VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 1/1 api 3-5
  • No te aha e tia ia tatou paatoa ia arue i te Atua?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • No te aha e tia ia tatou paatoa ia arue i te Atua?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • ‘O Iehova anaˈe te nehenehe e horoa mai i te tiaturiraa’
  • ‘Noa ˈtu e e matapo vau, e nehenehe au e ite’
  • “Arue ia Ia” tatou paatoa
  • Ia ore oe e hinaaro faahou e ora
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa)—2018
  • A parau roa ˈtu mea here na oe ia raua
    Faatiaraa no nia i te mau Ite no Iehova
  • Arue anaˈe ia Iehova
    Himene ia Iehova
  • Arue anaˈe ia Iehova
    Himene ma te oaoa ia Iehova
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 1/1 api 3-5

No te aha e tia ia tatou paatoa ia arue i te Atua?

HALELU IA! Mea matau-maitai-hia teie taˈo e te rahiraa o te feia haere pure a te Amuiraa faaroo kerisetiano. Te pii nei vetahi i te reira ma te reo puai i roto i ta ratou mau pureraa Sabati. Tera râ, ehia rahiraa i ite i te auraa mau o teie taˈo? Inaha, e taˈo Hebera teie no te mau parau ra “Arue ia Ia!” O te hoê ïa faahanahanaraa oaoa teie e te papu maitai i te Poiete, o Iehova hoi to ˈna iˈoa.a

Te faahiti-pinepine-hia ra te taˈo ra “Halelu Ia” i roto i te Bibilia. No te aha? No te mea te vai ra e rave rahi roa tumu no te arue i te Atua. O Ia (Iehova) te Poiete e te Atuatu o te ao taatoa nei. (Salamo 147:4, 5; 148:3-6) Na ˈna i hamani i te mau faanahoraa o te mau mea ora e nehenehe atu ai e ora i nia i te fenua nei. (Salamo 147:8, 9; 148:7-10) E te anaanatae taa ê nei o ˈna i te taata nei. Mai te peu e te rave ra tatou i to ˈna hinaaro, te haamaitai e te turu maira oia ia tatou i roto i teie oraraa e te pûpû maira o ˈna i te hoê tiaturiraa papu o te hoê oraraa maitai aˈe a muri aˈe. (Salamo 148:11-14) Na Ia (Iehova) i faaurua i teie mau parau e: “E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.”—Salamo 37:29.

No reira, te faataehia nei te aˈoraa i te taatoaraa e: “Halelu Ia!” [“A arue ia Ia, outou te mau taata e!”] (Salamo 104:35; MN) Te vahi peapea râ, aita te mau taata atoa e hinaaro ra e farii atu. I teie mahana, te mauiui nei te taata. E rave rahi o te pohe poia nei, e maˈi nei aore ra e haavîhia nei. Te faaruru nei e rave rahi taata i te oto rahi no te raveraa i te raau taero aore ra te ava ma te tano ore aore ra no te mau faahopearaa o ta ratou taiataraa aore ra orureraa hau. Te vai ra anei te tahi tumu e tia ˈi i teie mau huru taata ia arue i te Atua?

‘O Iehova anaˈe te nehenehe e horoa mai i te tiaturiraa’

Oia, te vai ra. Te faaitoito ra Iehova i te mau taata atoa, aita e faataaraa, ia haapii no nia ia ˈna, no nia i to ˈna hinaaro, e ia fanaˈo i te mau haamaitairaa o te turai i te taata ia hinaaro e arue ia ˈna. E e rave rahi o te farii ra. E rave anaˈe na i te hiˈoraa o Adriana i Guatemala. I te hituraa o te matahiti o Adriana, ua pohe to ˈna mama. I muri noa iho, ua faarue mai to ˈna papa i te fare. I te ahururaa o to ˈna matahiti, ua haamata oia i te rave i te ohipa ei imiraa. I te mea e ua parau to ˈna mama ia ˈna ia tavini i te Atua e te ekalesia, ua apiti atu o Adriana i roto e rave rau pǔpǔ Katolika, i muri iho râ, i te 12raa o to ˈna matahiti, ua inoino e ua apiti oia i roto i te hoê pǔpǔ taurearea o te aroâ. Ua haamata oia i te puhipuhi i te avaava, i te rave i te raau taero, e i te eiâ. No te aha teie potii iti e hinaaro ai e arue i te Atua?

Ua haamata te tuahine o Adriana i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova, tera râ, ua faaooo o Adriana ia ˈna. I muri iho, ua pohe to ˈna mama fetii. I te hunaraa o to ˈna mama fetii, ua hepohepo o Adriana i te mau uiraa peapea. Ua haere to ˈu mama fetii ihea? I nia i te raˈi anei? Ua haere anei o ˈna i roto i te hoê po auahi ura? Ua feaa roa to ˈna manaˈo, e ua haere o Adriana i te fare pure hunaraa maˈi no te pure e ani i te tauturu, ma te faaohipa i te iˈoa o te Atua, o Iehova, mai ta to ˈna tuahine i haapii atu ia ˈna.

Aita i maoro, ua haapii oia i te Bibilia e te mau Ite no Iehova e ua haere i ta ratou mau putuputuraa kerisetiano. Ua noaa ia ˈna te hoê huru feruriraa apî maitai no nia i te oraraa, e ua tâpû ihora oia ma te itoito i to ˈna mau taairaa e te mau pǔpǔ taurearea o te aroâ. Te na ô nei o Adriana, e 25 tiahapa matahiti to ˈna i teie nei, e: “Na te here anaˈe no Iehova i turai ia ˈu ia haapae i teie huru oraraa ino. O Iehova anaˈe, no to ˈna aroha rahi, te nehenehe e horoa mai i te tiaturiraa o te ora mure ore.” Noa ˈtu e mea fifi te omuaraa o to ˈna oraraa, e mau tumu maitatai roa ta Adriana no te arue i te Atua.

Te faatiahia ra te tahi atu huru tupuraa aita e tiaturiraa rahi, tei tupu i Ukraine. Tei roto te hoê taata i te fare auri a tiai noa ˈi i te utua pohe. Ua aroha anei o ˈna ia ˈna iho? Ua hepohepo anei? Aita, aita roa ˈtu. I te mea e no farerei iho nei oia i te mau Ite no Iehova e ua haapii rii oia no nia ia Iehova, ua ani oia ia ratou ia haere e farerei i to ˈna mama. I teie nei, te papai ra oia ia ratou no te mea ua faaroo o ˈna e ua na reira iho â ratou. Te na ô ra o ˈna e: “Mauruuru i to outou haereraa e farerei i to ˈu mama. Tera hoi te parau apî oaoa roa ˈˈe o ta ˈu i faaroo i te matahiti i mairi.”

Teie ta ˈna e papai ra no nia ia ˈna iho e to ˈna mau hoa mau auri o ta ˈna i poro atu: “I teie nei, ua noaa ia matou te faaroo i te Atua e te tutava nei matou i te ohipa ia au i to matou faaroo.” Te faaoti nei oia i ta ˈna rata e: “Mauruuru i to outou tautururaa mai ia matou ia ite e eaha te here e ia noaa te faaroo. Mai te peu e e orâ vau, e tauturu atoa vau ia outou. A haamauruuru i te Atua, no te mea te ora nei outou e te tauturu nei outou ia vetahi ê ia here i te Atua e ia tiaturi ia ˈna.” Ua horo faahou teie taata i ta ˈna utua pohe. Noa ˈtu râ e e haapohehia oia aore ra e mau â oia i te fare auri e rave rahi matahiti, e tumu papu maitai ta ˈna no te arue i te Atua.

‘Noa ˈtu e e matapo vau, e nehenehe au e ite’

E rave anaˈe na i teie nei i te hiˈoraa o te hoê potii apî ieie o tei matapo-taue-hia. O te mea ïa i roohia i nia ia Gloria, e faaea ra i Raparata. Ua matapo-taue-hia o Gloria i te 19raa o to ˈna matahiti, e aita roa ˈtu oia i nehenehe faahou e ite. I te 29raa o to ˈna matahiti, ua faaea faaturi oia i te hoê tane e aita i maoro, ua hapû oia. I teie nei, te manaˈo nei oia e e auraa to to ˈna oraraa. Tera râ, i te poheraa ta ˈna aiû, ua ui oia e rave rahi aniraa. Ua uiui oia e, ‘No te aha vau e roohia ˈi i teie fifi? Eaha ta ˈu hara? Te vai mau ra anei te Atua?’

I taua taime ra, ua haere mai e piti vahine Ite no Iehova i to ˈna fare. Ua haamata ˈtura oia i te haapii i te Bibilia e i te ite i ta ˈna parau tǎpǔ e e araara faahou te mata o te matapo i roto i te ao apî. (Isaia 35:5) Auê ïa tiaturiraa faahiahia roa no Gloria e! Ua oaoa roa o ˈna, i te taime iho â râ i farii ai ta ˈna tane ia faaipoipo raua. I muri iho, ua roohia ta ˈna tane i te hoê ati e ua hapepahia oia, e parahi noa oia i nia i te hoê parahiraa turairai. I teie mahana, e tia i teie vahine matapo ia rohi i te ohipa ei imiraa na raua. Hau atu, na ˈna e rave pauroa i te ohipa i te fare, e e haapao atoa i ta ˈna tane. Tera râ, te arue nei Gloria ia Iehova! Maoti te tauturu a to ˈna mau taeae e mau tuahine kerisetiano, te haapii ra oia i te Bibilia Papairaa na te matapo, e te faaitoito-rahi-hia nei o ˈna e te mau putuputuraa kerisetiano i te Piha no te Basileia. Te parau nei oia e: “E mea fifi ia faataa ˈtu, tera râ, noa ˈtu e e matapo vau, e au ra e, e nehenehe au e ite.”

I te tahi mau taime, e hamani-ino-hia te tahi mau taata ia arue anaˈe ratou i te Atua. Ua oaoa te hoê vahine no Croatie i to ˈna haapiiraa no nia i te Atua, tera râ, ua patoi ta ˈna tane i ta ˈna faaroo ite-apî-hia e ua faarue mai ia ˈna, ma te rave i ta raua tamahine hoê matahiti te paari. I te omuaraa, ua ahoaho roa oia, aita to ˈna e faaearaa, ua faaruehia o ˈna e ta ˈna tane e to ˈna fetii, aita e fare, aita e ohipa, e aita atoa ta ˈna aiû. Ua turu mairâ to ˈna here no te Atua ia ˈna, noa ˈtu e mea varavara roa o ˈna i te farerei i ta ˈna tamahine e a paari mai ai te aiû iti. Ua iteahia mai e teie vahine te “poe maitai roa” e aita oia e hinaaro ra e faarue i te reira. (Mataio 13:45, 46) Nafea to ˈna tapearaa i to ˈna oaoa i roto i taua mau taime fifi ra? Te parau nei oia e: “Te oaoa, o te hoê ïa hotu o te varua o te Atua. E nehenehe teie hotu e faatupuhia noa ˈtu eaha te mau huru tupuraa, mai te mau tiare o te nehenehe e tupu i roto i te hoê fare vairaa tiare noa ˈtu eaha te huru o te mahana i rapae.”

I Filelane, ua itehia e ua roohia o Markus e ono matahiti i te hoê maˈi o te uaua iˈo, o te ore e ora. Aita i maoro, ua faaohipa oia i te hoê parahiraa turairai. Tau matahiti i muri iho, ua afai to ˈna mama ia ˈna i te hoê taata faaroo Penetekose, ua parare rahi to ˈna roo e e taata faaora maˈi oia. Aita râ te maˈi i ora semeio. No reira, aita o Markus i anaanatae faahou i te Atua e ua tuatapapa oia i te mau haapiiraa ite aivanaa e te tahi atu mau tuhaa a te ao nei. E a pae matahiti i teie nei, ua haere mai te hoê vahine na nia i te parahiraa turairai e te hoê tane apî i te fare o Markus. E Ite no Iehova raua. I taua taime ra, aita o Markus i tiaturi i te Atua, tera râ, ua farii oia e tauaparau no nia i te haapaoraa e ua faatomo mai ia raua.

I muri iho, ua haere mai te hoê tane e ta ˈna vahine e farerei ia ˈna, e ua haamatahia te hoê haapiiraa Bibilia. I te pae hopea, ua taui te parau mau mana o te Bibilia i te huru hiˈoraa o Markus i te mau mea, e taa ˈtura ia ˈna e noa ˈtu to ˈna hapepa, e mau tumu mau ta ˈna no te arue i te Atua. Teie ta ˈna i parau: “Te oaoa rahi nei au no te mea ua itea mai ia ˈu te parau mau e te faanahonahoraa o ta Iehova e faaohipa ra. I teie nei, e aratairaa e e auraa to to ˈu oraraa. Ua iteahia mai te tahi atu mamoe tei moe e aita e hinaaro ra e faarue i te nǎnǎ a Iehova!”—A faaau e te Mataio 10:6.

“Arue ia Ia” tatou paatoa

Teie noa te tahi mau tupuraa te nehenehe e faatiahia no te faaite e e tumu ta te taata i teie mahana, noa ˈtu eaha to ratou huru tupuraa, no te arue i te Atua. Ua faataa te aposetolo Paulo i te reira mai teie: “Te paieti ra, e faufaa ïa to te reira i te mau mea atoa nei, e maitai tei faaitehia mai no te reira i teie nei [oraraa] e te [oraraa] a muri atu.” (Timoteo 1, 4:8; MN) Ia rave anaˈe tatou i te hinaaro o te Atua, e faatupu oia i ‘teie nei oraraa i faaitehia mai.’ Parau mau, eita o ˈna e faariro i te taata veve ei taata moni aore ra e faaora i te taata maˈi i roto i teie faanahoraa o te mau mea. Te horoa nei râ o ˈna i to ˈna varua i te feia e tavini ra ia ˈna ia nehenehe ratou e ite i te oaoa e te mauruuru noa ˈtu eaha to ratou huru tupuraa. Oia, i roto atoa i “teie nei oraraa,” e tumu ta te taata maˈi, te taata i haavîhia, e te taata veve no te arue i te Atua.

Eaha ïa no “te oraraa a muri atu”? Atira noa ˈtu, e tia i te manaˈoraa i te reira ia turai ia tatou ia arue i te Atua ma te anaanatae rahi roa ˈˈe! Te putapû nei tatou i te manaˈoraa i te tau e ore roa ˈi te veve; te tau “e ore hoi to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi”; e i reira te Atua ra o Iehova “e horoi [ai] i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.” (Isaia 33:24; Apokalupo 21:3, 4; Salamo 72:16) Eaha to outou manaˈo no nia i teie mau parau tǎpǔ a te Atua?

Ua farii te hoê tane apî i Salvador i te hoê api parau iti Bibilia e faataa ra vetahi o teie mau parau tǎpǔ. Na ô atura oia i te Ite i horoa ˈtu i te api e: “Mama, te mau mea o ta teie api parau iti e parau ra, e mea nehenehe roa no te tiaturi.” E rave rahi e na reira nei i te parau. Tera râ, e mau parau tǎpǔ teie na Tei poiete i te ao taatoa nei, e faatere ra i te mau tau ohuraa natura o to tatou fenua nei, e tauturu atoa ra i te taata veve e te taata maˈi ia ite i te oaoa. E nehenehe tatou e tiaturi i ta ˈna e parau ra. Ua haapii te tane apî tei faahitihia mai nei i te Bibilia e te mau Ite no Iehova e ua itea mai ia ˈna e e parau mau te reira. Mai te peu e e aitâ outou i haapii atura, te faaitoito nei matou ia outou ia na reira atoa. No reira, ia ô atoa outou i roto i te ao apî, ia faaore-anaˈe-hia teie nei faanahoraa o te mau mea, e ia tahoê anaˈe te mau mea ora atoa i poietehia i te pii e: “Halelu Ia!” “A arue ia Ia, outou te mau taata e!”—Salamo 112:1; 135:1, MN.

[Nota i raro i te api]

a I roto i te Bibilia, e haapotohia i te tahi taime te iˈoa ra “Iehova” na roto i te iˈoa ra “Ia.”

[Hohoˈa i te api 5]

Ia ô atoa outou i reira ia tahoê anaˈe te mau mea ora atoa i poietehia i te pii e: “Halelu Ia!”

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono