Te mau vahine na te ao atoa nei
I TO na hoa faaipoipo matamua orureraa i te Atua, ua tohu Iehova i te mau faahopearaa peapea mau o te tupu i nia ia raua e to raua huaai. Ua parau Iehova ia Eva e: “E faarahi au i to mauiui tamarii ra, e fanau mai ta oe tamarii ma te mauiui; e e auraro oe i to tane, e ei fatu oia no oe.” (Genese 3:16) Te faaitoito papu ra te Bibilia e ia faatura-hohonu-hia te mau vahine, e te oaoa hau aˈe nei tau mirioni vahine i roto i te oraraa no te mea te faaohipa ra ratou e to ratou mau utuafare i te mau faaueraa tumu a te Bibilia.
Tera râ, aita i maoro aˈenei ia au i te hoê tabula no nia i te mau tiaraa o te mau taata, ua faahaehaahia, faaohipa-ino-hia, e faainohia e rave rahi atu â mau vahine. Ma te tuatapapa i te tabula, te faataa ra te International Herald Tribune e: “I roto i te tuhaa iti roa, te peni ra te tabula no nia e 193 fenua . . . i te hoê hohoˈa oto mau o te hiˈo-ino-raa e te rave-hua-raa.”
Te tahi mau hiˈoraa: I Afirika no Ropu, e tia i te mau tamahine ia rave i te ohipa faaapu teimaha mau, e te haere nei ratou i te fare haapiiraa hoê taime noa i nia i te toru ia faaauhia i te mau tamaroa. I roto i te hoê fenua o taua vahi ra, ua opanihia e te ture te faaturi no te mau vahine eiaha râ no te mau tane. E haapae te ture o te tahi atu fenua i Afirika e ia faautuahia te tane o tei haapohe i ta ˈna vahine mai te peu e ua faaturi o ˈna, tera râ, aita te ture e haapae ra i te hoê vahine o tei haapohe i ta ˈna tane i roto i te hoê â mau huru tupuraa.
Te parau ra te tabula e i roto i te tahi mau tuhaa o Marite Apatoa, mea ino roa te mau mutoi ia taparahi ratou i te mau vahine. E mea pinepine e faatopahia mai te moni ohipa a te mau vahine i te faito 30 tae atu i te 40 i nia i te hanere ia au i te faito moni ohipa a te mau tane.
I roto i te tahi mau tuhaa o Asia, te faahepohia nei te mau vahine ia faaore roa i te fanau e ia haamarua i te tamarii. I roto i te hoê fenua, ua hau atu i te 500 000 vahine faaturi, e rave rahi o ratou o tei hoohia no taua ohipa ra e to ratou mau metua ia noaa ta ratou moni no te hoo mai i te mau fare apî no ratou iho. E tia i te mau mutoi i roto i te tahi atu fenua ia faaruru i te ohipa parare ra o te mau “pohe o te mau moni aufauhia mai”—e haapohehia te hoê vahine na ta ˈna tane aore ra na to ˈna utuafare no te mea aita ratou i mauruuru i te moni i aufauhia mai.
No nia ia Iesu Mesia, te haapapu maira te Bibilia e: “O tei veve ra e ua tiaoro maira, na ˈna ïa e faaora; e tei ati ra e aita o ˈna e tauturu. E faaherehere oia i tei paruparu ra e tei veve, e faaora hoi oia i te feia taoˈa ore ra. E faaora oia ia ratou i te haavare e te rave ino ra, e to ratou toto e riro ei mea taoˈa na ˈna.” (Salamo 72:12-14) No reira e tumu papu to tatou no te manaˈo maitai; e nehenehe te mau vahine na te ao atoa nei e hiˈo atea i te mau huru tupuraa haamaitaihia o te tupu i taua taime ra.