VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 15/10 api 10-14
  • Te faaea-taa-noa-raa—E ravea no te tavini ma te peapea ore

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te faaea-taa-noa-raa—E ravea no te tavini ma te peapea ore
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ua faaitoito oia ia faaea taa noa
  • Aita i faahepohia ia faaea taa noa
  • Te fariiraa i te ǒ o te faaea-taa-noa-raa
  • Te faaea-taa-noa-raa ma te hoê opuaraa
  • Tavini ma te peapea ore
  • Aita i faahepohia ia euhe e faaea taa noa e a muri noa ˈtu
  • Mau tavini o te Atua tei ore i faaipoipohia, tei tia maitai râ
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • Aˈoraa paari no te oraraa taa noa e te faaipoiporaa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2011
  • Te faaea-taa-noa-raa: te hoê huru oraraa taoˈa mau
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • A faaohipa maitai i to oe oraraa taa noa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2011
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 15/10 api 10-14

Te faaea-taa-noa-raa—E ravea no te tavini ma te peapea ore

“Ia haapao [noa] outou i ta te Fatu ra ma te peapea ore.”—KORINETIA 1, 7:35.

1. Eaha te mau parau peapea ta Paulo i faarooroo no nia i te mau Kerisetiano no Korinetia?

TE HAAPEAPEA ra te aposetolo Paulo no to ˈna mau taeae kerisetiano i Korinetia, i te fenua Heleni. Fatata e pae matahiti na mua ˈtu, na ˈna i haamau i te amuiraa i roto i taua oire ruperupe ra i tui te roo no ta ˈna mau peu taiata. I teie nei, i te area o te matahiti 55 o to tatou tau, a parahi ai oia i Ephesia, i Asia Iti, ua faarooroo oia i te mau parau peapea mau no Korinetia mai, no nia i te mau amahamaharaa e te faatia-noa-raahia te hoê ohipa taiata ino mau. Hau atu, ua tae mai ta Paulo rata no ǒ mai i te mau Kerisetiano no Korinetia e ani ra i te aratairaa no nia i te mau taatiraa i te pae tino, te faaea-taa-noa-raa, te faaipoiporaa, te faataa-ê-raa, e te faaipoipo-faahou-raa.

2. Mea nafea te peu taiata i uˈana na i Korinetia i te hautiraa paha i nia i te mau Kerisetiano o taua oire ra?

2 E au ra e te hauti ra te peu taiata faufau i uˈana na i Korinetia, i nia i te amuiraa na roto e piti ravea. Te hema ra hoi te tahi mau Kerisetiano i te huru morare tia ore e te faatia noa ra ratou i te peu taiata. (Korinetia 1, 5:1; 6:15-17) Area vetahi ra, ei patoiraa ˈtu i te mau faanavenaveraa o te tino e rave-hua-hia na i roto i te oire, ua pee ïa ratou i te tahi aˈe pae e ua faahepo ratou ia haapae-roa-hia te mau taatiraa i te pae tino, e tae noa ˈtu no te feia faaipoipo atoa.—Korinetia 1, 7:5.

3. Eaha ta Paulo i faahiti na mua i roto i ta ˈna rata matamua i to Korinetia?

3 I roto i te rata roa ta Paulo i papai atu i to Korinetia, ua faahiti oia na mua i te fifi no te amahamaharaa. (Korinetia 1, mau pene 1-4) Ua aˈo atu oia ia ratou ia ape i te pee i te taata, e mau amahamaharaa iino noa hoi te noaa mai. E tia ia ratou ia tahoê ei mau “hoa rave ohipa” no te Atua. I muri iho, ua horoa ˈtu oia i te mau faaueraa papu ia vai mâ noa te amuiraa i te pae morare. (Mau pene 5, 6) E i reira to te aposetolo faahitiraa i ta ratou rata.

Ua faaitoito oia ia faaea taa noa

4. Eaha te auraa o te parau a Paulo ra “e mea maitai ïa i te taata nei eiaha e tapea i te vahine”?

4 Ua haamata oia i te na ôraa e: “I te mau parau ta outou i papai mai ia ˈu nei, e mea maitai ïa i te taata nei eiaha e [“tapea,” MN] i te vahine.” (Korinetia 1, 7:1) Te auraa o te pereota ra “eiaha e tapea i te vahine,” oia ïa e ape i te tapea ˈtu i te hoê vahine no te faanavenaveraa i te pae taatiraa. I te mea e ua faahapa aˈena Paulo i te poreneia, te faahiti ra ïa oia i teie nei i te mau taatiraa i te pae tino i roto iho i te faaipoiporaa. No reira, te faaitoito ra o Paulo i teie nei ia faaea taa noa. (Korinetia 1, 6:9, 16, 18; a faaau e te Genese 20:6; Maseli 6:29.) I raro rii mai, teie ta ˈna i papai: “Teie ta ˈu parau i te feia taa noa, e te mau ivi ra; e mea maitai ia ratou ia parahi noa mai ia ˈu atoa nei.” (Korinetia 1, 7:8) E taata taa noa o Paulo, e peneiaˈe ua pohe ta ˈna vahine.—Korinetia 1, 9:5.

5, 6. (a) No te aha e mea papu maitai e aita o Paulo i faaitoito i te hoê oraraa monahi haapae? (b) No te aha o Paulo i faaitoito ai ia faaea taa noa?

5 Eita e ore e ua matau te mau Kerisetiano no Korinetia i te haapiiraa philosopho Heleni, te vai ra hoi ta ˈna mau pǔpǔ tei faateitei i te oraraa haapae. No reira anei te mau Korinetia i ani ai ia Paulo “e mea maitai” anei ia haapae te mau Kerisetiano i te mau taatiraa atoa i te pae tino? Aita te pahonoraa a Paulo i pee noa ˈˈe i te haapiiraa philosopho Heleni. (Kolosa 2:8) Taa ê atu i te feia tuatapapa faaroo Katolika, aita roa ˈtu oia i faaitoito noa ˈˈe i te oraraa haapae ma te faaea taa noa i roto i te hoê fare monahi aore ra te hoê fare paretenia, mai te mea e e feia moˈa aˈe te feia taa noa e e ora ratou iho i to ratou huru oraraa e ta ratou mau pure.

6 Ua faaitoito Paulo ia faaea taa noa “i teie nei tau ahoaho.” (Korinetia 1, 7:26) Peneiaˈe te faahiti ra oia i te mau tau fifi ta te mau Kerisetiano e faaruru ra, tei faateimaha-roa-hia ˈtu e te faaipoiporaa. (Korinetia 1, 7:28) Teie hoi ta ˈna i aˈo atu i te mau Kerisetiano taa noa: “E mea maitai ia ratou ia parahi noa mai ia ˈu atoa nei.” Teie ta ˈna i parau atu i te feia ivi: “Ua matara oe i te vahine? eiaha e imi i te vahine.” Teie ta ˈna i papai no nia i te hoê vahine ivi kerisetiano: “E maitai rahi râ to ˈna i to ˈu nei manaˈo ia parahi noa oia, e tei ia ˈu atoa hoi te [v]arua o te Atua.”—Korinetia 1, 7:8, 27, 40.

Aita i faahepohia ia faaea taa noa

7, 8. Eaha te mea e faaite ra e aita o Paulo i faahepo i te tahi noa ˈˈe Kerisetiano ia faaea taa noa?

7 Mea papu maitai e te aratai ra te varua moˈa o Iehova ia Paulo ia ˈna i horoa i taua mau aˈoraa ra. Te faaite ra te taatoaraa o ta ˈna tatararaa no nia i te faaea-taa-noa-raa e te faaipoiporaa, i te manaˈo aifaito e te hitahita ore. Aita oia e na ô ra e e parau teie no te haapao maitai aore ra te oreraa e haapao maitai. E parau râ no te tiamâraa ia maiti, ma te faaitoito hau rii atu i te faaea-taa-noa-raa no te feia e maraa ia ratou ia vai viivii ore ei feia taa noa.

8 I muri noa iho i te parauraa e “e mea maitai ïa i te taata nei eiaha e tapea i te vahine,” te na ô râ o Paulo e: “Maori râ ei faaore i te taiata, ei vahine mau ta te tane, e ei tane mau hoi ta te vahine.” (Korinetia 1, 7:1, 2) I muri aˈe i to ˈna faaueraa i te feia taa noa e te feia ivi “ia parahi noa mai ia ˈu atoa nei,” ua parau oioi atoa oia e: “Ia ore râ ia tia ia ratou ra, a faaipoipo ratou: e mea maitai te faaipoipo i te amâ.” (Korinetia 1, 7:8, 9) I reirâ, ua aˈo atu oia i te feia ivi e: “Eiaha e imi i te vahine. Eita râ oe e hara ia faaipoipo ra.” (Korinetia 1, 7:27, 28) Te mea e matara maira na roto i teie aˈoraa aifaito, o te tiamâraa ïa ia maiti.

9. Ia au i te parau a Iesu e a Paulo, mea nafea te faaipoiporaa e te faaea-taa-noa-raa ia riro ei mau ô no ǒ mai i te Atua ra?

9 Ua faaite o Paulo e e mau ǒ te faaipoiporaa e te faaea-taa-noa-raa no ǒ mai i te Atua ra. “Te hinaaro nei au e mai ia ˈu atoa nei te huru o te taata atoa. O ta te Atua râ i horoa mai i te taata atoa ra, o ta ˈna ïa, e huru ê to te tahi, e huru ê hoi to te tahi.” (Korinetia 1, 7:7) Eita e ore e ua haamanaˈo oia i te parau a Iesu. I muri aˈe i to ˈna haapapuraa e no ǒ mai te faaipoiporaa i te Atua ra, ua faaite o Iesu e ua riro te ineineraa i te faaea taa noa no te taviniraa i te mau faufaa o te Basileia, ei ǒ taa ê: “E ore te taata atoa e tia ia farii i te reira parau, o te feia anaˈe râ i horoahia ˈtu te tia ia ratou ra. Eunuka hoi e tahi pae mai to ratou fanauraa mai a; e i faaeunukahia te tahi pae e te taata; ua faaeunuka hoi e tahi pae ia ratou iho no te basileia o te ao ra. O te tia ia ˈna ia farii i teie nei parau, a farii oia.”—Mataio 19:4-6, 11, 12.

Te fariiraa i te ǒ o te faaea-taa-noa-raa

10. Nafea te hoê taata “ia farii” i te ǒ o te faaea-taa-noa-raa?

10 Ua faahiti o Iesu raua o Paulo e e ǒ “horoahia” te faaea-taa-noa-raa, aita râ raua i parau e e ǒ teie te horoa-semeio-hia ˈtu na te tahi noa pueraa taata. Ua parau o Iesu e “e ore te taata atoa e tia ia farii i te reira” ǒ, e ua faaitoito oia i te feia e tia ia ratou, “ia farii” i te reira, mai ta Iesu e ta Paulo i rave. Parau mau, ua papai o Paulo e: “E mea maitai te faaipoipo i te amâ,” tera râ te parau ra oia no te feia ‘e ore e tia ia ratou.’ (Korinetia 1, 7:9) I roto i te tahi mau rata ta ˈna i papai na mua ˈtu, ua faaite o Paulo e e nehenehe te mau Kerisetiano e ape i te amâ i te hinaaro. (Galatia 5:16, 22-24) E haere ma te varua oia ïa te auraa, e vaiiho e na te varua o Iehova e aratai i to tatou taahiraa avae tataitahi. E nehenehe anei ta te mau Kerisetiano apî e na reira? E, mai te peu e e pee maite noa ratou i te Parau a Iehova. Teie hoi ta te papai salamo i papai: “Nahea te taata apî i te tamâraa i to ˈna eˈa? ia faaau i to ˈna haerea i ta oe ra parau.”—Salamo 119:9.

11. Eaha te auraa ‘ia pee i ta te varua’?

11 Oia atoa ïa te haapaeraa i te mau manaˈo farii noa e haapurorohia mai na roto e rave rahi porotarama tele, hohoˈa, tumu parau a te vea, buka, e himene. E huti hoi teie mau manaˈo i nia i te tino. E tia hoi i te Kerisetiano tamaroa aore ra tamahine o te hinaaro ra e farii i te faaea-taa-noa-raa ia “ore [e] pee i ta te tino, i ta te [v]arua râ. Te feia hoi i au i ta te tino ra, te haapao ra ïa i ta te tino; area te feia i au i ta te [v]arua ra, te haapao ra ïa i ta te [v]arua.” (Roma 8:4, 5) E mea tia, e te viivii ore, te au, te tura, ta te varua ra. E mea maitai ia tamau noa te mau Kerisetiano, te taurearea e te taata paari, i te “haamanaˈo i taua mau mea ra.”—Philipi 4:8, 9.

12. I roto i te hoê faito rahi, eaha te titauhia no te farii i te ǒ o te faaea-taa-noa-raa?

12 Te fariiraa i te ǒ o te faaea-taa-noa-raa, i roto i te hoê faito rahi, tei te faarotahiraa ïa i to ˈna mafatu i nia i taua tapao ra e te pureraa ia Iehova ia tauturu mai i te tapaparaa i te reira. (Philipi 4:6, 7) Ua papai o Paulo e: “Te taata i itoito to ˈna aau, e e aau ia ˈna te ore, te tia ra ia ˈna i te tapea i to ˈna hinaaro, e ua manaˈo maite i roto i to ˈna aau, e e tapea oia i ta ˈna [“tiaraa,” MN] paretenia, e mea tia ïa. E teie nei, o tei horoa ia faaipoipohia, e parau maitai ta ˈna; o tei ore râ i horoa ia faaipoipohia, e parau maitai roa ˈtu ta ˈna.”—Korinetia 1, 7:37, 38.

Te faaea-taa-noa-raa ma te hoê opuaraa

13, 14. (a) Mea nafea to te aposetolo Paulo faaauraa i te mau Kerisetiano faaipoipohia e tei ore i faaipoipohia? (b) Mea nafea noa te hoê Kerisetiano taa noa ia “maitai roa ˈtu” i te feia faaipoipohia?

13 E ere te faaea-taa-noa-raa i te hoê tiaraa hau aˈe i te faahiahia i te tahi atu. No te aha ïa e mea “maitai roa ˈtu”? Tei te huru faaohiparaa ïa te hoê taata i te tiamâraa ta teie tiaraa e horoa mai. Ua papai o Paulo e: “Te hinaaro nei râ vau, e eiaha to outou ei tapitapi. Te taata aore i faaipoipohia ra, te tapi ra ïa i ta te Fatu ra, i te mea e mauruuru ai te Fatu ia ˈna: area tei faaipoipohia ra; te tapi ra ïa i te mau mea o teie nei ao, i te mea e mauruuru ai tana vahine. [“E feaa piti oia,” MN]. Te vahine faaipoipo-ore-hia ra, te tapi ra ïa i ta te Fatu ra, ia maitai oia i te tino e te varua atoa; area te vahine i faaipoipohia ra, te tapi ra ïa i te mau mea o teie nei ao, i te mea e mauruuru ai tana ra tane. Ia maitai outou i parau atu ai au i teie nei parau, e ere mai te mea e te titiri atu nei au i te marei i nia ia outou, no te mea râ e parau au, e ia haapao outou i ta te Fatu ra ma te peapea ore.”—Korinetia 1, 7:32-35.

14 Te hoê Kerisetiano taa noa o te faaohipa i to ˈna tiaraa faaipoipo-ore-hia no te tapapa i te mau tapao miimii, e ere ïa oia i te mea “maitai roa ˈtu” i te mau Kerisetiano faaipoipohia. Te faaea taa noa ra oia, eiaha “no te basileia,” no ta ˈna iho râ mau tumu. (Mataio 19:12) E tia i te tane aore ra te vahine faaipoipo-ore-hia ia ‘tapi i ta te Fatu,’ ia tutava “i te mea e mauruuru ai te Fatu,” e ia ‘haapao noa i ta te Fatu ra ma te peapea ore.’ Te auraa ra, te taviniraa ia Iehova e i te Mesia ra ia Iesu ma te aau rotahi. Mea na reira noa te mau tane e te mau vahine kerisetiano faaipoipo-ore-hia, e “maitai roa ˈtu” ai i te mau Kerisetiano faaipoipohia.

Tavini ma te peapea ore

15. Eaha te manaˈo faufaa o te tatararaa a Paulo i roto i te Korinetia 1, pene 7?

15 Teie ïa te manaˈo faufaa i vauvauhia mai e Paulo i roto i teie pene: Noa ˈtu e e tano ia faaipoipo e, i roto i te tahi mau huru tupuraa, e tia iho â ia faaipoipo te tahi pae, e mea maitai aˈe râ te faaea-taa-noa-raa no te tane aore ra te vahine kerisetiano e hinaaro ra e tavini ia Iehova ma te iti mai te peapea. “E feaa piti” hoi te taata i faaipoipohia, area te Kerisetiano faaipoipo-ore-hia ra, aita e mea e tapea ia ˈna ia haamau i to ˈna manaˈo taatoa i nia “i ta te Fatu ra.”

16, 17. Mea nafea te hoê Kerisetiano taa noa ia haapao rahi atu â “i ta te Fatu ra”?

16 Eaha te mau mea a te Fatu ta te hoê Kerisetiano aita i faaipoipohia e nehenehe e haapao rahi atu â, i te feia i faaipoipohia? I roto i te tahi atu tupuraa, ua faahiti Iesu “i ta te Atua ra”—te mau mea ïa te ore e tia i te Kerisetiano ia horoa na Kaisara. (Mataio 22:21) Teie mau mea, no nia anaˈe ïa i te oraraa o te hoê Kerisetiano, ta ˈna haamoriraa, e ta ˈna taviniraa.—Mataio 4:10; Roma 14:8; Korinetia 2, 2:17; 3:5, 6; 4:1.

17 Te itehia ra e mea vata aˈe te feia taa noa no te horoa i te taime no te taviniraa ia Iehova, e haamaitai hoi te reira i to ratou huru pae varua e te faito o ta ratou taviniraa. Mea rahi aˈe te taime ta ratou e nehenehe e horoa no te haapiiraa tataitahi e te feruri-hohonu-raa. Mea pinepine atoa, mea ohie aˈe no te mau Kerisetiano taa noa i te faaherehere i te tahi taime no ta ratou taioraa Bibilia, i te feia faaipoipohia. E nehenehe ratou e faaineine maitai aˈe no te mau putuputuraa e te pororaa. E ‘maitaihia’ ratou i roto i teie mau tuhaa atoa.—Korinetia 1, 7:35.

18. Mea nafea te mau taeae taa noa e rave rahi ia faaite e te hinaaro nei ratou e tavini ia Iehova “ma te peapea ore“?

18 E rave rahi taeae taa noa, e mau tavini tauturu aˈena ratou, aita hoê mea e tapea ra ia ratou ia parau atu ia Iehova e: “Inaha, teie au; o vau ta oe e tono.” (Isaia 6:9) E nehenehe ratou e ani ia haere i te Haapiiraa Faaineineraa no te Taviniraa, tei faataahia no te mau tavini tauturu e te mau matahiapo taa noa tei vata no te haere e tavini i te vahi e hinaaro-rahi-hia ra. Area te mau taeae taa noa eita ta ratou e nehenehe e faarue i ta ratou amuiraa ra, e nehenehe ta ratou e haavata ia ratou no te tavini i to ratou mau taeae ei mau tavini tauturu aore ra ei mau matahiapo.—Philipi 2:20-23.

19. Mea nafea te mau tuahine taa noa e rave rahi e haamaitaihia ˈi, e eaha hoê ravea e riro ai ratou ei haamaitairaa no te mau amuiraa?

19 No te mea e aita ta ratou e tane no te ani atu i te tauturu aore ra no te faaite atu i to ratou mau manaˈo omoe, e ohie aˈe paha te mau tuahine taa noa i te ‘tuu i ta ratou hopoia ia Iehova ra.’ (Salamo 55:22; Korinetia 1, 11:3) E mea faufaa iho â râ te reira no te mau tuahine o tei faaea taa noa no to ratou here ia Iehova. E ia faaipoipo noa ˈtu ratou, e faaipoipo ïa ratou “i roto i te Fatu anaˈe ra,” oia hoi i te hoê noa taata i pûpû ia ˈna no Iehova. (Korinetia 1, 7:39, MN) E mauruuru rahi to te mau matahiapo i teie mau tuahine taa noa i roto i ta ratou mau amuiraa; mea pinepine hoi ratou i te haere e hiˈo e i te tauturu i te feia maˈi e te feia ruhiruhia. E faaoaoa te reira i te feia tauturuhia e te feia tauturu atoa.—Ohipa 20:35.

20. Mea nafea te mau Kerisetiano e rave rahi ia faaite e ‘te haapao noa ra ratou i ta te Fatu ma te peapea ore’?

20 E rave rahi Kerisetiano apî o tei faanaho i ta ratou mau ohipa ia nehenehe ratou e ‘haapao noa i ta te Fatu ra ma te peapea ore.’ (Korinetia 1, 7:35) Te tavini nei ratou ia Iehova ma te taime taatoa ei mau pionie, mau mitionare, aore ra i te hoê o te mau amaa a te Taiete Watch Tower. E feia oaoa mau ratou! E mea haumǎrû ia vai mai ratou i rotopu ia tatou! Inaha, i mua i te aro o Iehova e o Iesu, ‘mai te hau o te poipoi’ ratou.—Salamo 110:3.

Aita i faahepohia ia euhe e faaea taa noa e a muri noa ˈtu

21. (a) No te aha e mea papu maitai e aita o Paulo i faaitoito i te euheraa ia faaea taa noa? (b) Eaha to ˈna manaˈo ia ˈna i faahiti i te parau ra “ia mairi te uaaraa o te apîraa”?

21 Te hoê vahi faufaa roa i roto i te aˈoraa a Paulo oia ïa, “e mea maitai” ia farii te mau Kerisetiano ia faaea taa noa tau taime i roto i to ratou oraraa. (Korinetia 1, 7:1, 8, 26, 37) Aita roa râ oia e ani ra ia ratou ia euhe e faaea taa noa. Area râ, teie ta ˈna i papai: “Te manaˈo ra râ te hoê taata e, te hapa ra ta ˈna parau i ta ˈna ra [tiaraa] paretenia, ia [“mairi te uaaraa o te apîraa,” MN] ra, e e faaipoipo e tia ˈi, a rave oia i to ˈna hinaaro eita oia e hara, a faaipoipo ïa.” (Korinetia 1, 7:36) Te taˈo Heleni ra (hy·peʹra·kmos) i hurihia e “mairi te uaaraa o te apîraa,” teie ïa to ˈna auraa mau, “hau atu i te faito teitei roa ˈˈe” e e tano teie parau i te mahemoraa i te faito puai roa ˈˈe o te hinaaro i te pae taatiraa. No reira, te feia e rave rahi matahiti to ratou faaea-taa-noa-raa, o te hinaaro e faaipoipo i muri iho, aita roa ˈtu ïa e opaniraa ia faaipoipo ratou i te hoê hoa faaroo.—Korinetia 2, 6:14.

22. No te aha e mea hau aˈe no te hoê Kerisetiano eiaha e faaipoipo i to ˈna apî-roa-raa?

22 Ua riro te mau matahiti ta te hoê Kerisetiano apî e horoa no te tavini ia Iehova ma te peapea ore, ei taime i haamâuˈa-maitai-hia. E noaa mai hoi ia ˈna te paari no te haamatara i te fifi, te aravihi, e te ite maite. (Maseli 1:3, 4) Te taata i faaea taa noa no te Basileia, mea ohie aˈe ïa no ˈna a muri aˈe, ia faaoti oia e faaipoipo, ia amo i te mau hopoia o te oraraa faaipoipo e peneiaˈe o te tiaraa metua.

23. Eaha paha te manaˈo o vetahi e opua ra e faaipoipo, eaha râ te uiraa e tuatapapahia i roto i na tumu parau i muri nei?

23 Te maiti maitai nei te tahi mau Kerisetiano o tei tamau noa e rave rau matahiti i roto i te taviniraa a Iehova ma te taime taatoa ei taata taa noa, i to ratou hoa faaipoipo ma te opuaraa e tamau noa i roto i tera aore ra tera huru o te taviniraa ma te taime taatoa. E nehenehe e haapopouhia. Peneiaˈe te opua atoa nei vetahi e faaipoipo ma te manaˈo e eiaha e vaiiho i te faaipoiporaa ia haafifi noa ˈˈe i ta ratou taviniraa. E tia anei râ i te hoê Kerisetiano faaipoipohia ia manaˈo e hoê â to ˈna tiamâraa no te haapao i ta ˈna taviniraa na Iehova mai ta ˈna i matau a faaea taa noa ˈi oia? E tuatapapahia teie uiraa i roto i na tumu parau i muri nei.

Ei haamanaˈoraa

◻ No te aha te aposetolo Paulo i hinaaro ai e papai i te amuiraa no Korinetia?

◻ Nafea tatou e ite ai e aita o Paulo i faaitoito i te hoê oraraa monahi haapae?

◻ Nafea te hoê taata “ia farii” i te faaea-taa-noa-raa?

◻ Nafea te mau tuahine taa noa ia hoonahia i to ratou tiaraa taa noa?

◻ Mea nafea te mau taeae taa noa ia faufaahia i to ratou tiamâraa ia tavini ia Iehova “ma te peapea ore”?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono