Mau uiraa a te feia taio
Te taa ra ia ˈu e te faaohipahia ra te parau Heleni ra “toʹte” (i reira) no te faaô mai i te hoê mea e tupu i muri iho. No te aha ïa e taiohia ˈi i roto i te Mataio 24:9 e: “[“Ei reira,” MN] [“toʹte”] e pûpû hoi ratou ia outou no te pohe,” area te faatiaraa tuea i roto i te Luka 21:12, te na ô ra ïa e: “[“Na mua ˈˈe râ i teie mau mea atoa,” MN] o outou na râ te haruhia mai na, e e hamani-ino-hia”?
E mea tano ia faaohipa i te parau ra toʹte no te faaô mai i te hoê mea e tupu i muri iho, aore ra te hoê mea i muri aˈe i te tahi. E tia râ ia tatou ia taa e e ere teie te faaohiparaa hoê a te Bibilia i taua parau ra.
Te faaite ra te hoê titionare (A Greek-English Lexicon of the New Testament and Other Early Christian Literature, a Bauer, Arndt, e Gingrich), e te faaohipahia ra te parau ra toʹte i roto e piti auraa tumu i roto i te mau Papai.
A tahi “i taua tau ra.” Oia hoi “i reira i mutaa ihora.” Te horoahia ra te hoê hiˈoraa i roto i te Mataio 2:17: “Tia mau atura i reira te parau a te peropheta ra a Ieremia.” Aita e faahitihia ra i te hoê mea i muri aˈe i te tahi, te faaitehia ra râ i te hoê tapao taa maitai i mutaa ihora, i taua tau ra. E faaohipa-atoa-hia toʹte “i reira a muri aˈe.” Te vai ra te hoê hiˈoraa i roto i te Korinetia 1, 13:12: “Teie nei hoi, te ite arehurehu nei tatou mai te mea e, i na roto i te hiˈo; area i reira, e mata ïa e e mata: i teie nei, te ite pae tahi nei au; area i reira, e ite papu ïa vau, mai ia ˈu atoa i ite papuhia nei.” Te faaohipa ra Paulo i ǒ nei i te parau ra toʹte no te faataa i ‘te tapao no a muri aˈe.’
Ia au i teie titionare, te tahi atu faaohiparaa o te parau ra toʹte oia hoi “no te faaô mai i te hoê mea e tupu i muri iho i roto i te tau.” Te horoa ra teie titionare e rave rahi hiˈoraa tei itehia i roto i na faatiaraa e toru o te pahonoraa a Iesu i te uiraa a te mau aposetolo no nia i te tapao o to ˈna vairaa mai.a Ei mau hiˈoraa e faaohipa ra i te parau ra toʹte “no te faaô mai i te hoê mea e tupu i muri iho i roto i te tau,” ua faahiti te titionare i te Mataio 24:10, 14, 16, 30; te Mareko 13:14, 21; e te Luka 21:20, 27. Te faaite ra te mau irava na pihai iho e no te aha e mea tano te faataaraa o te hoê mea e tupu i muri iho i roto i te tau. E na te reira e tauturu mai ia taa i te parau tohu a Iesu no nia i te tereraa o te mau mea a muri aˈe.
Teie râ, eiaha tatou e faaoti e i roto i te mau irava atoa e faahiti ra i te parau ra toʹte i roto i teie mau faatiaraa, no te faaô mai iho â ïa i te mea e tupu i muri iho i roto i te tau. Ei hiˈoraa, i roto i te Mataio 24:7, 8, te taio nei tatou e ua tohu Iesu e e aro te tahi fenua i te tahi fenua e e tupu te oˈe e te aueueraa fenua. Te na ô ra te irava 9 e: “[“Ei reira,” MN] e pûpû hoi ratou ia outou no te pohe, e taparahi pohe roa hoi ia outou, e e ririhia outou e te mau fenua atoa i to ˈu nei iˈoa.” E mea tano anei ia manaˈo e e tia i te mau tamaˈi, te oˈe, e te aueueraa fenua i tohuhia ia tupu pauroa, aore ra ia ore paha, na mua ˈˈe te hamani-ino-raa e haamata ˈi?
E ere ïa i te manaˈo tano ia au i ta tatou i ite no nia i te tupuraa i te senekele matamua. Te faaite maira te faatiaraa i roto i te buka Ohipa, e i muri noa ˈˈe to te mau melo o te amuiraa kerisetiano apî haamataraa i te poro, ua faaruru ratou i te mau patoiraa uˈana. (Ohipa 4:5-21; 5:17-40) Eita ïa ta tatou e nehenehe e parau e ua tupu te mau tamaˈi, te oˈe e te aueueraa fenua atoa ta Iesu i tohu, na mua ˈˈe i taua hamani-ino-raa matamua ra. Tera râ, ua tupu taua patoiraa ra “na mua ˈˈe” e rave rahi mea ê atu i tohuhia, o te tuea ra ïa e te huru faahitiraa a Luka i te mau ohipa e: “[“Na mua ˈˈe râ i teie mau mea atoa,” MN] o outou na râ te haruhia mai na, e e hamani-ino-hia.” (Luka 21:12) Oia ïa, i roto i te Mataio 24:9, te faaohipahia ra te parau ra toʹte i roto i te auraa ra “i taua tau ra.” I te tau e tupu ai te mau tamaˈi, te oˈe, e te aueueraa fenua, aore ra i taua tau ra, e hamani-ino-hia ïa te mau pǐpǐ a Iesu.
[Nota i raro i te api]
a Te vai ra teie mau faatiaraa tuea i roto i te Mataio, te Mareko, e te Luka i te mau api 14 e te 15 o Te Pare Tiairaa o te 15 no Febuare 1994. Ua papai-meumeu-hia te mau parau toʹte, hurihia na roto i te parau ra “i reira.”