Te mau Ite no Iehova na te ao nei—Niu Zelani
E NEHENEHE anei te mau motu e arue ia Iehova? E, ia au i te Isaia 42:10: “E himene i te himene apî ia Iehova; e te arue ia ˈna mai te hopea mai o te fenua ra; . . . outou, e te mau fenua roa ra, e te feia atoa i parahi i reira.” Ma te papu maitai te arue nei te mau motu no Niu Zelani ia Iehova. Ua tui te roo na te ao nei no te mau roto, te mau roto miti, te mau mouˈa teitei, te mau mouˈa paari, te mau pae tahatai, te mau uru raau heeuri haumi faaunaunahia e te mau anuhe, e te mau fenua faaapuhia ruperupe rahi, te faahiti ra o Niu Zelani ma te papu i te hanahana e te rahi o te Poiete o te raˈi e te fenua.
I muri noa ˈˈe i te senekele 20, ua apiti e rave rahi atu â mau taata no Niu Zelani i to ratou reo no te arue ia Iehova na roto i te fariuraa ˈtu i nia ia ˈna i roto i te haamoriraa viivii ore e te tufaraa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua e o vetahi ê. Aita i maoro aˈenei, ua faaoti te hoê Ite o tei faaroo i te hoê tupuraa maitai no nia i te pororaa i te mau fetii e rave i te hoê tutavaraa no te poro i to ˈna utuafare. Ua faaite oia i te mau ô o te buka ra E nehenehe oe e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei na e rave rahi mau melo fetii. Eaha te mau faahopearaa i muri aˈe? Te faatia ra o ˈna e te haapii ra te hoê tuahine e te hoê taeae i teie nei i te Bibilia, ua bapetizo te hoê tamaiti fetii ia ˈna ei Ite no Iehova, e te farii maitai nei vetahi pae i teie nei i te parau mau o te Parau a te Atua. Mea rahi â te tuhaa fenua te tia ia ˈna ia haapao; taa ê atu i to ˈna nau metua, e ono taeae e e iva tuahine to ˈna!
Te ite-atoa-hia ra te arueraa ia Iehova ia apiti anaˈe te mau Ite i to ratou puai no te patu i te mau Piha no te Basileia. Ei hiˈoraa, ua parau te papai vea ra o Roy Perkins i roto i te Opotiki News o te 17 no me 1994 e: “Ei taata tiaturiraa ore, ua maere roa vau i te mau ohipa e te tutavaraa o te feia rave ohipa atoa tei pûpû ia ratou e o tei horoa rahi i to ratou taime e to ratou puai i roto i te opuaraa no te here o to ratou Atua.
“I te roaraa o te rahiraa hora horoahia no te ohipa i te hebedoma aita vau i ite aore ra i faaroo atura i te tahi noa ˈˈe tatamaˈiraa . . . Tei nia te mau vahine i te mau eˈa tei faatiahia ma te rave i te ohipa e te mau tane, ma te paraˈu e te pate faahou, ma te afai i nia, ma te amo, e te taatoaraa i roto i te mǎrû e te oaoa.
“E aita e taime no te puhipuhiraa i te avaava. Aita te reva i haaviiviihia maori noa vetahi mau hauˈa peni e mau rehu tima.”
Ua papai te tino matahiapo o te Amuiraa Opotiki e: “Ua haamaere roa te opuaraa taatoa i te huiraatira. E au ra e te tauaparau nei te taatoaraa no nia i te reira. Ua haamata e rave rahi mau haapiiraa bibilia. Hoê iho â râ o tei faaoaoa ia matou oia hoi e piti hoa faaipoipo paieti rahi o tei ani e rave rahi matahiti i teie nei e eiaha e farerei ia raua. Ua haere mai raua i te vahi paturaa i te mau matahiti atoa e i muri iho i te putuputuraa. Ua parau te tane i muri iho e, ‘Te ite ra vau e o outou te nunaa a te Atua. Hau atu, ua hinaaro noa hoi au i roto i to ˈu oraraa atoa e apiti i te mau taata mai teie te huru.’”
I te matahiti i mairi aˈenei, teie ta te hoê papai vea no te Otago Daily Times i parau no nia i te hoê paturaa vitiviti o te Piha no te Basileia i Dunedin: “E ohipa maere mau te reira, hoê hiˈoraa faahiahia no te turai i te manaˈo e no te tauturu ia ˈna iho.” Te na ô ra taua papai vea ra: “Te hiˈo nei te huiraatira o te oire ma te maere rahi i te hoê paturaa rahi e faatiahia ra i mua i to ratou mata, e eita e ore te feruri ra e rave rahi e eaha ˈtu â te mau tauiraa e te mau opuaraa maitatai o te nehenehe e faatupuhia ahiri e te vai ra te hoê â pu rahi o te ohipa rima tauturu e te huru feruriraa e rave amui i te ohipa. Ua riro te Piha no te Basileia ei taipe hanahana o te paturaa o te horoa i te mau faahopearaa.”
I rotopu i te rahiraa hanere taata o tei mataitai i te vahi paturaa, ua tapao te hoê taata e te patu nei te mau Ite i te mau “fare pure” area râ te hoo nei ta ˈna haapaoraa i te reira no te mea ua iti roa te mau melo. “Ahiri e ua tiai faahou outou e ahuru ma piti avaˈe te maoro, e nehenehe outou e hoo i te hoê o ta matou fare pure,” ta ˈna i parau. “Ua tia ia matou ia hoo i te hoê no te mea aita i maraa ia matou te mau tarahu. Papu maitai, o outou râ eita te mau taata e aufau i te mau upoo faatere haapaoraa. . . . E mea iti ïa te haamâuˈaraa no ta outou mau paturaa, e ere i te mau paturaa rarahi e te mau fare ǒe te ore e nehenehe e atuatuhia.”
Papu maitai, e nehenehe atoa te mau motu e arue i te Atua. Ia tamau noa te mau arueraa ia Iehova i te faaitehia i roto i taua fenua haviti ra no Patitifa—e ati aˈe te ao nei!
[Tumu parau tarenihia i te api 9]
TABULA O TE FENUA:
Matahiti taviniraa 1994
NUMERA RAHI ROA ˈˈE O TE FEIA PORO: 12 867
FAITO: 1 Ite no e 271
FEIA I TAE MAI I TE OROA HAAMANAˈORAA: 24 436
NUMERA AU NOA O TE MAU PIONIE: 1 386
NUMERA AU NOA O TE MAU HAAPIIRAA BIBILIA: 7 519
RAHIRAA FEIA BAPETIZOHIA: 568
RAHIRAA AMUIRAA: 158
AMAA: MANUREWA
[Hohoˈa i te api 9]
Pionie e haere ra e poro i te matahiti 1930
[Hohoˈa i te api 9]
Mau fare a te amaa i Manurewa
[Hohoˈa i te api 9]
Te pororaa i te poroi o te Basileia i Devonport, Auckland