Te taviri e manuïa ˈi te oraraa utuafare
“TE HAERE noa ˈtura ta tatou mau utuafare fetii i te inoraa,” o ta te hoê ïa tia e tataˈu ra i te toroa peretiteni o te mau Hau amui no Marite i faaite i te matahiti i mairi aˈenei. Oia mau, e hitimahuta tatou i mua i te faito o te inoraa o te utuafare fetii. “E hitimaue roa tatou ahiri e teie atoa te faito o te mau tauiraa i te pae faanavairaa faufaa aore ra i te pae tapihaa i roto i te hoê â area taime,” o ta te vea Fortune ïa i faaite.
E tae noa ˈtu te mau utuafare e tamata nei i te pee i te mau faaueraa tumu bibilia, mea pinepine atoa ratou i te roohia i te ati. Tau matahiti i teie nei, ua ani atu te hoê kerisetiano e manaˈo maitai hoi to ˈna, i te hoê metua tane e ono ta ˈna tamarii taurearea apî e: “Papu maitai e e maha tamarii ta oe e reva i roto i teie nei ao.” Tera râ, aita teie metua tane i tiaturi e e tupu iho â te reira i nia i te hoê noa ˈˈe o ta ˈna mau tamarii. Ua faataa mai oia e no te aha.
“E ere na mâua ta mâua mau tamarii,” o ta ˈna ïa i parau. “Ua tuu mai te Atua ra o Iehova ia ratou i roto i to mâua nei rima, ei ‘tuhaa,’ aore ra ei ô, no ǒ mai ia ˈna ra. E ua parau mai oia e mai te peu e e haapii mâua ia ratou i roto i te eˈa maitai, ‘e ore ratou e faarue i taua eˈa ra.’ No reira, ua tutava noâ mâua i te aupuru ia ratou mai te mea e e taoˈa ratou na Iehova.”—Salamo 127:3; Maseli 22:6.
Te haapapu ra teie metua tane i ǒ nei, i te hoê taviri e manuïa ˈi te oraraa utuafare—e tia i te mau metua ia aupuru i ta ratou mau tamarii mai te mea e te aupuru ra ratou i te tahi taoˈa a te Atua. Noa ˈtu e e ere te auraa e e pee te mau tamarii atoa i ta outou aratairaa maitai, tei ia outou ra te hopoia e aupuru i te mau tamarii ta te Atua i tuu mai i roto i to outou rima.
E hopoia faufaa
Te horoa nei outou i teie aupururaa ma te faatura e te tapitapi hohonu, eiaha râ ma te haapao ore aore ra te tâuˈa ore. Te tutava nei outou ma te taa e e titau mai te Atua ia outou no ta ˈna tufaa, aore ra ô, i horoa mai ia outou ra. Aita e faufaa ia tamatamata e rave rau mau ravea no te raveraa i te tamarii. E titau noa te mau metua ia pee i te mau faaueraa a te Atua i horoahia mai i roto i ta ˈna Parau, te Bibilia, e e tia ia ratou ia pee i te reira ma te haapao maitai.
Teie te faaueraa a te Atua ra o Iehova: “E haapii tamau maite oe i to mau tamarii i taua mau parau nei; o ta oe ïa e parau ia parahi noa oe i roto i te fare, e ia haere noa oe na te eˈatia ra, e ia taoto noa oe ra, e ia tia noa oe i nia ra: e taamu hoi oe i te reira i nia i to rima ei tapao; e ei haamanaˈoraa i mua mau i to mata na; e papai hoi oe i te reira i nia i te mau pou o to fare ra, e i nia atoa i to mau uputa ra.” Te faaue atoa ra te Bibilia e: “E te feia metua ra, . . . e haapii [i ta outou mau tamarii] e ia paari ma te aˈo [e te faatitiaifaroraa a Iehova i te pae feruriraa] ra.”—Deuteronomi 6:7-9; Ephesia 6:4.
No reira, e titau te aupururaa i te mau tamarii ia horoa i te ara-maite-raa i te mau mahana atoa; oia mau, te auraa ra e horoa na ratou ma te faaherehere ore i to outou taime e to outou iho â râ here e te tapitapi hohonu. Te rave nei te mau metua o te horoa ra na ta ratou mau tamarii i teie mau titauraa matamua i ta te Atua e parau ra e mea faufaa no te fanaˈo i te hoê oraraa utuafare manuïa.
Te manaˈo ra anei outou e mea faahepo rahi roa teie huru raveraa? E rave rahi mau metua o te faaite ra na roto i ta ratou mau ohipa e tera to ratou manaˈo. Teie râ, mea tano iho â ia horoa ˈtu na teie mau ô no ǒ mai i te Atua ra—oia hoi ta outou mau tamarii—i te hoê ara-maite-raa taa ê.
Nafea ia aupuru ia ratou
Ma te paari, a hiˈo na i te hiˈoraa o te feia o tei manuïa i te pae no te raveraa i te tamarii. Ua tapao te hoê vea, i roto i te aamu faahitihia i nia i te api rapaeau “Utuafare maere mau,” e maha tuhaa faufaa no te manuïa i te raveraa i te mau tamarii: “[1] Aparauraa i te taime tamaaraa o te faaaraara i te feruriraa, [2] te taioraa i te mau buka maitatai, [3] te peeraa i te mau taata maramarama hiˈoraa maitai, [4] te iteraa e te vai ra te mau peu tumu o te utuafare te tia ia tapeahia.”—U.S.News & World Report, 12 no titema 1988.
No nia i te “aparauraa i te taime tamaaraa,” a haamanaˈo na e te faaue ra te Atua i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii ia parahi ratou i roto i te fare. Te parahi tamau ra anei to outou utuafare i te hoê amuraa maa i te taime tamaaraa, no te fanaˈo i te mau mahana atoa i te mau taime tahoêraa e te mau tauaparauraa anaanatae? Mea faufaa roa teie mau taime e eita e moehia i te mau tamarii, e tupu hoi te manaˈo aueue ore e te parururaa i roto ia ratou. Ua parau te hoê tamarii e ono matahiti e mea au roa na ˈna te mau taime tamaaraa “no te mea eita oe e haapeapea e teihea ra o mea,” inaha tei reira pauroa te utuafare.
Eaha ïa no te maitairaa o ta outou mau aparauraa i te taime taamaaraa? Te niu-pinepine-hia ra anei i nia i te tumu parau o te mau “buka maitatai,” e tae noa ˈtu te Bibilia e te mau buka bibilia e tuatapapa ra i ta tatou taviniraa i te Atua aore ra te mau tumu parau no nia i te poieteraa a te Atua? Taa ê atu i teie mau huru aparauraa i te taime tamaaraa, na roto i te ravea o te hoê porotarama haapiiraa tamau, e tia i te mau metua ia atuatu i roto i ta ratou mau tamarii i te here no Iehova e no ta ˈna mau ture parau-tia.
“E ere i te mea fifi no matou ia tamaa amui,” o ta te metua tane e ono tamarii i faahitihia i nia ˈtu i faataa mai. “Mea ohie roa, e ua tahoê te reira ia matou. Te fifi râ, o te peeraa ïa i te hoê porotarama haapiiraa bibilia tamau.” No to ˈna rohirohi i muri aˈe i ta ˈna mahana raveraa ohipa, i te tahi mau taime, e varea oia i te taoto i te taime haapiiraa. Teie râ, aita oia i faarue i te faatereraa i te hoê haapiiraa bibilia tamau e ta ˈna mau tamarii, e ua paraparau tamau oia e o ratou tataitahi e ua faaroo oia ia ratou i roto i te mau area taime maoro.
Taa ê atu i te raveraa i te upoo no te faatupu i te mau aparauraa faufaa mau i te taime tamaaraa e te faataioraa i te mau buka maitatai, te haapao ra anei outou e ia fanaˈo ta outou mau tamarii i “te peeraa i te mau taata maramarama hiˈoraa maitai”? I te parau mau, e mea faufaa roa ia haapao e ia amuimui tamau atu ta outou mau tamarii e te feia o te pee nei i te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei, o Iesu Mesia, ia riro mai ratou ei mau taata paari manuïa.
I te pae hopea, eaha te nehenehe e parau no nia i “te iteraa e te vai ra te mau peu tumu a te utuafare te tia ia tapeahia”? E tia i ta outou mau tamarii ia taa maitai e te vai ra te mau ture i roto i te utuafare te tia ia ratou ia faatura—te vai ra vetahi haerea, huru paraparauraa, huru faanehenehe, mau peu, e vetahi atu â, o te ore roa e fariihia e o te ofati ra i te mau peu tumu a te utuafare. E tia ia ratou ia ite e e ohipa taiâ mau ia ofati i teie mau peu tumu a te utuafare—e mauiui roa hoi outou, mai te patereareha i te tau tahito ra o Iakoba, ua faariro hoi te haerea haama o ta ˈna mau tamaiti ia ˈna “ei mea faufau i te mau taata o [taua] fenua [ra].”—Genese 34:30.
Ua haafaufaa iho â râ te metua tane e ono tamarii o tei faariro i ta ˈna mau tamarii ei taoˈa fatuhia e te Atua, i te mau “peu tumu a te utuafare.” Ua tamau noa oia i te feruri e ta ˈna mau tamarii e mea nafea te mau ture a te utuafare no nia i te ahu, te faanehenehe, e te faataa-ê-raa mai i te mau eˈa o teie nei ao, ia tuea maitai e te varua e te aratairaa a te Poiete, te Atua ra o Iehova. Ei faahopearaa o te rahiraa taime, te here, e te tapitapi hohonu i horoahia na ratou—ma te haamatarohia i roto i te eˈa e tano no ratou—ua pahono na tamarii e ono atoa ra na roto i te ‘oreraa e faarue i taua eˈa ra.’—Maseli 22:6.
Na te ao nei, e mau tausani mau utuafare puai. Ua riro mau â ratou ei arueraa i to ratou Poiete, e ei haamauruururaa no te mau metua here, e te miimii ore! A mairi ai te mau matahiti, e rahi noa ˈtu teie mau metua i te herehia e ta ratou mau tamarii o tei maitaihia na roto i ta ratou mau tutavaraa. A taio na i te aamu i muri nei o te hoê vahine o tei haapiihia e te mau metua paieti, e a tapao mai i te mau haapiiraa faufaa roa e nehenehe e hutihia mai na roto i teie aamu.