Te faatia ra te feia poro i te Basileia
Ua pee oia i to ˈna haava manaˈo i haapiihia e te Bibilia
UA PURE te arii no Iseraela ra o Davida ia Iehova ia noaa mai ta ˈna tauturu, ia ˈna i parau e: “Area vau nei, te haere nei au ma te hapa ore. E faaora oe ia ˈu, e aroha mai hoi ia ˈu.” (Salamo 26:11) Ua aroha te Atua ia ˈna no to ˈna tapearaa i to ˈna taiva ore. Ua haamaitai atoa Iehova ia Iesu no te mea ua rave oia i te hinaaro o to ˈna Metua i te raˈi, e ua haamaitai Oia i te hoê taurearea i Colombia o tei pee i to ˈna haava manaˈo i haapiihia e te Bibilia e ua opua papu oia e rave i te hinaaro o te Atua. Te faatia ra teie taurearea e:
“I to ˈu haamataraa i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova, te haere ra vau i te hoê fare haapiiraa katolika. Teie râ, ua hauti to ˈu haava manaˈo i to ˈu haereraa i te oroa Pureraa, no reira, ua haere atu vau e farerei i te raatira o te fare haapiiraa (e perepitero oia), te taata aˈo i te pae toroa haapiiraa, e te orometua o ta ˈu pǔpǔ e ua ani atura vau e ia haapaehia vau i te haere i te oroa Pureraa. Noa ˈtu e ua haapaehia vau, ua tamata vetahi i te faahepo ia ˈu ia haere. Ua rahi atu te faateimaharaa i muri aˈe i to ˈu bapetizoraa ei Ite no Iehova. Ua haamǎtaˈu aˈera to ˈu papa e tiahi ia ˈu i rapae i te fare mai te peu e e tiavaruhia vau i te fare haapiiraa. Ua opua oia e ia haere au i te fare haapiiraa tuatoru e ia noaa mai te hoê toroa teitei.
“Ua faaara pinepine te raatira haapiiraa no nia i te feia o te mairi i te haapao i te mau hopoia katolika. I te taeraa te taime no te oroa Pureraa matamua o te matahiti, ua tapuni au e tae roa ˈtu i te hopea. Ua horoa ˈtura vau i muri iho i te hoê vea iti Te fare haapiiraa e te mau Ite no Iehova (farani) na te orometua haapii (e perepitero), e ua parau atura vau ia ˈna e ei Ite no Iehova vau, eita ta ˈu e nehenehe e haere i te oroa Pureraa. Ua parau maira oia: ‘Mea maitai aˈe ia imi oe i te hoê fare haapiiraa ê atu.’ Ua ite au e ia tiavaruhia vau i te fare haapiiraa, e tiahi to ˈu metua tane ia ˈu i rapae i te fare. Noa ˈtu râ, ua pure au ia Iehova e ua tamau noa vau i te poro i to ˈu mau hoa haapiiraa.
“Ua tae aˈera te tau faaearaa haapiiraa. I muri iho, i to ˈu hoˈiraa ˈtu i te haapiiraa i muri aˈe i te tau faaearaa haapiiraa, ua faatupu-faahou-hia te oroa Pureraa. Tei rapaeau te raatira e te tahi atu mau perepitero i te fare pure, ma te ineine i te faaroo i te mau faˈiraa hara. Ua pohe roa vau i te riaria. Ua tomo atura vau i roto e ua parahi, tera râ, ua hauti to ˈu haava manaˈo. I te haamataraa te himene, ua manaˈo atura vau, ‘Eaha ta ˈu ohipa i ǒ nei? O Iehova to ˈu Atua. Eita ta ˈu e nehenehe e riro ei taata mehameha e e huna ia ˈna. Eita ta ˈu e nehenehe e faarue ia ˈna. Eita o ˈna e faarue ia ˈu.’ Ua pure atura vau ia noaa mai te itoito. I reira, ua haere atura vau i rapae i te fare pure e ua tia ˈtura vau i roto i te reni faˈiraa hapa. I to ˈu taeraa i mua i te raatira, ua parau atura vau ia ˈna: ‘E orometua, aita vau e haere maira no te faˈi i ta ˈu hapa.’ Ua parau maira oia: ‘Ua ite au.’ Ua parau atura vau e ua ineine au i te amo i te mau faahopearaa tera râ aita to ˈu haava manaˈo i faatia ia ˈu ia apiti atu i roto i te oroa Pureraa. Eita ta ˈu e nehenehe e ofati i te mau mea o ta ˈu i haapii i roto i te Bibilia.
“Ua hiˈo noa maira oia ia ˈu, ua ata, e ua na ô maira: ‘Te haafaahiahia nei au ia oe. E tia ia haafaahiahia ia outou pauroa te mau Ite. Te tuu nei outou i te Atua i nia i te parahiraa matamua, e ua ineine outou i te auraro i ta ˈna mau ture noa ˈtu eaha te huru tupuraa. A tamau noa i te na reira. E mea maitai roa. Ahiri e mai ia oe te mau katolika atoa, i te faaiteraa i teie itoito, teie here no te Atua. Mai teie atu nei, e haapaehia oe i te apiti i ta matou mau oroa faaroo.’ Auê vau i te oaoa e! Ua haamaitai mai Iehova i to ˈu opua-papu-raa e auraro i to ˈu haava manaˈo i haapiihia e te Bibilia.
“I te mahana i muri iho, ua faaite te raatira i te mau taurearea haapii e: ‘Tei mua vetahi atu mau haapaoraa ia tatou. No te aha aita tatou i riro mai ia ratou, te itoito, e te here hohonu i te Atua e te hinaaro e tavini ia ˈna hau atu i te mau mea atoa? Tera te hoê mea te tia ia vai i roto i to tatou mafatu.’
“I te pae hopea, ua afaihia te raatira i Roma, e aita te raatira apî i haapao mai i to ˈu amui-ore-raa. Ua haere to ˈu metua tane i rapae i te fare, ma te vaiiho tiamâ mai ia ˈu ia rave i ta ˈu opuaraa e tavini ma te taime taatoa i muri aˈe i te noaaraa mai ta ˈu parau tuite.”
Ua haamaitai Iehova i teie taurearea o tei pee i to ˈna haava manaˈo tei haapiihia e te Bibilia. E haamaitai atoa oia i te feia atoa o te tutava i te rave i to ˈna hinaaro.—Maseli 3:5, 6.