O vai te tano ia piihia e Rabi?
EITA te ratere tei ore i faaarahia e tapae i te tauraa manureva i te hora tia. E mau hanere mutoi te tamata ra i te faahaere i te mau pereoo ma te hiˈopoa atoa i na hau atu i te 300 000 taata heva tei faaapǐapǐ i te mau aroâ no Ierusalema. Ua parau te vea ra The Jerusalem Post no nia i teie ohipa e, “e pǔpǔ apee hunaraa maˈi teie tei tuea noa to ˈna rahi i to te mau peretiteni, te mau arii aore ra te mau faatere haavî.” No vai hoi teie paieti rahi, tei faaapǐapǐ roa i te oire pu o Iseraela ehia hora te maoro? No te hoê ïa rabi faatura-rahi-hia. No te aha te tiaraa rabi e faatupu ai i teie faatura e teie paieti rahi i rotopu i te mau ati Iuda? Afea te parau ra “rabi” i te faaohipa-matamua-raahia? E no vai mau teie tiaraa?
E rabi anei o Mose?
Te taata faatura-roa ˈˈe-hia i roto i te faaroo ati Iuda, o Mose ïa, te arai o te faufaa o te Ture a Iseraela. Te pii nei te mau ati Iuda faaroo ia ˈna, “Mose ‘to matou Rabi.’” Teie râ, aita hoê vahi i roto i te Bibilia i reira Mose e faahitihia ˈi ma te tiaraa iˈoa ra “Rabi.” Inaha, aita roa te parau ra “rabi” e faahitihia ra i roto i te mau Papai Hebera. Mea nafea ïa to te mau ati Iuda haamataraa i te pii ia Mose e Rabi?
Ia au i te mau Papai Hebera, ua horoahia te hopoia e te mana no te haapiiraa e no te tatararaa i te Ture, i te mau tamarii a Aarona, te mau tahuˈa o te opu no Levi. (Levitiko 10:8-11; Deuteronomi 24:8; Malaki 2:7) Teie râ, i te piti o te senekele hou to tatou tau, ua haamata te mau tauiraa rahi i te tupu mǎrû noa i roto i te faaroo ati Iuda, e ua huru ê roa te manaˈo ati Iuda mai taua tau ra e haere mai ai.
No nia i teie tauiraa i te pae varua, te papai ra Daniela Jeremy Silver i roto i te buka ra, Aamu o te faaroo ati Iuda (beretane) e: “I [taua] tau [ra], ua haamata te hoê pǔpǔ papai parau e feia ite, e ere ratou i te tahuˈa, i te faahapa i te tiaraa o te mau tahuˈa ia auvaha i te Torah [te Ture a Mose]. Ua farii te taatoaraa e, e tiaraa iho â to te mau tahuˈa ei mau tavini no te Hiero, tera râ, no te aha e na ratou anaˈe e faaoti no nia i te mau parau a te Torah?” O vai te tumu o teie faahaparaa i te tiaraa mana o te pǔpǔ autahuˈa? O te hoê ïa pǔpǔ apî i roto i te faaroo ati Iuda, tei piihia te mau Pharisea. Te na ô faahou ra Silver e: “E farii na te mau Pharisea i te taata i roto i ta ratou mau fare haapiiraa teitei, na nia i to ratou aravihi, eiaha râ na nia i to ratou fanauraa [no roto anei ratou i te autahuˈaraa], e na ratou i aratai mai i te hoê pǔpǔ ati Iuda apî i nia i te tiaraa upoo faatere haapaoraa.”
I te senekele matamua o to tatou tau, ua piihia ˈtura te feia i haere i teie mau fare haapiiraa teitei a te mau Pharisea, e mau orometua, aore ra e mau fatu, o te ture ati Iuda. Ei tapao faaturaraa ia ratou, ua haamata ˈtura te tahi atu mau ati Iuda i te pii ia ratou “ta ˈu orometua,” aore ra “ta ˈu fatu,” e rabi ïa na roto i te reo Hebera.
Ei faatia-roa-raa i teie iˈoa apî, ua mairihia ˈtura i nia i te taata tei faarirohia ei orometua rahi roa ˈˈe o te aamu ati Iuda, oia hoi o Mose. E inaha, ua iti maira te faufaa o te autahuˈaraa, e ua faateiteihia ˈtura te tiaraa o te mau Pharisea tei haere noa to ratou mana i te puairaa. No reira, hau atu i te 1 500 matahiti i muri aˈe i to ˈna poheraa, ua piihia ˈtura Mose, e “Rabi.”
Te peeraa i te hiˈoraa o te Fatu
Noa ˈtu e ua faaohipa te huiraatira i te tahi taime i te parau ra “rabi” (“ta ˈu fatu”) no te mau orometua ê atu o ta ratou i faatura, e faaohipahia na teie iˈoa no te mau orometua teitei i rotopu i te mau Pharisea, “te feia paari.” I te mea e ua faaore te haamouraahia te hiero i te matahiti 70 ra o to tatou tau, i te mana o te autahuˈaraa, riro mai nei te mau rabi Pharisea ei mau upoo faatere aimârô-ore-hia o te faaroo ati Iuda. Ua faaitoito to ratou tiaraa faahapa-ore-hia i te tupuraa o te hoê huru haamoriraa niuhia i nia i te mau rabi paari.
No nia i taua tau tauiraa ra o te senekele matamua o to tatou tau, te faataa ra te orometua haapii ra o Dov Zlotnick e: “Ua hau atu ‘te apeeraa i te Feia paari’ i te faufaa i te tuatapaparaa i te Torah.” Te faataa atoa ra te taata ite ati Iuda ra o Jacob Neusner e: “Te ‘pǐpǐ a te feia paari,’ o te hoê ïa taata haapii tei ati atu i te hoê rabi. E na reira oia no te mea te hinaaro ra oia e haapii [te] ‘Torah.’ . . . Eita [te] Torah e haapiihia na roto i te ture, na roto râ i te hiˈoraa ˈtu i te ture faaohipahia na roto i te mau huru raveraa e te mau ohipa a te feia paari e ora ra. E haapii mai ratou i te ture na roto i te ohipa ta ratou e rave, eiaha noa râ na roto i te mea ta ratou e parau.”
Te haapapu ra te taata ite tuatapapa Talmud ra o Adin Steinsaltz i te reira, i te papairaa e: “Te parau nei te feia paari iho, ‘E tia ia tuatapapa i te mau aparauraa huru rau, te mau parau hauti, aore ra te mau parau faahiti-noa-hia a te feia paari.’” I roto i teihea faito? Te na ô ra Steinsaltz e: “Teie te hoê hiˈoraa huru ê, te parauhia ra e ua tapuni te hoê pǐpǐ i raro aˈe i te roˈi o ta ˈna orometua rahi, no te ite e mea nafea oia ia taoto i ta ˈna vahine. I to ˈna uiuiraahia no nia i teie haerea to ˈna, ua pahono atu teie pǐpǐ apî e: ‘E tuhaa teie no te Torah, e e tano ia tuatapapahia,’ e ua farii te mau rabi e te mau pǐpǐ atoa e e manaˈo tano roa teie.”
No te faufaa rahi i horoahia i te rabi eiaha faahou râ i te Torah—oia hoi te haapiiraa i te Torah na roto i te arai o te rabi—ua riro maira te faaroo ati Iuda mai te senekele matamua o to tatou tau e haere mai ai, ei haapaoraa niuhia i nia i te mau rabi. E fatata ˈtu hoi te hoê taata i te Atua, eiaha na roto i te Parau papaihia i faauruahia, na roto râ i te hiˈoraa o te hoê taata, te hoê fatu, te rabi. E no reira, ua tuuhia ˈtura te tapao i nia i te ture parau-vaha-hia e te mau tutuu i haapiihia e teie mau rabi, eiaha faahou râ i nia i te Papai i faauruahia. Mai reira mai, ua haafaufaa te mau papai ati Iuda, mai te Talmud, i te mau aparauraa, te mau aamu, e te haerea o te mau rabi, hau atu i te mau faaiteraa a te Atua.
Te mau rabi i te roaraa o te tau
Noa ˈtu to ratou tiaraa e to ratou mana rahi, aita te mau rabi matamua i monihia na roto i ta ratou ohipa faaroo. Te na ô ra te Buka parau paari ati Iuda (beretane) e: “Mea taa ê roa te rabi a te Talmud . . . i te rabi no teie nei tau. Te rabi a te Talmud, e auvaha ïa oia e e taata tatara atoa i te Bibilia e te Ture Parau-vaha-hia, e e imiraa ê iho â ta ˈna. I te Anotau no Ropu anaˈe to te rabi riroraa mai . . . ei orometua, ei taata aˈo, e ei upoo pae varua o te amuiraa aore ra te huiraatira ati Iuda.”
I to te mau rabi haamataraa i te faariro i to ratou toroa ei ohipa aufauhia, ua faahapa vetahi i te reira. Ua faaino Maimonide, te rabi tuiroo o te senekele 12 e toroa taote ta ˈna imiraa, i taua mau rabi ra. “Te titau nei [ratou] i te moni i te mau taata e te mau huiraatira e te turai nei ratou i te taata ia manaˈo, ma te maamaa hoi, e mea faahepohia e mea tano atoa ia tauturu i te feia paari e te feia ite e te feia haapii i te Torah [i te pae moni], e no reira, o ta ratou Torah atura ta ratou imiraa moni. Ua hape roa râ. Aita hoê parau, i roto anei i te Torah aore ra i roto i te mau parau a te feia paari, e turu ra i teie haapiiraa.” (Commentary on the Mishnah, Avot 4:5) Aita râ te faahaparaa a Maimonide i haapaohia e te mau ui rabi no muri iho mai.
Taeraa mai i te anotau apî, ua amaha ˈtura te faaroo ati Iuda i roto e toru pǔpǔ, te pǔpǔ tiamâ (réformé), te pǔpǔ tapea i te tutuu (conservateur), e te pǔpǔ faaroo tumu (orthodoxe). No te mau ati Iuda e rave rahi, ua riro maira te tiaturiraa e te haapaoraa i te faaroo, ei ohipa faufaa iti aˈe i te tahi atu tapitapiraa. No reira, ua paruparu maira te tiaraa rabi. No te pae rahi, ua riro te rabi ei upoo faatoroahia o te amuiraa, tei ohipa ei orometua e ei taata aˈo aufauhia no te mau melo o to ˈna pǔpǔ. Teie râ, i rotopu i te feia tapea roa ˈˈe i te faaroo tumu, oia hoi te mau pǔpǔ Hassidim, ua haere te tiaraa o te rabi ei fatu e ei hiˈoraa i mua roa ˈtu â.
A tapao na i te mau parau a Edward Hoffman i roto i ta ˈna buka no nia i te pǔpǔ Hassidim a Chabad-Loubavitch: “Ua haapapu atoa te pǔpǔ Hassidim matamua e, i roto i te ui tataitahi, te vai ra te hoê anaˈe aratai ati Iuda, oia hoi te zaddik [te parau-tia], oia ïa te ‘Mose’ o to ˈna tau, eita to ˈna ite, e to ˈna taviniraa ia vetahi ê e tia ia faaauhia. Na roto i to ˈna paieti rahi, ua manaˈo te pǔpǔ Hassidim taitahi e, e nehenehe to ratou Rebbe [“rabi” na roto i te reo Yiddish] e faataui i te mau ture a te Mana hope. Aita noa oia i faarirohia ei hiˈoraa, no ta ˈna mau oreroraa haamaramaramaraa, ua manaˈo-atoa-hia râ e, e riro te maitairaa o to ˈna huru oraraa (‘ta ˈna huru taamu i to ˈna tiaa,’ mai tei parauhia na) i te faateitei i te huitaata e i te tufa i te mau tapao faaite i te eˈa o te Atua.”
‘Eiaha outou ia parauhia e Rabi’
Ua ora Iesu, te ati Iuda o te senekele matamua tei haamau i te Kerisetianoraa, i te tau i reira te manaˈo o te mau Pharisea no nia i te rabi i haamata ˈi i te mana i nia i te faaroo ati Iuda. E ere oia i te Pharisea, aita atoa oia i haere i ta ratou mau fare haapiiraa teitei, tera râ, ua pii-atoa-hia oia e Rabi.—Mareko 9:5; Ioane 1:38; 3:2.
Ma te faahapa i te peu e faariro i te taata e rabi i roto i te faaroo ati Iuda, ua parau Iesu e: “Te parahi nei te mau papai parau e te mau Pharisea i te parahiraa o Mose; e te titau i te vahi teitei i te mau amuraa maa ra, e te parahiraa i hau i te mau sunago ra, e ia arohahia i te vahi taata ra, e ia parauhia mai e te taata, E Rabi, E Rabi, area outou, eiaha e titau ia parauhia, ia Rabi; hoê roa hoi a outou orometua, o te Mesia; e e taeae anaˈe hoi outou atoa na.”—Mataio 23:2, 6-8.
Ua faaara Iesu no nia i te faataa-ê-raa i te mau upoo faatere e te feia faaroo noa, e haamata ra i te tupu i roto i te faaroo ati Iuda. Ua faahapa oia i teie huru faateiteiraa tano ore i te taata. “Hoê roa hoi a outou orometua,” o ta ˈna ïa i ore i mǎtaˈu i te parau. O vai ïa taua orometua Hoê ra?
E taata tia ore o Mose, “ta Iehova i ite papu atu i te mata i to ˈna mata” e o tei piihia “to matou Rabi” na te feia paari iho. Ua hape atoa hoi oia. (Deuteronomi 32:48-51; 34:10; Koheleta 7:20) Aita Iehova i haafaufaa ia Mose ei hiˈoraa teitei aˈe, inaha ua parau atu oia ia ˈna e: “E faatupu vau i te tahi peropheta na ratou i to ratou ra mau taeae, mai ia oe na te huru, e e tuu vau i ta ˈu parau i roto i tana vaha, e na ˈna e parau atu ia ratou i te mau parau atoa ta ˈu e faaue atu ia ˈna ra: e te ore e faaroo mai i te parau na ˈu ta ˈna e parau ra i to ˈu nei iˈoa, e faautua ˈtu ïa vau ia ˈna.”—Deuteronomi 18:18, 19.
Te haapapu ra te mau parau tohu a te Bibilia e ua tupu teie mau parau i nia ia Iesu, te Mesia.a Aita noa o Iesu i riro “mai ia” Mose “na te huru”; ua hau atu râ oia ia Mose. (Hebera 3:1-3) Te faaite ra te Papai e ua fanauhia mai Iesu ei taata tia roa, e taa ê atu ia Mose ra, ua tavini oia i te Atua “aita roa râ e hara.”—Hebera 4:15.
A pee i te Hiˈoraa
Aita te tuatapapa-maite-raa i te mau ohipa e te mau parau atoa a te rabi i haafatata ˈtu te mau ati Iuda i te Atua. Noa ˈtu e e riro paha te hoê taata tia ore ei hiˈoraa i te pae no te haapao maitai, mai te peu e e tuatapapa e e pee tatou i ta ˈna mau ohipa atoa, e pee ïa tatou, eiaha noa i to ˈna mau huru maitatai, i to ˈna atoa râ mau hape e to ˈna mau huru tia ore. E faatae ïa tatou i te hanahana e ore e tano i te taata i poietehia eiaha râ i te Poiete.—Roma 1:25.
Teie râ, ua horoa mai Iehova i te hoê Hiˈoraa no te huitaata nei. Ia au i te Papai, ua ora Iesu hou oia a riro mai ai ei taata. Inaha, te piihia ra oia “te hohoˈa o te Atua itea-ore-hia, te matahiapo o te poieteraa atoa.” (Kolosa 1:15, MN) I te mea e ua tavini oia i nia i te raˈi i te roaraa o te mau rahiraa mileniuma ei “rave ohipa matamua,” o Iesu ïa te taata maitai roa ˈˈe no te tauturu ia tatou ia ite ia Iehova.—Maseli 8:22-30, MN; Ioane 14:9, 10.
No reira ïa Petero i papai e: “I pohe atoa hoi te Mesia iho no outou; e ua vaiiho hoi i te [“hiˈoraa,” MN] na outou, ia pee outou i to ˈna taahiraa avae.” (Petero 1, 2:21) Ua faaitoito te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano ia “tiatonu maite [te] mata ia Iesu, i te tumu e te faaoti i to tatou faaroo.” Ua faataa atoa oia e ua “[“huna-maite-hia,” MN] te taoˈa ra o te paari e te ite i roto ia ˈna ra.” (Hebera 12:2; Kolosa 2:3) Aita ˈtu e taata—o Mose anei aore ra te tahi rabi paari ra—te tia ia hiˈohia mai teie te huru. Te taata anaˈe e tia ia pee-maite-hia, o Iesu ïa. Aita e faufaa ia mairihia te mau tavini o te Atua i te tiaraa iˈoa ra e rabi, ia hiˈohia iho â râ to ˈna auraa i teie nei tau, tera râ, hoê anaˈe tei tano ia piihia e Rabi, o Iesu ïa.
[Nota i raro i te api]
a No te tahi atu â mau haapapuraa e o Iesu te Mesia i tǎpǔhia mai, a hiˈo i te vea iti ra Connaîtrons-nous un jour un monde sans guerre?, mau api 24-30, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 28]
© Brian Hendler 1995. All Rights Reserved