te feia atoa i mǎtaˈu ia oe ra [e Iehova], i te feia e haapao i ta oe i faaue mai.” (Salamo 119:63) Te hinaaro nei tatou i te mau amuimuiraa maitatai e fanaˈohia i te mau putuputuraa kerisetiano. (Hebera 10:24, 25) Mai te peu e e faaatea ê tatou ia tatou iho, e manaˈo noa ïa tatou ia tatou iho, e e riro tatou i te hema ohie noa i te peu faufau. (Maseli 18:1) Area te auhoaraa kerisetiano mahanahana ra, e nehenehe te reira e haapuai i to tatou hinaaro e tapea i te haerea tura. Parau mau, e tia atoa ia tatou ia ara maitai i te mau amuimuiraa iino. E nehenehe tatou e paraparau maitai atu i te mau taata tapiri, te mau hoa rave ohipa, e te mau hoa haere haapiiraa. Tera râ, mai te peu e e haerea paari to tatou, e ape ïa tatou i te amuimui-rahi-roa-raa e te feia aore e tapi nei i te haerea tura kerisetiano.—A faaau e te Kolosa 4:5.
16. Nafea te faaohiparaa i te Korinetia 1, 15:33 ia tauturu ia tatou ia tapi i te haerea tura i teie nei tau?
16 Ua papai o Paulo e: “E ino te parau maitai i te amuiraa iino.” Na roto i teie nei parau, te faaara ra o Paulo i te feia faaroo e e nehenehe ratou e erehia i to ratou faaroo na roto i te amuimuiraa ˈtu i te feia e faahua Kerisetiano na, o tei patoi i te haapiiraa a te mau Papai no nia i te tia-faahou-raa. E tano te faaueraa tumu i muri mai i te faaararaa a Paulo, i nia i ta tatou mau amuimuiraa i rapaeau e i roto atoa i te amuiraa. (Korinetia 1, 15:12, 33) Oia mau, eita tatou e hinaaro e ape i to tatou mau taeae e mau tuahine i te pae varua, no te mea noa e aita ratou e farii ra i to tatou iho manaˈo no nia i te hoê mea. (Mataio 7:4, 5; Roma 14:1-12) Noa ˈtu râ, e tia ia haapao maitai mai te peu e e rave noa ˈtu te tahi taata i roto i te amuiraa i te tahi haerea tia ore aore ra e faahapahapa noa oia aore ra e amuamu noa oia. (Timoteo 2, 2:20-22) E mea maitai aˈe ia tapiri noa ˈtu i te feia e fanaˈo ai ‘tatou e ratou atoa i te haamahanahanaraa.’ (Roma 1:11, 12) E tauturu te reira ia tatou ia tapi i te haerea tura e ia vai noa i nia i “te eˈa ora.”—Salamo 16:11.
A tamau noa i te tapi i te haerea tura
17. Ia au i te Numera pene 25, eaha te ati i roohia i nia i te mau ati Iseraela, e eaha te haapiiraa ta tatou e huti mai?
17 Na mua iti noa ˈˈe te mau ati Iseraela e haru ai i te Fenua Tǎpǔhia, e mau tausani o ratou tei maiti e pee i te peu faufau—e ua roohia ˈtura ratou i te ati. (Numera, pene 25) I teie nei tau, fatata roa te nunaa o Iehova i te tomo atu i roto i te ao apî parau-tia. Te feia e tamau noa i te haapae i te mau peu faufau a teie nei ao, o ratou te fanaˈo i te haamaitairaa taa ê e tomo atu i roto. Ei feia tia ore, e hinaaro rave hara to tatou, tera râ, e nehenehe te Atua e tauturu mai ia tatou ia pee i te mau aratairaa parau-tia a to ˈna varua moˈa. (Galatia 5:16; Tesalonia 1, 4:3, 4) Ia pee anaˈe ïa tatou i te aˈoraa a Iosua i to Iseraela: “E mǎtaˈu outou ia Iehova, e e haamori hoi ia ˈna ma te haavare ore, ma te parau mau.” (Iosua 24:14) E tauturu te mǎtaˈu faatura i te haapeapearaa ia Iehova, ia tatou ia tapi i te haerea tura.
18. Eaha te hinaaro o te mau Kerisetiano atoa no nia i te peu faufau e te haerea tura?
18 Mai te peu e te hinaaro mau ra outou e faaoaoa i te Atua, ia hinaaro ïa outou i te pee i te aˈoraa a Paulo ra: “Te mau mea haavare ore ra, te mau mea au maitai ra, te mau mea tia ra, te mau mea viivii ore ra, te mau mea popouhia ra, te mau mea roo maitatai ra; te vai na te tahi maitai [“tura,” MN] e te tahi mea haamaitai ra, e haamanaˈo i taua mau mea ra.” Ia na reira outou, eaha ïa te noaa mai? Ua parau o Paulo e: “E rave ïa [i teie mau mea]: e e riro te Atua hau ei pihai atoa iho ia outou.” (Philipi 4:8, 9) Oia mau, auaa te tauturu a Iehova e nehenehe ai outou e haapae i te peu faufau e e tapi i te haerea tura.
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 15 no Eperera 1993, i te mau api 19-24, e te tumu parau ra “Te uiui nei te mau taurearea . . .” i roto i te mau A ara mai na! o te 8 no Febuare, te 22 no Febuare (Farani), e te 8 no Mati 1993, e te 22 no Novema 1996 (Farani).
Uiraa haamanaˈoraa
◻ Eaha tei titauhia no te tapi i te haerea tura?
◻ Ua tapea noa o Hezekia, o Daniela, e na Hebera tootoru, i te haerea tura i roto i teihea mau tupuraa?
◻ Nafea tatou ia pee i te hiˈoraa o Daniela i te patoiraa ˈtu i te mau ravea a Satani?
◻ No te aha e tia ˈi i te mau Kerisetiano ia ara maitai i te pae no te mau peu faaanaanataeraa?
◻ Eaha te tuhaa a te haapiiraa, te feruri-hohonu-raa, e te mau amuimuiraa i te pae no te tapiraa i te haerea tura?
[Hohoˈa i te api 15]
Ua tapi te taurearea ra o Hezekia i te haerea tura noa ˈtu e ua haaatihia oia e te feia haamori ia Moloha
[Hohoˈa i te api 17]
E tia i te mau Kerisetiano ia ara maitai i te pae no te mau peu faaanaanataeraa