Te amoraa i te hopoia i te apîraa ra
I ROTO i teie “mau tau atâta fifi ia faaruru atu,” te farerei nei te feia apî i te mau haafifiraa teimaha. (Timoteo 2, 3:1, MN) Ua haaatihia ratou i te mau mahana atoa e te mau haapurororaa e faaitoito ra i te peu morare tia ore, te puhipuhiraa i te avaava, e te tahi atu mau huru haerea iino. E faaooohia paha o tei apee ra i te mau faaueraa a te Bibilia no to ratou patoiraa i te pee i te feia rahi, e e riro paha te tahi mau Kerisetiano i te manaˈo e e mea ohie aˈe ia topa ˈtu.
I te pae hopea o te hituraa o te senekele hou to tatou tau, ua papai o Ieremia e: “E mea maitai hoi i te taata ia hopoi i te hopoia i to ˈna apîraa ra.” (Te oto o Ieremia ra 3:27) Eaha ïa ta ˈna i hinaaro e parau? E tauturu teie haapiiraa ia haapaiuma i te mau tamataraa i te taurearearaa ra, ia faaineine i te faaruru atu i te mau fifi o te taata paari. Eita te mau haafifiraa, noa ˈtu e e ere i te mea au, e nehenehe e apehia e te mau taurearea e te mau taata paari kerisetiano. (Timoteo 2, 3:12) Teie râ, e mea faufaa roa ˈtu â te mau haamaitairaa o te haapao maitai i te tamǎrûraa poto noa ta te taiva e nehenehe e hopoi mai.
Mai te peu e e taurearea outou, a faaruru tia ˈtu i te mau tamataraa o to outou faaroo. Ia tamata-noa-hia ˈtu outou ia rave i te haerea ino, a patoi i te hema ˈtu. Noa ˈtu e i taua taime ra, e mea fifi paha ia rave i te reira, i roto i te maororaa o to outou oraraa, e iti rii mai to outou mau haapeapearaa. Ua tǎpǔ o Iesu e: “A rave mai i tau zugo i nia ia outou . . . , e e noaa hoi te ora i to outou [“nephe”, MN]. Te mǎrû nei hoi ta ˈu zugo e te mâmâ nei ta ˈu hopoia.”—Mataio 11:29, 30.
A farii i te tautooraa e ora e te mau faaueraa tumu a te Bibilia. E horoa mai te na reiraraa, no outou i teie nei i te huru oraraa maitai roa ˈˈe e te hoê tiaturiraa papu no a muri aˈe. Mai ta te Bibilia e parau ra e, “te mou nei hoi teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei; o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.”—Ioane 1, 2:17.