Te Oroa amuraa maa ahiahi a te Fatu—E faatupuhia ehia taime?
NOELA, te Paquate, te oroa no te haamanaˈoraa i te faatiaraahia mai o Iesu, te mahana o te mau “peata”. E rave rahi mau mahana moˈa e mau oroa e faatupuhia e te mau ekalesia a te amuiraa faaroo kerisetiano. Teie râ, ua ite anei outou ehia rahiraa oroa ta Iesu Mesia i faaue i ta ˈna mau pǐpǐ e haapao? Te pahonoraa, hoê anaˈe! Aita hoê noa ˈˈe o te tahi atu mau oroa i faatiahia na tei Haamau i te Kerisetianoraa.
Ma te papu maitai, mai te peu e ua haamau o Iesu hoê anaˈe oroa, e mea faufaa roa ïa. E haapao te mau kerisetiano i te reira mai ta Iesu i faaue mai. Eaha hoi taua oroa otahi ra e tia ia faatupuhia?
Taua oroa otahi ra
Na Iesu i haamata i te faatupu i taua oroa ra i te mahana oia i pohe ai. Ua haamanaˈo oia e ta ˈna mau aposetolo i te oroa Pasa ati iuda. Ua tuu atu oia i te pane faahopue-ore-hia ia ratou ra e ua na ô atura e: “O t[o]u tino teie e horoahia na outou nei.” I muri iho, ua horoa ˈtura oia i te hoê [auˈa] uaina e ua na ô atura e: “Teie nei [auˈa], o te faufaa apî ïa i to ˈu nei toto, e haamaniihia no outou nei.” Teie atoa ta ˈna i parau: “E na reira outou ei manaˈoraa ia ˈu.” (Luka 22:19, 20; Korinetia 1, 11:24-26) Ua mairihia taua oroa ra te Oroa Amuraa maa Ahiahi a te Fatu, aore ra oroa Haamanaˈoraa. Tera anaˈe te oroa ta ˈna i faaue atu i ta ˈna mau pǐpǐ e haapao.
E rave rahi mau ekalesia teie e parau nei e te haapao nei ratou i teie oroa e te tahi atu mau oroa atoa ta ratou, e taa ê râ hoi ta ratou huru faatupuraa i te reira, i ta Iesu i faaue mai. Eita e ore te taa-ê-raa rahi roa e itehia nei o te pinepine ïa taua oroa ra i te faatupuhia. Te faatupu nei vetahi mau ekalesia i te reira i te mau avaˈe atoa, i te mau hebedoma e i te mau mahana atoa. Tera mau anei ta Iesu e hinaaro ra ia ˈna i parau atu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E na reira outou ei manaˈoraa ia ˈu”? Te na ô ra te The New English Bible e: “A na reira i te rave ei haamanaˈoraa ia ˈu.” (Korinetia 1, 11:24-26) Ehia taime te hoê oroa haamanaˈoraa e faatupuhia ˈi? Tei matauhia, hoê noa ïa taime i te matahiti.
A haamanaˈo atoa na e na Iesu i haamata i te faatupu i taua oroa ra e ua pohe hoi oia ia au i te kalena ati iuda, i te 14 no Nisana.a O te mahana o te Pasa taua mahana ra, te hoê oroa e faahaamanaˈo i te mau ati Iuda i te faaoraraa rahi i fanaˈohia e ratou i Aiphiti i te senekele 16 hou to tatou nei tau. E inaha, e riro hoi te tusia o te hoê arenio, i te faaora i te tamarii matahiapo ati iuda, i te taime te melahi a Iehova e taparahi ai i te mau tamarii matahiapo atoa no Aiphiti.—Exodo 12:21, 24-27.
Nafea hoi tatou e maramarama ˈi i te reira? Inaha, teie ta te aposetolo kerisetiano ra o Paulo i parau: “O te Mesia hoi ta tatou pasa, i taparahihia ïa na tatou.” (Korinetia 1, 5:7) Ua riro te poheraa o Iesu ei tusia pasa rahi roa ˈˈe, e nehenehe ai te huitaata nei e fanaˈo i te hoê faaoraraa rahi aˈe. No te mau kerisetiano râ, ua mono te oroa Haamanaˈoraa i te poheraa o te Mesia i te Pasa ati iuda.—Ioane 3:16.
E oroa matahiti te oroa Pasa. Mai te reira atoa iho â ïa te oroa Haamanaˈoraa. E topa noa te oroa Pasa—te mahana o Iesu i pohe ai—i te 14 o te avaˈe ati iuda no Nisana. No reira, e faahaamanaˈohia te poheraa o te Mesia hoê taime i te matahiti i nia i te kalena e tano i te 14 no Nisana. I te matahiti 1994, e tano ïa i te mahana maa 26 no mati, i muri aˈe i te toparaa mahana. No te aha ïa te mau ekalesia a te amuiraa faaroo kerisetiano i ore ai e faariro i taua mahana ra ei mahana taa ê mau? E riro te hoê hiˈopoaraa poto i te aamu, i te pahono mai i teie uiraa.
Te peu matauhia e te mau aposetolo i roto i te fifi
Ma te feaa ore, i te senekele matamua o to tatou nei tau, ua faatupu te feia i arataihia e te mau aposetolo a Iesu, i te Oroa amuraa maa ahiahi a te Fatu mai ta ˈna iho i faaue mai. Tera râ, i te piti o te senekele, ua haamata vetahi pae i te taui i te taio mahana o to ˈna oroa haamanaˈoraa. E faatupu na ratou i te oroa Haamanaˈoraa i te mahana matamua o te hebedoma (parauhia i teie mahana te mahana sabati), eiaha râ i te mahana e tano i te 14 no Nisana. No te aha hoi i na reirahia ˈi i te rave?
No te mau ati Iuda, e haamata te hoê mahana i te hora ono i te ahiahi e hope atu i taua nei â hora ra i te mahana i muri aˈe. Ua pohe o Iesu i te 14 no Nisana o te matahiti 33 o to tatou nei tau, e haamata i te mahana maha i te ahiahi e e faaoti i te mahana pae i te ahiahi. Ua faatiahia mai oia i te toru o te mahana, i te sabati i te poipoi. Ua hinaaro vetahi pae e ia haamanaˈohia te poheraa o Iesu i te hoê mahana taa maitai o te hebedoma i te mau matahiti atoa, maoti hoi i te mahana e topa i te 14 no Nisana. E faariro atoa na ratou i te mahana o Iesu i faatiahia mai ai ei mahana faufaa aˈe i te mahana o to ˈna poheraa. No reira ˈtura ïa ratou i maiti ai i te mahana sabati.
Ua faaue mai o Iesu e ia haamanaˈohia to ˈna poheraa, eiaha to ˈna faatiaraahia mai. E noa ˈtu â ïa e e topa te Pasa ati iuda i te hoê mahana ê atu o te matahiti, e ia au i te kalena parauhia grégorien ta tatou e faaohipa nei i teie nei, te reira atoa iho â te taio mahana o te oroa Haamanaˈoraa. Ua tapea râ e rave rahi mau taata i te faanahoraa matamua e ua haapao hoi ratou i te Oroa amuraa maa ahiahi a te Fatu i te 14 no Nisana i te mau matahiti atoa. Ua parauhia aˈera hoi ratou te mau Quartodecimans, oia hoi te auraa “te mau taata o te taio mahana ahuru ma maha.”
Ua faarii vetahi mau taata tuatapapa bibilia e te apee ra teie “mau taata parauhia no te taio mahana ahuru ma maha” i te hiˈoraa matamua o te mau aposetolo. Teie ta te hoê taata tuatapapa aamu i parau: “No nia i te mahana e haapaohia ˈi te Pascha [te Amuraa Maa Ahiahi a te Fatu], te tamau noa ra te mau ekalesia parauhia Quartodeciman no Asia i tei ravehia e te ekalesia no Ierusalema. I te piti o te senekele, ua faatupu teie mau ekalesia i ta ratou Pascha i te 14 no Nisana, i te oroa no te taraehara i tupu maoti te poheraa o te Mesia.”—Studia Patristica, Tuhaa V, 1962, api 8.
Ua tupu te hoê aimârôraa
A pee noa ˈi e rave rahi i Asia i te peu a te mau aposetolo, ua tuuhia aˈera te mahana sabati i te hiti e ua vaiihohia na to Roma. I te area o te matahiti 155 o to tatou nei tau, ua tere o Polycarp no Semurina, te hoê tia no te mau amuiraa no Asia, no te tuatapapa i teie e te tahi atu mau fifi. Tera râ hoi, aita hoê noa ˈˈe ohipa i fariihia no nia i taua tuhaa ra.
Ua papai o Irenaeus no Lyons i roto i te hoê rata e: “Aita o Anicetus [no Roma] i manuïa i te faahepo ia Polycarp eiaha e haapao i ta ˈna i haapao noa na e o Ioane, te pǐpǐ a to tatou Fatu e te tahi atu mau aposetolo o ta ˈna i apiti atu; aita atoa o Polycarp i nehenehe e faahepo ia Anicetus e haapao i te reira, inaha te parau ra oia e e tia ia ˈna [Anecitus] ia haapao i te peu a te mau matahiapo na mua ˈtu ia ˈna.” (Eusebius, Buka 5, pene 24) A tapao na e ua niu o Polycarp i to ˈna tiaraa i nia i te mana o te mau aposetolo, area o Anicetus ra ua faaohipa ïa oia i te peu a te feia paari na mua ˈtu, no Roma.
Ua haere noâ taua aimǎrôraa ra i te rahi e tae roa mai i te hopea o te senekele piti o to tatou nei tau. I te area o te matahiti 190 o to tatou nei tau, ua maitihia te tahi taata o Victor te iˈoa ei episekopo no Roma. E tiaturi na oia e e tia te Oroa Amuraa maa Ahiahi a te Fatu ia haapaohia i te mahana sabati, e ua imi aˈera oia i te turu a te tahi atu mau tia. Ua faahepo hoi o Victor i te mau amuiraa no Asia e taui e ia haapaohia iho â taua faanahoraa ra i te mahana sabati.
Ma te turu i te mau taata no Asia, ua patoi o Polycrates no Ephesia i te auraro i taua faaheporaa ra. Teie ta ˈna i parau: “Te haapao nei tatou i te mahana ma te ore e tapeapea rii ia tatou, ma te ore hoi e faarahi atu, aore ra e faaiti mai.” Ua faahiti oia i muri iho e rave rahi mau iˈoa, tei roto atoa te iˈoa o te aposetolo Ioane. “Ratou paatoa,” ta ˈna ïa e haapapu ra, “ua haapao ratou i te ahuru ma maha o te mahana o te Pascha ia au i te Evanelia, ma te ore roa ˈtu e ape i te reira.” Te na ô faahou ra o Polycrates e: “Ia ˈu nei, e te mau taeae, aita vau e . . . riaria nei i te mau haamǎtaˈuraa. Ua parau te feia maitai aˈe ia ˈu nei e, O te Atua ta tatou e faaroo eiaha râ te taata.”—Eusebius, Buka 5, pene 24.
Aita o Victor i mauruuru i taua pahonoraa ra. Te faatia ra te tahi buka aamu e “ua tiavaru roa [o ˈna] i te mau ekalesia atoa no Asia, e ua hapono aˈera hoi oia i te mau rata faaararaa i te mau ekalesia atoa e turu ra i to ˈna manaˈo e o te ore roa ˈtu hoi e tahoê atu i taua mau ekalesia i tiavaruhia ra.” Aita râ “teie ohipa ru e te itoito i ravehia, i farii-maitai-hia na te taatoaraa o te mau taata paari hiˈoraa maitai, inaha e rave rahi o ratou tei papai atu ia ˈna, ma te faaara ˈtu e . . . ia haapaohia te here, te autahoê, e te hau e tia ˈi.”—Bingham’s Antiquities of the Christian Church, Buka 20, pene 5.
Te apotata i faanahohia
Noa ˈtu taua mau patoiraa ra, ua taa ê rahi roa mai te mau kerisetiano no Asia i te pae no te faaotiraa e afea te Oroa Amuraa maa Ahiahi a te Fatu e faatupuhia ˈi. Ua fariihia te tahi mau tauiraa i te tahi atu mau vahi. E faatupu na te tahi pae i te reira i te mahana taatoa o te 14 no Nisana e faaoti atu i te mahana sabati i muri aˈe. Area te tahi atu ra, e faatupu pinepine ïa ratou i taua oroa nei—hoê taime i te hebedoma, i te mahana sabati.
I te matahiti 314 o to tatou nei tau, ua tamata te Apooraa no Arles (Farani) i te faahepo e ia haapaohia i te faanahoraa a to Roma e ia ore roa ˈtu ia patoihia mai. Ua vai noa mai â te mau Quartodecimans. No te faaoti i teie e te tahi atu mau ohipa e faaamahamaha ra i te mau kerisetiano o to ˈna hau emepera, i te matahiti 325 o to tatou nei tau, ua titau aˈera te emepera etene ra o Constantin i te hoê apooraa eukumene, te Apooraa no Nicée. E te faaotiraa i ravehia o te hoê ïa ture e faaue i te taatoaraa o te mau taata no te mau pae Asia ia faaohipa i ta to Roma mau peu.
Mea faufaa roa ia tapao mai i te hoê o te mau manaˈo matamua i horoahia ia ore te oroa Haamanaˈoraa i te poheraa o te Mesia ia haapaohia ia au i te taio mahana a te kalena ati iuda. Te haapapu ra te buka A History of the Christian Councils (Te hoê aamu no nia i te mau apooraa kerisetiano) a C. J. Hefele e: “Te parauhia ra e e ere roa ˈtu i te mea faufaa, oia hoi no te oroa moˈa roa ˈˈe o te mau oroa atoa, ia apee i te peu (te taio mahana) a te mau ati Iuda, tei haaviivii i to ratou rima i te ohipa taparahi taata riaria roa ˈˈe, e o tei haapourihia hoi te feruriraa.” (Tuhaa 1, api 322) Ia itehia te hoê taata i roto i taua huru tiaraa ra, mai te huru ra ïa e ‘te auraro atura’ oia i te sunago e ore roa ˈtu e auhia e te mau tia a te ekalesia,” ta J. Juster ïa e parau ra, tei faahitihia te parau i roto i te Studia Patristica, Tuhaa IV, 1961, api 412.
Te au-ore-raa i te ati Iuda! Te feia e faatupu na i te oroa Haamanaˈoraa o te poheraa o Iesu i te mahana iho oia i pohe ai, e parauhia ïa ratou te mau taata e farii i te haapaoraa ati iuda. Ua moehia e e ati Iuda o Iesu iho e na ˈna i haapao i taua mahana ra na roto i te pûpûraa oia iho i to ˈna ora no te huitaata nei. E mai reira mai, ua faautuahia aˈera te mau Quartodecimans ei feia i faaatea ê ia ratou i te haapaoraa tumu e ei feia faaamahamaha, e ua hamani-ino-hia aˈera hoi ratou. Ua faaoti te Apooraa no Anetiohia i te matahiti 341 o to tatou nei tau e e tia ia ratou ia tiavaru-roa-hia. Tera râ, e rave rahi â o ratou e toe ra i te matahiti 400 o to tatou nei tau, e mea maoro to ratou vai-noa-raa mai e aita ratou i rahi.
Mai taua mai â mau mahana ra, aita te amuiraa faaroo kerisetiano i hoˈi i nia i te faanahoraa matamua a Iesu. Teie ta te orometua ra o William Bright e faˈi ra: “Ia riro te hoê mahana taa ê, te mahana pae maitai, ei mahana haapaohia no te haamanaˈo i te poheraa o Iesu, ua maoro roa ïa no te faaore i te mau ohipa i apitihia ˈtu i te ‘pascha’ ta Paulo peata i faatuati atu i te pohe tusia: ua tahoêhia ˈtu hoi ratou i nia i te oroa faatiaraa iho, e ua haamau te tahi mau manaˈo i anoi noa, i te reira, i roto i te mau peu faaroo a te amuiraa faaroo kerisetiano heleni e latino.”—The Age of the Fathers, Tuhaa 1, api 102.
Eaha ˈtura ïa no to tatou nei tau?
E riro paha outou i te parau e ‘i muri aˈe i teie mau roaraa matahiti, mea faufaa mau anei ia ite e afea e faatupu ai i te oroa Haamanaˈoraa?’ E mea faufaa mau â. Inaha, e mau tauiraa tei ravehia e te feia feruriraa puai e imi na i te mana. Ua apee te taata i to ratou iho mau manaˈo maoti hoi i te auraro ia Iesu Mesia. Ua tupu maramarama maitai teie faaararaa a Paulo e na ô ra e: “Ua ite hoi au, ia reva ê atu vau e ô mai ai te urî taehae roa i roto ia outou na, e ore e faaherehere i te nǎnǎ. E tia mai hoi te taata i roto ia outou iho, e parau mai i te parau piˈo, ia peehia ratou e te pǐpǐ.”—Ohipa 20:29, 30.
E i te pae hopea o te parau ïa o te auraro. Hoê anaˈe oroa ta Iesu i haamau e tia i te mau kerisetiano ia haapao. Te haamaramarama maitai ra te Bibilia e afea e nafea te reira ia faatupuhia. No reira, tei ia vai ra ïa te tiamâraa no te taui i te reira? Ua faaruru mai te mau Quartodecimans i te hamani-ino-raa e ua tiavaruhia hoi ratou maoti i te fati i raro aˈe i te faaheporaa.
E riro paha outou i te anaanatae ia ite outou e te vai nei â te mau kerisetiano i nia i te fenua nei teie e faatura nei i te mau hinaaro o Iesu e teie e haamanaˈo nei i te oroa Haamanaˈoraa i to ˈna poheraa i te taio mahana ta ˈna i haamau. I teie matahiti, e amuimui te mau Ite no Iehova i roto i ta ratou mau Piha o te Basileia e ati tia ˈˈe te fenua nei i muri aˈe i te hora 6 i te ahiahi i te mahana maa, 26 no mati—ia haamata te 14raa o te mahana no Nisana. E rave hoi ratou mai ta Iesu i faaue mai e ia ravehia i taua taime faufaa roa ˈˈe ra. No te aha ïa outou e ore ai e faatupu i te Amuraa maa Ahiahi a te Fatu e o ratou? Ia tae mai outou, e nehenehe atoa ïa outou e faaite i to outou faatura i te mau hinaaro o Iesu Mesia.
[Nota i raro i te api]
a Ua haamata o Nisana, te avaˈe matamua o te matahiti ati iuda, i te faraa matamua o te avaˈe apî. No reira e tano noa te 14 no Nisana i te atiraa avaˈe.
[Tumu parau tarenihia i te api 6]
“TAUA HOO FAUFAA MAU RA”
E ere roa ˈtu te tusia hoo o Iesu Mesia i te hoê haapiiraa na te taata. O Iesu tei parau no ˈna iho e: “Aita atoa hoi te Tamaiti a te taata nei i haere mai ia tavinihia [o ˈna], ei tavini râ, e ia horoa i to ˈna ora ei hoo no te taata e rave rahi.” (Mareko 10:45) Teie atoa ta ˈna i faataa: “I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.” (Ioane 3:16) No te feia pohe, e iriti te hoo i te uputa no te hoê faatia-faahou-raa e no te tiaturiraa i te ora mure ore.—Ioane 5:28, 29.
O taua pohe faufaa mau ra o Iesu Mesia te haamanaˈohia i roto i te mau Oroa amuraa maa ahiahi a te Fatu. E rave rahi hoi mau ohipa ta to ˈna tusia e faatupu! Te faaite ra te hoê vahine faaipoipo tei faaineinehia na te mau metua e tiaturi i te Atua e tei haere i roto i te parau mau a te Atua ehia rahiraa matahiti te maoro, i to ˈna mauruuru na roto i teie nei mau parau:
“E tiai noa na matou i te oroa Haamanaˈoraa. I te mau matahiti atoa, e rahi noa ˈtu â to ˈna taa ê. Te haamanaˈo ra vau e tei roto vau i te hoê utuafare ati e 20 matahiti i teie nei, te hiˈo noa ra vau i te tino o to ˈu metua tane here e inaha tupu aˈera hoi te mauruuru i roto i to ˈu mafatu no te hoo. Na mua ˈˈe, e tumu parau noa te reira no roto noa i te upoo. Ua ite au i te mau irava atoa e nafea ia faataa ˈtu i te reira! I te taime râ vau i û ai i te parau mau peapea mau o te pohe, to ˈu mafatu i te î-roa-raa i te oaoa no te mau mea e faatupuhia no tatou maoti taua hoo faufaa mau ra.”