VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 1/4 api 20-24
  • Te hoê oraraa î maitai e te faufaa i te taviniraa ia Iehova

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te hoê oraraa î maitai e te faufaa i te taviniraa ia Iehova
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê taperaa mahana o tei taui i to ˈu oraraa
  • Te taviniraa i te mau matahiti matamua
  • Te hoê tauiraa tei tamata i to matou faaroo
  • E pinepine vau i te ape i te ati
  • Te tautururaa i roto i te hoê tamataraa
  • Te otiraa te tamaˈi—Ua tamau noa ta matou taviniraa
  • Mea maitai aˈe ia ora ia au i te aratairaa a Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Te taviniraa i raro aˈe i te rima here o Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Hau atu i te 50 matahiti ‘fanoraa’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Tei pihai iho noa Iehova ia ˈu
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 1/4 api 20-24

Te hoê oraraa î maitai e te faufaa i te taviniraa ia Iehova

FAATIAHIA E LEO KALLIO

I te matahiti 1914, te mairi ra te hoê mahana hopea nehenehe mau o te tau veavea i te hoê vahi i rapae au ia Turku, te hoê oire no Filelane. Ma te taue, ua ore te hau na roto i te mau parau apî no nia i te hoê tamaˈi rahi o tei haamata. Ua î oioi ihora te mau aroâ i te feia o te feruri ra i te auraa o teie mau tupuraa. I te hohoˈa mata peapea o te feia paari, manaˈonaˈo ihora matou te mau tamarii i te ohipa e tupu mai. E iva matahiti to ˈu i reira, e te haamanaˈo ra vau e ua taui te mau hauti a te tamarii ma te hau ei mau hauti tamaˈi.

NOA ˈTU â e ua faaea o Filelane i rapae au i te Tamaˈi rahi matamua o te ao (1914-18), ua haavî-uˈana-hia te fenua e te tamaˈi tivila i te matahiti 1918. Ua rave te mau fetii e te mau hoa tahito i te mau mauhaa tamaˈi no te aro te tahi i te tahi no te mau manaˈo politita taa ê. Ua farerei to matou utuafare e hitu melo i teie huru hae. Ua tapeahia to ˈu metua tane, o tei faaite tahaa noa i to ˈna mau manaˈo, e ua faautuahia o ˈna e hitu matahiti i roto i te fare tapearaa. I muri iho, ua faatiamâhia o ˈna, ua ino roa râ to ˈna oraora-maitai-raa i reira.

Ua roohia to matou utuafare i te poia e te maˈi i teie tau ati mau. Ua pohe e toru o to ˈu mau tuahine apî aˈe. Ua faaroo te tuaana o to ˈu metua tane, e faaea ra i roto i te oire o Tampere, i te parau no nia i to matou ati e ua titau oia i to ˈu metua tane e to ˈu metua vahine e ia mâua toopiti e toe ra i rotopu i te mau tamarii ia faaea ia ˈna ra.

E i te mau matahiti i muri iho, te faaea noa ra vau i Tampere, ua farerei vau i te hoê potii au maitai o Sylvi te iˈoa. Hoê â huru oraraa ta ˈna e to ˈu. Ua taparahihia to ˈna metua tane i roto i te tamaˈi tivila, e i muri iho ua rave mai o Kaarlo (Kalle) Vesanto, te hoê hoa rahi o te utuafare no te oire o Pori, ia ˈna e to ˈna atoa tuaana, e to ˈna metua vahine i roto i to ˈna fare. Ua faanaho oia e ia noaa mai te hoê ohipa na te metua vahine o Sylvi e ia haere te mau tamahine i te fare haapiiraa. I muri iho, ua reva o Sylvi i Tampere ia noaa mai ta ˈna ohipa, e i reira vau i te farereiraa ia ˈna.

Te hoê taperaa mahana o tei taui i to ˈu oraraa

I te matahiti 1928, momoˈahia ihora mâua o Sylvi, e i te hoê mahana ua tere mâua i Pori no te farerei ia Kalle Vesanto e to ˈna utuafare. Aore roa te tahi atu tupuraa i ohipa mai i roto i to ˈu oraraa mai te reira te huru. I fatu na o Kalle i te mau puaahorofenua o ta ˈna atoa hoi i faahoro ua faarue râ o ˈna i teie imiraa. Ua riro oia e ta ˈna vahine faaipoipo ei feia poro itoito o te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. Te faataa ra te Buka matahiti a te mau Ite no Iehova no 1990 (beretane) e mea nafea o ˈna i te aufauraa i te taata no te peni i te mau parau “E ore roa te mau mirioni taata e ora ra i teie nei e pohe” i nia i te hoê papai e vai ra i rapae au i to ˈna fare e piti tahua. No te rahi o te papai e nehenehe e taio-ohie-hia mai te mau pereoo auahi e tere ra na reira.

I te taperaa mahana ra, ua paraparau o Kalle e o vau iho nei e tae noa ˈtu i te aahiata. “No te aha? No te aha? No te aha?” O ta ˈu i ani noa, e na Kalle ïa i faataa mai. Ua haapii mau vau i te mau parau mau tumu no nia i te Bibilia i tera râ po. Ua papai vau i te mau irava o te faataa ra i te mau haapiiraa e rave rau. I muri iho, i to ˈu hoˈiraa i te fare, ua rave vau i te hoê buka tapao ma te papai i nia iho teie mau irava hoê parau i muri iho i te tahi. No te mea aita vau i matau i te faaohipa i te Bibilia, ua rave vau i teie buka tapao no te poro i te feia i te vahi paturaa fare i reira vau e rave ˈi i te ohipa. I to ˈu faaiteraa i te mau haapiiraa a te haapaoraa hape, e pinepine vau i te ite ia ˈu i te parauraa i te hoê â parau e ta Kalle iho i parau: “Ua haavare-mau-hia outou, e te mau hoa e!”

Ua horoa mai o Kalle i te vahi nohoraa a te hoê fare nainai i Tampere i reira e 30 Feia haapii Bibilia e putuputu ai. I reira e piˈo noa vau i raro i te hoê poro i te pae uputa i pihai iho i te taeae Andersson, te fatu fare. Eita vau e tae tamau i te mau putuputuraa, ua riro râ te pure ei tautururaa ia ˈu. I to ˈu rooraahia i te fifi rahi i te vahi raveraa ohipa, ua pure vau e: “E te Atua e, mai te mea e tauturu mai oe ia ˈu ia haapaiuma i teie mau fifi, te tǎpǔ nei au e haere vau i te mau putuputuraa atoa.” Te ino noa ˈtura hoi te mau mea. I reira ua taa ihora ia ˈu e te taotia ra vau i ta ˈu taviniraa ia Iehova, no reira ua taui au i ta ˈu pure: “Noa ˈtu e eaha te ohipa e tupu mai, te tǎpǔ nei au e haere vau i te mau putuputuraa atoa.” I reira iti maira ta ˈu ati, e riro ihora vau ei taata o tei tae tamau i te mau putuputuraa.—Ioane 1, 5:14.

Te taviniraa i te mau matahiti matamua

I te matahiti 1929, ua faaipoipo ihora mâua o Sylvi, e i te matahiti 1934 ua faaite mâua e ua pûpû mâua i to mâua oraraa no Iehova na roto i te bapetizoraa i roto i te pape. I taua mau mahana ra, e rave matou i te hoê faataˈi upaupa e te mau pehe i roto i te taviniraa i te fare o te mau taata e e ani matou ma te au maitai e e nehenehe anei e horoa i te hoê oreroraa parau tamoni ore no nia i te Bibilia. E pinepine te taata i te titau ia matou ia tomo mai i roto, e i muri iho i to ratou faarooraa i te oreroraa parau i haruharuhia, e haamata ratou i te aparau e e farii ratou i te tahi o ta matou mau buka e mau vea.

Ma te faatiahia e te mau hui mana, e faataˈi matou i teie â mau oreroraa parau no nia i te Bibilia na roto i te mau haaparareraa reo i roto i te mau aua rarahi. E i rapae au i te oire e taamu matou i te haaparareraa reo i nia i te tapoˈi fare aore ra te haapupuraa auahi. I te tahi atu â mau taime, e faataˈi matou i te reira i te hiti o te hoê roto i reira te taata o te oire e amui ai ei nahoa rahi. E afai matou i te mau haaparareraa reo i nia i te hoê poti e e hoe mǎrû noa matou na te hiti o te roto. I te mau sabati, e tere matou na nia i te faurao no te poro i te mataeinaa, ma te rave i ta matou mau haaparareraa reo faufaa e e rave rahi mau buka e mau vea.

Te hoê tauiraa tei tamata i to matou faaroo

I te matahiti 1938, ua faaô au ia ˈu i roto i te taviniraa taime taatoa, ua tamau râ vau i ta ˈu ohipa apaparaa ofai araea. I te tau uaaraa tiare i muri iho, ua tae mai ta ˈu aniraa na te amaa a te Taiete no te riro ei tavini ratere, o tei piihia i teie nei tiaau haaati. E ere i te mea ohie ia farii i te faaotiraa no te mea, mea au roa na ˈu te raveraa i te ohipa e te amuiraa no Tampere. E te tahi atoa, e fare ta matou; e e tamaroa e ono matahiti, o Arto te iˈoa, o te fatata i te haere i te haapiiraa; e mea au atoa na Sylvi ta ˈna ohipa ei vahine hoo taoˈa i roto i te hoê fare toa. I muri aˈe râ i to mâua paraparauraa, ua farii mâua i teie hopoia apî i te taviniraa i te Basileia.—Mataio 6:33.

E haamata ihora te tahi atu tau fifi. Ua tupu te tamaˈi i te 30 no novema 1939, i te tomoraa te mau nuu rusia i Filelane. Teie tamaˈi, tei piihia te Tamaˈi o te tau toetoe, ua hope ïa i te avaˈe mati 1940, i to Filelane fariiraa ma te faahepohia i te parau faaau no te hau. E au ra e to roto atoa te natura i te tamaˈi, no te mea o te tau toetoe roa ˈˈe o ta ˈu e haamanaˈo ra. E haere vau na nia i te pereoo taataahi i tera e tera amuiraa a topa ˈi te faito toetoe i raro roa e -30° Celsius!

I te matahiti 1940, ua opanihia te ohipa a te mau Ite no Iehova i Filelane. I muri iho, ua tuuhia e rave rahi mau Ite Filelane taurearea i roto i te fare auri e ua vai noa ratou i roto i te mau tupuraa riaria. Ma te mauruuru mau, ua nehenehe vau e tavini i te mau amuiraa i te roaraa o te piti o te tamaˈi rahi o te ao nei, mai te matahiti 1939 e tae atu i te matahiti 1945. E titau pinepine te reira ia faaea vau e rave rahi avaˈe i te atea ê ia Sylvi e ia Arto i te hoê â taime. Hau atu â, e mǎtaˈu noa vau e e haruhia vau no te mea e ohipa opanihia e te ture o ta ˈu e rave ra.

E huru maere mau to ˈu ia hiˈohia, na nia i te hoê pereoo taataahi î i te hoê afata ahu, te hoê pute î i te mau buka e mau vea, te hoê faataˈi upaupa e te mau pehe. Teie te hoê tumu e e faataˈi upaupa ta ˈu no te haapapu e, ahiri e tapeahia vau, e ere ïa vau i te hoê taata hiˈo haere a te mau rusia o tei ouˈa e te aua amarara. Te taa ra ia outou, e nehenehe vau e parau e ahiri e taata aua amarara vau, e parari ïa te mau pehe ia ouˈa vau.

Teie râ hoi, i to ˈu haereraa e farerei i to ˈu taata-tupu o tei faaarahia ia haapao i te feia hiˈo haere, ua manaˈo te hoê utuafare Ite e o vau tera. Ua patoto vau i to ratou uputa i te hoê po pouri no te tau toetoe, e ua mǎtaˈu ratou i te iriti i te uputa. I taua po ra, ua faaea vau i roto i te hoê fare vairaa maa animala, i raro aˈe i te matie marô no te tamata i te tamahanahana ia ˈu. Ia poipoi aˈe, ua faaafarohia te hape, e te haapapu nei au, i te toea o to ˈu faaearaa i reira, ua farii te mau melo o te utuafare ia ˈu ma te aupuru taa ê ia ˈu!

I te roaraa o te mau matahiti tamaˈi, o te taeae Johannes Koskinen e o vau anaˈe iho tei tavini i roto i te mau amuiraa no Filelane ropu e apatoerau. E mau tuhaa fenua rahi mau ta mâua taitahi e haapao ra, fatata e 600 kilometera te roa. No te rahi o te mau amuiraa ta mâua e haere ra e nehenehe noa ïa mâua e faaea e piti aore ra e toru noa mahana i roto i te mau amuiraa taitahi. E varavara te mau pereoo auahi i te tae i te hora tano, e mea iti roa te mau faurao e te î hoi i te taata, e e haamaereraa mau ia tapae anaˈe mâua i te vahi faataahia.

E pinepine vau i te ape i te ati

I te hoê mahana, i te omuaraa o te Tamaˈi no te tau toetoe, ua haere au i te piha ohiparaa a te amaa i Helsinki no te rave mai e maha afata teiaha o te mau buka e te mau vea opanihia no te afai na muri iho ia ˈu na nia i te pereoo auahi no te opereraa ˈtu i te mau amuiraa. I to ˈu tiairaa i te vahi tapearaa pereoo auahi i Riihimäki, ua taˈi te pu faaararaa manureva enemi. Ua omono te mau faehau i to ratou ahu mahanahana uouo, e ua faauehia te feia ratere ia faarue i te pereoo auahi i reira iho e ia horo i te hoê fenua faaapu i te tahi atu pae o te vahi tapearaa pereoo auahi.

Ua ani au i te mau faehau ia amo i te mau afata, ma te faataa i to ratou faufaa. Ua rave mai e maha o ratou i te hoê afata, e ua horo matou fatata e 200 metera na nia i te fenua faaapu tapoˈihia e te hiona. Ua ouˈa matou i raro i te fenua, e ua tuô mai te hoê ia ˈu e: “E, taata tivila eiaha roa ˈtu oe e hauti aˈe! Ia ite noa ˈtu te mau manureva topita i te hoê noa ˈˈe mea e hauti ra, e tuu ratou i te mau topita i nia ia tatou.” No to ˈu hinaaro e ite huri atura vau i to ˈu mata i nia no te hiˈo i te raˈi e ua taio vau e 28 manureva!

Ma te taue ua aueue ihora te fenua i te mau topita e paaina ra. Aita te vahi tapearaa pereoo auahi i topitahia, ua topitahia râ te pereoo auahi i terehia e matou. E hohoˈa huru ê mau to teie pereoo auahi vavahihia e te mau auri e taviriviri haere ra! Ia poipoi aˈe, ua nehenehe vau e ratere e ta ˈu mau afata, e ua reva te mau faehau na nia i te tahi atu pereoo auahi. Ua riro mai te hoê i rotopu ia ratou ei Ite i muri aˈe i te tamaˈi, e ua parau mai oia ia ˈu e ua paraparau te mau faehau i muri iho no nia i teie taata tivila huru ê e ta ˈna mau afata.

Maa taime i muri iho, ua tapeahia te taeae Koskinen, o te ratere ra no te tavini i te amuiraa iti i Rovaniemi i Filelane apatoerau, hou oia a faarue ai i te pereoo auahi. Ua hopoihia o ˈna i te fare auri, i reira ua hamani-ino-hia o ˈna. I te taeraa te taime e tavini au i tauâ amuiraa ra, ua faanaho vau e pou na nia i te pereoo auahi i te vahi tapearaa iti no Koivu. I reira ua faanaho te tuahine Helmi Pallari ia faaoti vau i to ˈu tere na nia i te hoê pereoo faauta û. Mea maitai roa to ˈu tere i rotopu i te amuiraa no Rovaniemi. I to ˈu revaraa râ, ua farerei vau i te tahi mau fifi.

Te haere ra mâua i te vahi tapearaa pereoo auahi, ite atura to ˈu hoa e o vau iho nei e piti na faehau e hiˈopoa ra i te mau papie a te feia e hahaere ra na reira. “Eiaha roa oe e hiˈo atu ia raua. A tiatonu i mua,” o ta ˈu i parau. Ua haere mâua na ropu ia raua mai te huru ra e aita roa ˈtu raua i reira. Ua tapapa ihora raua ia mâua. I te pae hopea te vahi tapearaa pereoo auahi, ua ape au ia raua i rotopu i te nahoa taata ma te ouˈa i nia i te hoê pereoo auahi e tere ra. Ua rau te anaanataeraa i roto i te ohipa ratereraa i taua mau mahana ra!

I te hoê taime, ua tapeahia vau e ua hopoihia vau i te piha tapaoraa faehau. Teie ta ratou opuaraa e hopoi ia ˈu i te tahua aroraa. Ua taˈi mai râ te niuniu paraparau, e ua pahono atu te ofitie a te nuu o te ineine i te uiui ia ˈu. Ua nehenehe vau e faaroo i te reo i roto i te niuniu paraparau e tuô ra: “No te aha outou e tamau noa ˈi i te hopoi mai i teie mau tane maˈimaˈi e te faufaa ore? Teie noa ta matou e tia i te rave oia ïa te faahoˈiraa ia ratou. Te hinaaro nei matou i te mau tane tano no te ohipa!” Auaa hoi, te vai ra ia ˈu te hoê parau a te taote e faataa ra e maˈi to ˈu. I to ˈu faaiteraa i te reira, ua faatiahia vau ia haere e ua tamau noa vau i ta ˈu ohipa i rotopu i te mau amuiraa.

Te tautururaa i roto i te hoê tamataraa

I te uˈana-noa-raa te riˈariˈa o te tamaˈi, ua tapeahia to ˈu hoa o Ahti Laeste. Ua niuniu mai ta ˈna vahine ia ˈu. I to ˈu haereraa i to raua fare, ua ite au i rotopu i ta ˈna mau papie te hoê parau a te mau mutoi no taua vahi ra o te faatia ra ia Ahti ia horoa i te mau oreroraa parau haruharuhia i roto i te mau aua huiraatira o te oire. Ua tae mâua i te fare haavaraa e teie parau faatia. I muri aˈe i te otiraa ia ratou i te taio i te reira, ua horoa ˈtu vau i te parau faatia i te taeae Laeste. Ua faaue te haava ia hopoi mai te hoê faehau i te faataˈi upaupa e e rave rahi o te mau oreroraa parau haruharuhia no nia i te Bibilia ia faaroo te feia haava i te reira. I muri aˈe i to ratou faarooraa i te oreroraa taitahi, ua parau te haava e aita o ˈna e ite ra i te hoê mea tano ore o tei parauhia ra.

I reira ua tuuhia o Ahti, ta ˈna vahine e o vau atoa i rapae au i roto i te hoê eˈa apǐapǐ no te tiai i te faaotiraa a te haavaraa. I reira ua tia noa matou ma te tiai ma te manaˈo feaa. I te pae hopea ua faaroo matou i te hoê reo e parau ra e: “Te taata i parihia, a tomo mai i roto i te piha haavaraa.” Ua faaorehia te pariraa i nia i te taeae Laeste! Ua î roa to matou mafatu i te mauruuru rahi ia Iehova a tamau noa ˈi matou i ta matou ohipa, te taeae e te tuahine Laeste e ta ratou ohipa i roto i te amuiraa no taua vahi ra, e o vau iho nei e ta ˈu ohipa i roto i te taviniraa ratere.

Te otiraa te tamaˈi—Ua tamau noa ta matou taviniraa

I te otiraa te tamaˈi i reira te faaoreraahia te opaniraa i ta matou ohipa pororaa, e ua matara mai te mau taeae na te fare auri. I te roaraa o ta ˈu mau matahiti taviniraa e rave rahi, ua putapû roa vau i te ohipa a te mau tuahine kerisetiano i roto i te taviniraa i te Basileia ma te turu i ta ratou mau tane faaipoipo. E hinaaro mau vau e haamauruuru ia Sylvi no ta ˈna mau faatusiaraa e to ˈna tururaa mai ia ˈu. Ei faahopearaa, ua nehenehe vau e tamau i te ohipa ratere e 33 matahiti ma te faaea ore e i muri aˈe ua tavini au ei pionie taa ê.

Ua faaitoito mâua o Sylvi ia Arto ia haamata i te taviniraa pionie ia oti anaˈe ta ˈna haapiiraa, ia haapii i te reo beretane, e ia haere i te Haapiiraa no Gileada a te Taiete Watchtower i te mau Hau amui no Marite. Ua faatuitehia o ˈna e te Haapiiraa no Gileada i te matahiti 1953. I muri iho ua faaipoipo oia ia Eeva, e ua ô raua i roto i te mau tuhaa e rave rau a te taviniraa taime taatoa, i roto atoa i te taviniraa haaati, te taviniraa i Betela, e i roto i te taviniraa pionie taa ê. I te matahiti 1988, ua haere raua i Tampere, te oire i reira mâua e faaea ˈi, no te aupuru ia Sylvi e ia ˈu a tavini noa ˈi raua ei pionie taa ê.

Ua fanaˈo mâua o Sylvi i te hoê oraraa î maitai e te haamaitaihia e e rave rahi mau mea o ta mâua e haamanaˈo ra no te faaitoito ia mâua, noa ˈtu â ïa e i teie nei, te iti mau ra to mâua puai. E mea faahiahia mau ia feruri anaˈe mâua i te maraaraa o ta mâua i ite. I to ˈu haamataraa i te haere i rotopu i te mau amuiraa i te matahiti 1939, e 865 feia poro i te Basileia i Filelane, i teie nei râ ua hau atu ïa i te 18 000!

Aita vau i taa i to ˈu haamataraa i te taviniraa taime taatoa i te matahiti 1938 mai â e e 55 matahiti i muri iho e tuhaa â ta ˈu e fanaˈo ra i roto i te reira. Noa ˈtu te mau matahiti ruhiruhia, te tamau noa nei â mâua maoti te puai no ô mai ia Iehova, ma te tiai i te utua i tǎpǔhia. Te tiaturi nei mâua i te mau parau a te papai salamo e: “E maitai hoi to Iehova; e to ˈna aroha e tia ïa i te vai-maite-raa; e ta ˈna ra parau i tera ui, i tera ui.”—Salamo 100:5.

[Hohoˈa i te api 21]

Ua faaite o Leo e o Sylvi Kallio e ua pûpû raua ia raua iho no Iehova i te matahiti 1934

[Hohoˈa i te api 23]

Te hoê hohoˈa apî no Leo e o Sylvi a fatata ˈi raua i te 60 matahiti taviniraa ma te itoito

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono