VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 1/6 api 9-14
  • Nafea te huaai o te Ophi i te faaite-tahaa-raahia?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Nafea te huaai o te Ophi i te faaite-tahaa-raahia?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te auraa o te parau tohu
  • ‘Te au ore ia orua o te vahine’
  • Te patoiraa i te Huaai o te vahine a te Atua
  • Te faaite-tahaa-raahia te huaai o te Ophi i teie tau
  • Te tuati-maite-raa te taatoaraa o te Bibilia
    Te Bibilia—Parau na te Atua aore ra na te taata?
  • Te tumu parau faahiahia mau o te Bibilia
    Apokalupo—Tatararaa hopea
  • Ua itehia e o vai mau na te Ophi
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
  • Ta te mau peropheta atoa i poro na
    Tahoêhia i roto i te haamoriraa o te Atua mau hoê roa
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 1/6 api 9-14

Nafea te huaai o te Ophi i te faaite-tahaa-raahia?

“E tuu hoi au i te au ore e riri ai ra ia orua o te vahine, e to huaai, e to ˈna ra huaai.”—GENESE 3:15.

1. (a) No te aha o Iehova te Atua oaoa? (b) Eaha ta ˈna i rave ia apiti atoa tatou i roto i to ˈna oaoa?

O IEHOVA te Atua oaoa e ua tano roa. Inaha, Na ˈna i horoa mai i te mau mea maitatai atoa, i roto i te faito rahi roa ˈˈe e te teitei roa ˈˈe, e aita hoê mea e nehenehe e faahape i te tupuraa o ta ˈna mau opuaraa. (Isaia 55:10, 11; Timoteo 1, 1:11; Iakobo 1:17) Te hinaaro nei oia e ia apiti atoa mai ta ˈna mau tavini i roto i to ˈna oaoa, e te horoa mai nei oia i te mau tumu papu e na reira ˈi ratou. No reira, i te hoê taime arepurepu roa ˈˈe o te aamu taata nei—te orureraa i Edene—ua horoa mai oia i te niu ia hiˈo tatou i te tau a muri aˈe ma te tiaturi.—Roma 8:19-21.

2. Ia ˈna i faahiti i te haavaraa i nia i te feia orure i Edene ra, mea nafea to Iehova horoaraa i te niu e tiaturi ai te mau tamarii a Adamu raua Eva?

2 Na roto i te patoiraa ˈtu e te faainoraa i te Atua, ua faariro te hoê tamaiti varua a Iehova ia ˈna iho ei Diabolo ra o Satani. Ua hema Adamu raua Eva, te tane e te vahine matamua, i to ˈna mana e ua ofati raua i te ture i horoa-papu-hia e Iehova. Ma te tia, ua faautuahia raua i te pohe. (Genese 3:1-24) Teie râ, ia ˈna i faahiti i te haavaraa i nia i teie feia orure, ua horoa mai Iehova i te niu e tiaturi ai te mau tamarii a Adamu raua Eva. Mea nafea ïa? Ia au i tei papaihia i roto i te Genese 3:15, ua parau Iehova e: “E tuu hoi au i te au ore e riri ai ra ia orua o te vahine, e to huaai, e to ˈna ra huaai; na ˈna e haaparuparu i to afii, e na oe e haaparuparu i to ˈna poro avae.” Ua riro teie parau tohu ei taviri e maramarama ˈi tatou i te Bibilia taatoa e tae noa ˈtu i te mau ohipa i tupu aˈenei e e tupu a muri aˈe i nia i te ao nei e i nia atoa i te mau tavini a Iehova.

Te auraa o te parau tohu

3. Ia au i te Genese 3:15, a faaite na o vai (a) te Ophi, (b) “te vahine,” (c) te “huaai” o te Ophi, (d) te “huaai” o te vahine?

3 Ia papu ia tatou i to ˈna auraa, e hiˈo anaˈe i te feia taa ê i faahitihia i roto i te parau tohu. Te taata e paraparauhia ˈtura i roto i te Genese 3:15, o te Ophi ïa—eiaha te animala iho, o te taata râ i faaohipa ia ˈna. (Apokalupo 12:9) “Te vahine,” e ere ïa o Eva, o te faanahonahoraa râ a Iehova i nia i te raˈi, te metua vahine o ta ˈna mau tavini faatavaihia e te varua i nia i te fenua nei. (Galatia 4:26) Te “huaai” o te Ophi, o te huaai ïa o Satani, ta ˈna mau tamarii—oia hoi te mau demoni e te mau taata e tae noa ˈtu te mau faanahonahoraa taata, o te faatupu ra i te mau huru o Satani e o te faaite atoa ra i te au ore i nia i te “huaai” o te vahine. (Ioane 15:19; 17:15) Te “huaai” o te vahine, a tahi, o Iesu Mesia ïa, o tei faatavaihia e te varua moˈa i te matahiti 29 ra o to tatou tau. Na 144 000, tei ‘fanau-faahou-hia i te pape e te varua’ e tei riro atoa e te Mesia ei feia aiˈa no te Basileia o te raˈi, ratou te piti o te tuhaa o taua huaai i tǎpǔhia mai ra. Ua haamatahia ratou i te tahoêhia i roto i te huaai o te vahine mai te Penetekose 33 o to tatou tau e haere mai ai.—Ioane 3:3, 5; Galatia 3:16, 29.

4. Nafea te Genese 3:15 ia faahiti e e riro te fenua ei paradaiso, tei î i te taata i tiamâ i te hara e te pohe?

4 Na tei faaohipa i te ophi mau i Edene ra ei auvaha no ˈna, mea na roto ïa i ta ˈna haavare i erehia ˈi te huitaata i te Paradaiso. Te faaite atea ra te Genese 3:15 i te tau i reira te taata na ˈna i faaohipa i taua ophi ra, e haamouhia ˈi. I reira ïa te eˈa e matara faahou ai no te mau taata e tavini ra i te Atua ia faaea faahou i roto i te Paradaiso, ma te tiamâ i te hara e te pohe. Auê ïa tau oaoa mau e!—Apokalupo 20:1-3; 21:1-5.

5. Eaha te mau huru o te mau tamarii pae varua a te Diabolo?

5 I muri aˈe i te orureraa i Edene, fa mai nei te mau taata e te mau faanahonahoraa o tei faatupu i te mau huru mai to te Diabolo ra o Satani—oia hoi te haerea orure hau, te haavare, te faaino, e te taparahi taata, apitihia e te patoiraa i te hinaaro o te Atua e i te feia haamori ia Iehova. Ua haapapu teie mau huru i te mau tamarii pae varua a te Diabolo. O Kaina te tahi, o tei taparahi ia Abela i to Iehova farii-maitai-raa i te haamoriraa a Abela, eiaha râ ta Kaina. (Ioane 1, 3:10-12) Ua faaite te iˈoa iho o Nimeroda e e taata orure oia e ua riro mai oia ei taata haharu puai e ei arii patoi ia Iehova. (Genese 10:9) Te vai atoa ra te mau basileia huru rau no tahito ra, mai ia Babulonia, e ta ratou mau haapaoraa turuhia e te hau o tei niuhia i nia i te haavare, e ua haavî teie mau basileia i te feia haamori ia Iehova ma te ino mau.—Ieremia 50:29.

‘Te au ore ia orua o te vahine’

6. Mea nafea to Satani faaiteraa i te au ore i nia i te vahine a Iehova?

6 I roto i taua taime taatoa ra, ua tupu te au ore i rotopu i te Ophi e te vahine a Iehova, oia hoi i rotopu i te Diabolo ra o Satani e te faanahonahoraa a Iehova i nia i te raˈi o te mau mea varua poietehia taiva ore. Ua itehia te au ore o Satani i to ˈna faahaparaa ia Iehova e to ˈna tamataraa i te faahuehue i te faanahonahoraa a Iehova i nia i te raˈi, ma te faahema i te mau melahi ia faarue i te parahiraa faataahia no ratou. (Maseli 27:11; Iuda 6) Ua ite-atoa-hia i to Satani faaohiparaa i ta ˈna mau demoni no te tamata i te tapea i te mau melahi tonohia e Iehova. (Daniela 10:13, 14, 20, 21) Ua papu-roa-hia i teie senekele 20 i to Satani tamataraa i te haamou i te Basileia Mesia ra i to ˈna iho fanauraahia mai.—Apokalupo 12:1-4.

7. No te aha te mau melahi taiva ore a Iehova e au ore ai i te Ophi taipe, nafea râ to ratou faaiteraa i te hitahita ore?

7 Ua faaite atoa te vahine a Iehova, ta ˈna mau melahi taiva ore, i te au ore i nia i te Ophi taipe. Ua faaino Satani i te roo maitai o te Atua; ua faahapa atoa oia i te taiva-ore-raa o te mau mea poietehia maramarama atoa a te Atua, e tae noa ˈtu te taatoaraa o te mau melahi, e ua imi oia i te mau ravea atoa no te ofati i to ratou haerea taiva ore i te Atua. (Apokalupo 12:4a) Aita ˈtu manaˈo to te mau melahi, te mau kerubi, e te mau seraphi taiva ore, maoti râ te riri rahi i te melahi i faariro ia ˈna iho ei Diabolo e ei Satani. Teie râ, ua vaiiho noa ratou e na Iehova e faatitiaifaro i te mau ohipa i te taime au e na roto i te ravea o ta ˈna iho i faanaho.—A faaau e te Iuda 9.

Te patoiraa i te Huaai o te vahine a te Atua

8. Ua tamoemoe noa Satani ia vai?

8 I roto i taua area taime ra, ua tamoemoe noa Satani i te Huaai o te vahine i tohuhia mai, ta Iehova i parau, e na ˈna e haaparuparu i te afii o te Ophi. I to te melahi no te raˈi mai faaararaa e o Iesu, tei fanauhia i Betelehema, “te Ora . . . oia hoi te Mesia ra o te Fatu,” ua riro te reira ei haapapuraa puai e, oia te Huaai o te vahine i tohuhia mai.—Luka 2:10, 11.

9. I muri aˈe i to Iesu fanauraahia mai, mea nafea to Satani faaiteraa i to ˈna au ore ino mau?

9 Ua itehia ˈtura te au ore ino mau o Satani i to ˈna aratairaa i te feia hiˈo fetia etene ia haere atu na mua i te Arii ra o Heroda i Ierusalema e i muri iho, i te fare i Betelehema i reira to ratou iteraa i te tamaroa iti ra o Iesu e to ˈna metua vahine ra o Maria. I muri noa iho, ua faaue aˈera te Arii ra o Heroda e ia haapohehia te mau tamaroa atoa mai te piti matahiti e i raro mai, i Betelehema iho e na pihai iho mai. I reira, ua faaite mau â Heroda i te hae demoni i nia i te Huaai. Eita e ore e ua ite maitai Heroda e te tamata ra oia i te haapohe i te taata e riro mai ei Mesia. (Mataio 2:1-6, 16) Te haapapu ra te aamu e ua faaite te Arii ra o Heroda i te haerea aroha ore, te haavarevare, e te taparahi taata—e au iho â i te huaai o te Ophi.

10. (a) I muri aˈe i to Iesu bapetizoraahia, mea nafea to Satani iho tamataraa i te faahape i te opuaraa a Iehova no nia i te Huaai i tǎpǔhia mai? (b) Mea nafea to Satani faaohiparaa i te mau raatira faaroo ati Iuda ia manuïa ta ˈna i opua?

10 I muri aˈe i to Iesu faatavairaahia e te varua moˈa i te matahiti 29 o to tatou nei tau, e to Iehova parauraa mai mai te raˈi mai ma te haapapu e o Iesu ta ˈna Tamaiti, ua tamata pinepine Satani i te faahema ia Iesu, no te tamata i te faahape i te opuaraa a Iehova no nia i ta ˈna Tamaiti. (Mataio 4:1-10) I te mea e aita i manuïa, ua faaohipa â oia i te tahi mau taata ia manuïa ta ˈna i opua. Vetahi feia ta ˈna i faaohipa no te tamata i te faahapa ia Iesu, o te mau raatira faaroo haavare ïa. Ua faaohipa ratou i te haavare e te faaino, te mau huru ravea ta Satani iho i faaohipa. I to Iesu parauraa i te hoê hapepa e, “E faaitoito, . . . ua faaorehia ta oe mau hara,” ua pari aˈera te mau papai parau ia Iesu, ma te ore e tiai ia ite ahiri e ua ora mau teie taata, e taata faainaina Atua. (Mataio 9:2-7) I to Iesu faaoraraa i te taata i te sabati, ua pari te mau Pharisea ia ˈna e taata ofati i te ture sabati, e ua tairuru ratou no te haapohe ia ˈna. (Mataio 12:9-14; Ioane 5:1-18) I to Iesu tiavaruraa i te mau demoni, ua faahapa te mau Pharisea e no ǒ mai to ˈna mana i “te demoni rahi ra o Belezebuba.” (Mataio 12:22-24) I muri aˈe i to Lazaro faatiaraahia mai mai te pohe mai, e rave rahi taata o tei tiaturi ia Iesu, tera râ, ua tairuru faahou te mau tahuˈa rarahi e te mau Pharisea no te haapohe ia ˈna.—Ioane 11:47-53.

11. E toru mahana na mua ˈˈe i to ˈna poheraa, o vai ta Iesu i haapapu ei huaai atoa no te Ophi, e no te aha?

11 I te 11 no Nisana 33 o to tatou nei tau, noa ˈtu e ua ite maitai oia eaha ta ratou e faaineine ra, ua haere atu Iesu ma te mǎtaˈu ore i te hiero ra i Ierusalema, e i reira ua faautua oia ia ratou i mua i te taata atoa. Ei pǔpǔ, ua faaite tamau noa te mau papai parau e te mau Pharisea i to ratou huru mau; no reira Iesu i parau atu ai e: “Auê outou, e te mau papai parau e te mau Pharisea, e haavare outou! te opani nei hoi outou i te basileia o te ao i te taata nei; e ore outou iho e tomo, e te feia e tomo ra te tapea nei outou.” Ma te tano roa, ua parau Iesu e e huaai atoa ratou na te Ophi, i te na ôraa e: “E te mau ophi e! e te mau fanauˈa ehidena e! Eaha outou e ora ˈi i te pohe ra i te po [“Gehena,” MN]?” (Mataio 23:13, 33) Te faahaamanaˈo ra ta ˈna mau parau i te parau tohu a te Genese 3:15.

12, 13. (a) Mea nafea te mau tahuˈa rarahi e te mau papai parau faaite-faahou-raa e, o vai mau na to ratou metua i te pae varua? (b) O vai tei apiti mai ia ratou? (c) Ei faatupuraa i te Genese 3:15, mea nafea te Huaai o te vahine i te haaparuparuraahia i te poro avae?

12 I to ratou faarooraa i te mau parau a Iesu, ua putapû anei e ua taparu anei ratou i te Atua ia aroha mai? Ua tatarahapa anei ratou i to ratou ino? Aita! Te faatia ra te Mareko 14:1 e, i te mahana i muri iho, i te hoê putuputuraa i roto i te aua o te tahuˈa rahi, “te imi ra te mau tahuˈa rarahi e te mau papai parau i ta ratou ravea paari e noaa ˈi Iesu ia ratou, ia taparahi pohe roa ratou ia ˈna.” Ua tamau noa ratou i te faaite i te hinaaro taparahi taata o Satani, ta Iesu i faaau i muri aˈe i te hoê taparahi taata. (Ioane 8:44) E ua apitihia mai ratou e Iuda Isakariota, ta Satani i turai ia riro ei apotata. Ua taiva Iuda i te Huaai hapa ore o te vahine a te Atua e ua tahoê atura i te huaai o te Ophi.

13 I te poipoi roa o te 14 no Nisana, ua afai atura te mau melo o te tiribuna faaroo ati Iuda ia Iesu ei taata tapeahia, i mua i te tavana roma. I reira, o te mau tahuˈa rarahi te feia matamua i pii e ia rîhia oia i nia i te pou. I to Pilato aniraa e, “E faasatauro [“rî,” MN] atu hoi au i to outou Arii?” na te mau tahuˈa rarahi i pahono e, “Aita o matou Arii, maori râ o Kaisara anaˈe ra.” (Ioane 19:6, 15) Oia mau, ua haapapu ratou i roto i te mau tuhaa atoa e, e huaai atoa ratou no te Ophi. E ere râ o ratou anaˈe. Te faatia ra te aamu faauruahia i roto i te Mataio 27:24, 25 e: “Ua rave ihora [Pilato] i te pape, horoi ihora i tana rima i mua i taua feia rahi atoa ra.” Ua na ô atura te taata atoa e: “Ei nia ia matou to ˈna toto e ei nia i to matou tamarii.” No reira, e rave rahi ati Iuda no taua ui ra o tei faaite e, e huaai atoa ratou no te Ophi. Ua pohe Iesu hou taua mahana i hope ai ra. Na roto i te faaohiparaa i to ˈna huaai ite-mata-hia, ua haaparuparu ïa Satani i te Huaai o te vahine a te Atua i to ˈna poro avae.

14. No te aha aita Satani i upootia i te haaparuparuraahia te poro avae o te Huaai o te vahine?

14 Ua upootia anei râ Satani? Aita roa ˈtu! Ua upootia Iesu Mesia i nia i te ao e ua noaa te re ia ˈna i nia i to ˈna arii. (Ioane 14:30, 31; 16:33) Ua tapea oia i to ˈna taiva-ore-raa ia Iehova e tae noa ˈtu i te pohe. Ua horoa mai to ˈna poheraa ei taata tia roa, i te hoo hinaarohia ia noaa faahou mai te tiaraa no te ora i erehia e Adamu. Mea na reira to ˈna iritiraa i te uputa o te ora mure ore no te feia o te faatupu i te faaroo i roto i taua ravea ra e o te auraro i te mau faaueraa a te Atua. (Mataio 20:28; Ioane 3:16) Ua faatia mai Iehova ia Iesu mai te pohe mai ia noaa ia ˈna te ora pohe ore i nia i te raˈi. I te taime faataahia e Iehova ra, e haamou roa Iesu ia Satani. I roto i te Genese 22:16-18, te tohuhia ra e e haamaitai Iehova i te mau fetii atoa o te fenua nei o te rave i te ohipa hinaarohia e maitai ai ratou, na roto i te ravea o taua Huaai taiva ore ra.

15. (a) I muri aˈe i te poheraa o Iesu, mea nafea to ta ˈna mau aposetolo tamau-noa-raa i te faaite tahaa i te huaai o te Ophi? (b) Eaha ˈtu â te au ore i faaitehia e te huaai o te Ophi e tae roa mai i to tatou nei tau?

15 I muri aˈe i te poheraa o Iesu, ua tamau noa te mau Kerisetiano faatavaihia e te varua, i te faaite tahaa i te huaai o te Ophi, mai ta to ratou Fatu i rave na. Faaitoitohia e te varua moˈa, ua faaara te aposetolo Paulo e, e tia mai “taua taata hara ra” na roto i “te ravea puai a Satani ra.” (Tesalonia 2, 2:3-10) Te pǔpǔ faahohoˈahia e teie “taata,” o te mau upoo faatere ïa a te Amuiraa faaroo kerisetiano. Ua hamani ino uˈana atoa te huaai o te Ophi i te mau pǐpǐ a Iesu Mesia. I roto i te parau tohu a te Apokalupo 12:17, ua faaite atea te aposetolo Ioane e, e tamau noa Satani i te tamaˈi i te toea o te huaai o te vahine a te Atua, e tae roa mai i to tatou nei tau. O te ohipa mau ïa i tupu. I roto e rave rahi fenua, ua opanihia te mau Ite no Iehova, ua hamani-ino-hia e te nahoa taata, ua tapeahia i te fare auri, aore ra ua hurihia i roto i te mau aua tapearaa no to ratou turu-papu-raa i te Basileia o te Atua e ta ˈna mau haerea parau-tia.

Te faaite-tahaa-raahia te huaai o te Ophi i teie tau

16. I teie tau, o vai tei faaite-tahaa-hia ei huaai no te Ophi, e mea nafea?

16 Ma te pee i te hiˈoraa o Iesu Mesia, aita te mau Kerisetiano mau i faaea i te faaite tahaa i te Ophi e to ˈna huaai ma te mǎtaˈu ore. I te matahiti 1917, ua nenei te Feia Haapii Bibilia, te iˈoa ïa o te mau Ite no Iehova i tera ra tau, i te buka ra Le mystère accompli, i reira to ratou faaite-tahaa-raa i te haavare a te mau upoo faatere o te Amuiraa faaroo kerisetiano. Ua neneihia i muri iho, i te matahiti 1924, te parau haapapuraa ra Faahaparaa i te mau ekalesiatiko (beretane). E pae ahuru mirioni api parau tei operehia na te ao nei. I te matahiti 1937, ua vauvau te peretiteni o te taiete Watch Tower i taua tau ra, o J. F. Rutherford, i te mau faaite-tahaa-raa puai mau i te huaai o Satani, na roto i te mau oreroraa parau ra “Faaite-tahaa-hia” e “Haapaoraa e Kerisetianoraa.” I te matahiti i muri iho, a faaroo ai te taata i putuputu i na tairururaa e 50 i roto i te mau fenua huru rau, ua horoa oia i te oreroraa parau ra “I mua i te tupuraa mau” na roto i te niuniu radio mai Lonedona mai, i Beretane. Hoê avaˈe i muri iho, ua haapurorohia te oreroraa parau ra “Fascisme aore ra Faatiamâraa” na roto i te mau radio na te mau Hau Amui no Marite taatoa. Ua turuhia mai te reira e te mau faaite-tahaa-raa i roto i te mau buka ra, na roto i te reo beretane, Te mau enemi e Haapaoraa e oia atoa te buka iti ra Faaitehia. Ia au i tei neneihia mai te matahiti 1920 mai â, te haapapu ra te buka ra Te Apokalupo—Ua fatata roa to ˈna tatararaa rahi hopea nei!,a piahia i teie nei na roto e 65 reo, e e mau melo rahi te mau faatere politita tia ore e te feia hoo taoˈa nounou e te ofati ture, no te huaai ite-mata-hia o te Ophi. Ia faaohipa anaˈe te mau faatere politita i te ravea hape no te haavare i to ratou huiraatira, no te ofati i te huru moˈa o te toto, e no te haavî i te mau tavini a Iehova (ma te faaite ïa i te hae no te huaai o te vahine a te Atua), te haapapu mau ra ratou e e huaai atoa ratou no te Ophi. Hoê â huru no te feia hoo taoˈa e haavare nei, ma te ore to ratou haava manaˈo e hauti, ia onahia ratou e e hamani nei aore ra e hoo nei i te mau taoˈa o te faatupu hoi i te maˈi.

17. Eaha te ravea e matara noa râ i mua i te feia tiaraa teitei o te haere mai paha i rapae i te faanahoraa o teie nei ao?

17 Eita te feia atoa tei viiviihia e te haapaoraa, te ohipa politita, aore ra te ohipa tapihooraa a te ao nei, e taiohia i te pae hopea ei tuhaa no te huaai o te Ophi. E tae roa vetahi o teie mau tane e mau vahine, i te haafaahiahia i te mau Ite no Iehova. Te faaohipa nei ratou i to ratou mana no te tauturu ia ratou e, i te pae hopea, te farii nei ratou i te haamoriraa mau. (A faaau e te Ohipa 13:7, 12; 17:32-34.) Ua faataehia teie pii i taua mau taata atoa ra: “E tena na, e te hui arii ra, ia paari outou; e farii i te aˈo, e te mau haava o te fenua nei. E haamori ia Iehova ma te mǎtaˈu; e oaoa i mua ia ˈna ma te rurutaina. A hôˈi na i te tamaiti ra, o te riri hoi oia, pohe ihora outou i te eˈa ra; e ore hoi to ˈna riri e roroa ua tupu, e ao to te feia e tiaturi ia ˈna i reira.” (Salamo 2:10-12) Oia mau, e mea faufaa no te feia atoa e hinaaro ra e ia fariihia mai ratou e Iehova, ia ohipa i teie nei, hou te Haava no te raˈi e opani ai i te uputa o te ravea e ora ˈi!

18. Noa ˈtu e e ere ratou te huaai o te vahine, o vai atoa râ te feia haamori ia Iehova?

18 Te huaai o te vahine, o te feia anaˈe ïa e tahoêhia i roto i te Basileia o te raˈi. Aita ratou i rahi. (Apokalupo 7:4, 9) Teie râ, te vai nei te feia rahi roa ê atu, e mau mirioni ratou, e tiaturi nei, ei feia haamori ia Iehova, e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua. Na roto i te parau e te ohipa atoa, te na ô ra ratou i te feia faatavaihia a Iehova e: “E haere atoa matou i ǒ na: ite aˈenei matou e, tei ia outou te Atua.”—Zekaria 8:23.

19. (a) Eaha te maitiraa e tia i te mau taata atoa ia rave? (b) Te faataehia nei te piiraa ru i teihea mau taata, ia ohipa ratou ma te paari a vai noa ˈi te ravea?

19 Teie te taime e titauhia ˈi te huitaata atoa ia maiti. E hinaaro anei ratou e haamori ia Iehova e e turu i to ˈna mana arii, aore ra e vaiiho anei ratou e na Satani e faatere ia ratou, na roto i te raveraa i te mau ohipa e oaoa ˈi oia ra? Tau pae mirioni taata no roto mai i te mau nunaa atoa, tei turu i te pae o Iehova ma te tahoê atu i te toea o te huaai o te vahine, oia hoi te feia aiˈa o te Basileia. E vau mirioni ê atu tei anaanatae, tei haapii i te Bibilia e o ratou, aore ra tei haere mai i ta ratou mau putuputuraa. Te na ô nei te mau Ite no Iehova ia ratou pauroa: Te matara noa râ te uputa o te ravea e ora ˈi. A turu atu ma te papu i te pae o Iehova. A farii i te Mesia ra o Iesu ei Huaai tǎpǔhia. A tahoê atu ma te oaoa i te faanahonahoraa ite-mata-hia a Iehova. Ia fanaˈo outou i te mau haamaitairaa atoa Ta ˈna e horoa mai na roto i te faatereraa a te Arii ra o Iesu Mesia e tia ˈi.

[Nota i raro i te api]

a Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ O vai te Ophi i roto i te Genese 3:15? E o vai te vahine?

◻ Eaha te mau huru o te huaai o te Ophi?

◻ Nafea to Iesu faaite-tahaa-raa i te huaai o te Ophi?

◻ O vai tei faaite-tahaa-hia ei tuhaa no te huaai o te Ophi i teie nei tau?

◻ Eaha te ohipa ru e tia ia rave ia ore tatou e taiohia ei huaai no te Ophi?

[Hohoˈa i te api 10]

Ua faaite tahaa Iesu e e huaai te mau raatira faaroo haavare no te Ophi

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono