Te tau auhune!
I ISERAELA, e riro na te tau auhune ei tau oaoa mau. I te matahiti na mua ˈtu, e ueue te taata faaapu i te huero, e aupuru maitai ia ˈna e tupu atu ai e tae noa ˈtu i to ˈna paariraa. I teie nei, e fanaˈo o ˈna i te hoê haamauruururaa no te ohipa puai ta ˈna i rave—te hoê taime ootiraa maitai mau, e ite ai oia i te ruperupe no te matahiti a muri aˈe.
Eita ˈtura ïa e maerehia no te aha o Iesu i faaohipa ˈi i te parau no te ueueraa huero e no te tau auhune i roto i ta ˈna mau parabole. I roto i te hoê parabole, te faahiti ra o ˈna i te parau no “te hoê taata i ueue i te huero maitai i roto i ta ˈna ra aua.” “Ua haere maira [râ] to ˈna enemi, ua ueue ihora i te zizania i roto i te sitona.” Ia tupu râ te mau huero, ua ite atura te mau rave ohipa i te zizania e ua hinaaro aˈera ratou e hutihuti. Ua na ô atura taua taata ra e: “E vaiiho noa ia tupu apipiti noa na e ia auhune.” I te tau auhune hoi te sitona e faataa-ê-hia ˈi i te zizania.—Mataio 13:24-30.
E pinepine te mau pahonoraa no nia i teie nei parabole i te faatupu i te uiraa i muri nei, no te aha te aamu o te “kerisetianoraa” i ore ai i tuati i ta te Mesia? Te parau ra o Iesu, tei faataa mai i te parabole, e o ˈna te taata i ueue i te “huero maitai ra”—oia hoi te mau kerisetiano mau. O Satani te enemi, tei ueue mai i te “zizania” na nia iho—ma te faaô mai i te mau kerisetiano haavare i roto i te amuiraa. Ua faatia râ Iesu e ia ora amui noa te mau kerisetiano haavare e te mau kerisetiano mau—e tae noa ˈtu i te tau auhune i reira ratou e faataa-ê-hia ˈi.—Mataio 24:36-44.
No reira, eita tatou e maere ia ite tatou e aita te mau faanahonahoraa “kerisetiano” i faahanahana i te Atua i roto i te roaraa o te mau senekele, inaha ua rave ratou i te mau haapiiraa a te etene, i te farii-noa-raa i te mau peu taiata, i te riroraa ei tuhaa no teie nei ao, te tururaa i te mau tamaˈi, e te aratairaa i te mau tamaˈi moˈa ino mau. Te ite ra hoi tatou i reira i te huero ino i tanuhia e Satani. Tera râ, ia taio tatou no nia i te mau taata i roto i taua nei â mau faanahonahoraa tei pohe maoti hoi i te ore e faatura i te mau faaueraa tumu a te Bibilia, e ite ïa tatou e aita te huero maitai i ore.
Te faataa ra o Iesu e te auhune “[o te hopea ïa o te amuiraa o te mau mea nei].” I te mea hoi e te ora nei tatou i roto i te tau hopea o te amuiraa o te mau mea o te ao nei, papu maitai ïa e o te tau auhune teie! Eita e ore ua tupu te hoê ohipa faataa-ê-raa i rotopu i te mau kerisetiano mau e te mau kerisetiano haavare. I teie mahana, eita e ore te vai ra te hoê pǔpǔ taata, eiaha noa te tahi tau taata tei purara ê, o te tano maitai i te faataaraa a Iesu no nia i te mau kerisetiano mau—teie e auraro nei i te Basileia o te Atua e e poro nei i te parau apî maitai no nia i taua Basileia ra, o te haafaufaa nei i te huru morare i niuhia i nia i te Bibilia e teie e tatahi nei i te mau haapiiraa etene no te farii i te parau mau a te Bibilia, teie e faaraa nei i te iˈoa o te Atua e o te ore atoa e amui nei i roto i teie nei ao.—Mataio 6:33; 24:14; Ioane 3:20; 8:32; 17:6, 16.
Ia tiaturi mai na outou, te vai mau ra teie pǔpǔ taata! E hinaaro anei outou e tavini i te Atua ma te fariihia mai outou? A imi i taua pǔpǔ taata nei, e a tavini i te Atua na muri ia ratou.