VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w93 15/5 api 8-11
  • No te aha e tavini ai ia Iehova?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • No te aha e tavini ai ia Iehova?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Mea faufaa ia turaihia e te manaˈo tano
  • Te taviniraa ma te turaihia e te mau manaˈo e tano
  • E hopoia e e haamaitairaa
  • E faatupu te mauruuru i te hinaaro e turai ia tatou
  • A faateitei ia Iehova e to ˈna tiaraa arii
  • Te oaoa e te mauruururaa
  • No te aha outou e tavini ai i te Atua?
  • Ia haamaitai na tatou i te iˈoa moˈa o Iehova!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
  • E mea apî â outou, a maiti i te tavini ia Iehova
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2008
  • A tavini ia Iehova ma te oaoa o te mafatu
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • “A maiti no outou . . . o vai ta outou e haamori”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
w93 15/5 api 8-11

No te aha e tavini ai ia Iehova?

“UA FATATA roa te mahana o Iehova! Ua piri roa mai te ‘ati rahi,’ e eita outou e ora mai te peu e eita outou e tavini i te Atua.” Eaha to outou huru ia parau mai te hoê taata i teie mau parau?—Zephania 2:2, 3; Mataio 24:21.

Parau mau, e tia ia tatou ia tapea i te mahana o Iehova i roto i to tatou feruriraa, e ua taaihia te oraraa ˈtu i te ati rahi e fatata maira i te taviniraa taiva ore i te Atua. Teie râ, o te reira anei te mau tumu matamua no reira tatou e pûpû ai i te taviniraa moˈa i te Atua ra o Iehova? No te aha outou e tavini ai ia Iehova?

Mea faufaa ia turaihia e te manaˈo tano

Mai te peu e eita te hoê taata e tavini i te Atua ma te turaihia e te manaˈo e tano, e nehenehe oia e faaea mai te peu e eita te mau mea ta ˈna e tiai ra e tupu i roto i te hoê area taime. Ei hiˈoraa, ua tiai vetahi mau taata e ia hoˈi mai o Iesu Mesia i te matahiti 1843 aore ra 1844, mau matahiti o tei mahemo e aita hoi ta ratou tiairaa i tupu. I roto i teie tuhaa, mea anaanatae te parau ta George Storrs i papai, e taata pia oia i te vea Hiˈopoa bibilia (beretane) e te hoê taata matauhia e Charles Taze Russell, te peretiteni matamua a te Taiete Watch Tower. I roto i te vea Hiˈopoa bibilia (beretane) no setepa 1846, ua papai o Storrs e:

“Ua hau atu te hopoia e tavini i te Atua i te manaˈoraa e te mairi ra te mahana. . . . Mea atâta roa te huru e itehia mai te peu e e mahemo te matahiti 1846 e te 1847, mai te nehenehe hoi e tupu, e aita i itehia ˈtura te faraa mai, mai te ore e faaauhia. Te haapapu ra te ohipa i tupu aˈenei—oia hoi te ohipa i tupu i te mau matahiti 1843 e 1844. Teihea roa te pae rahi o te feia i teie nei, o tei ‘turaihia,’ ia au i ta ratou i parau, ‘ia tavini i te Atua’ mai tei titauhia e te parau e teie te tau o te taeraa mai o te Fatu? E te faaroohia ra te vevo e—TEIHEA ROA!!! Hoê noa paha i nia i te ahuru o ratou o te haere noa ra ia au i to ratou tiaraa kerisetiano. No te aha hoi? Ua turaihia ratou e te mau manaˈo tano ore. O to ratou miimii te mea matamua o tei ume ia ratou e o tei faaitoito ia ratou. Ua riro ratou mai te hoê taata hara o te manaˈo ra e fatata oia i te pohe i nia i to ˈna roˈi maˈi aore ra i roto i te hoê vero i nia i te moana. Mai te peu e e pohe oia, e riro mai ïa oia ei kerisetiano. Mai te peu e ua ite oia e eita oia e roohia i te ati, eita ïa oia e tâuˈa faahou.”

Te taviniraa ma te turaihia e te mau manaˈo e tano

E nehenehe te miimii e te mǎtaˈu i te haamouraa e turai i te tahi pae ia rave na nia nia noa i te hinaaro o te Atua. Vetahi, no to ratou putapû i te tiaturiraa e ora i roto i te Paradaiso, e riro ratou i te tavini i te Atua no teie noa tumu. Teie râ, ahiri e ua ite te feia o tei turaihia e teie mau huru manaˈo e e ere te mahana o Iehova e te ati rahi i te mea piri roa, eita ïa ratou e ineine i te tavini i te Atua ma te itoito.

Parau mau, e ere i te mea miimii ia oaoa i te mau parau tǎpǔ a te Atua e te mau haamaitairaa i tohuhia mai. Te hinaaro nei oia e ia oaoa tatou i te mau tiaturiraa i tuuhia mai i mua ia tatou ei mau pǐpǐ na ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia. “A oaoa i te tiaturiraa,” o ta te aposetolo Paulo ïa i parau, ma te faahiti atoa e: “A faaoromai i te tamataraa. A tamau uˈana maite â i te pure.” (Roma 12:12, T.a.a.) Amuihia e te pure, e tauturu ‘te oaoa a Iehova’ ia tatou ia faaoromai i te mau tamataraa e ia tiai noa i te tupuraa o te mau parau tǎpǔ a te Atua. (Nehemia 8:10) A tiai noa ˈtu ai, e rave rahi mau tumu e tavini ai tatou ia Iehova. Eaha vetahi?

E hopoia e e haamaitairaa

Ei Arii Mana hope o te ao atoa nei, mea tano e te titau nei Iehova e ia haamorihia o ˈna anaˈe iho. (Exodo 20:4, 5) No reira, te vai ra i te kerisetiano tataitahi te hoê â hopoia i mua i te Atua noa ˈtu e e haamata anei te ati rahi ananahi, i te matahiti i mua, aore ra i muri iho. E titauhia oia e tavini ia Iehova ma te miimii ore no te mea te here ra oia i te Atua ma to ˈna mafatu atoa, to ˈna nephe atoa, to ˈna feruriraa atoa, e to ˈna puai atoa. (Mareko 12:30) Ua manaˈo vetahi mau kerisetiano matamua e ua fatata roa te mahana o Iehova, aita râ to ratou tiairaa i tupu, e ua pohe ratou ma te ore e ite i taua ohipa ra. (Tesalonia 1, 5:1-5; Tesalonia 2, 2:1-5) Mai te peu râ e ua vai taiva ore noa ratou e tae roa ˈtu i te pohe, e fanaˈo teie mau pǐpǐ faatavaihia a te Mesia a muri aˈe i te haamauruururaa o te tia-faahou-raa no te ora i nia i te raˈi.—Apokalupo 2:10.

E tia i te mau Ite no Iehova bapetizohia ia tavini ia ˈna ma te faaroo no te mea ua farii ratou ma te hinaaro mau e amo i te hopoia e rave i to ˈna hinaaro. A feruri na! Mai te mau melahi moˈa, e nehenehe tatou e rave i te hinaaro o te Arii Mana hope o te ao atoa nei. (Salamo 103:20, 21) Ua haafaufaa rahi mau â Iesu i teie haamaitairaa e ua parau oia e: “Teie ta ˈu maa, o te haapao i to ˈna hinaaro o to tei tono mai ia ˈu nei, e te faaoti i ta ˈna ohipa.” (Ioane 4:34) Mai te peu e te reira atoa to tatou feruriraa, e faaite ïa tatou ma te itoito i te mau parau arueraa ia Iehova e e faaara ˈtu tatou ia vetahi ê i ta ˈna mau opuaraa, ia au i tei faataahia i roto i te mau Papai. Na reira, e fanaˈo atoa tatou i te haamaitairaa e tauturu ia vetahi ê i te pae varua. E ma te papu maitai, ua riro te raveraa i te hinaaro o te Atua ma te here no ˈna ei haamaitairaa faito ore, noa ˈtu e afea râ te mahana o Iehova e haamata ˈi.

E faatupu te mauruuru i te hinaaro e turai ia tatou

E tia atoa i te mauruuru no te here o te Atua i to ˈna horoaraa mai i te tusia o te hoo a ta ˈna Tamaiti ia turai ia tatou ia tavini ia Iehova. I te hoê taime, ua faataa-ê-hia tatou i te Atua ra o Iehova no te hara. Teie râ, ua parau o Iesu e: “I aroha mai te Atua i to te ao [to te huitaata nei], e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.” (Ioane 3:16) Ua rave o Iehova i te taahiraa matamua i roto i teie tuhaa, ia au i ta Paulo i papai: “Ua faarahi râ te Atua i to ˈna aroha ia tatou nei, i te mea te vai taata hara noa nei â tatou, i pohe ai te Mesia no tatou nei.” (Roma 5:8) E tia i te mauruuru no teie tapao no te here o te Atua ia turai ia tatou ia tavini ia ˈna ma to tatou mafatu atoa.

Te horoa maira te mauruuru no te mau ravea a Iehova i te pae varua e i te pae materia i te tumu ê atu no te tavini ia ˈna ma te haapao maitai. Ua riro te Parau a te Atua ei aratai papu—te maramarama o to tatou eˈa. Te tauturu nei te mau buka e horoahia mai na roto i “te tavini haapao maitai e te paari” ia tatou ia faaau i to tatou oraraa e te hinaaro o te Atua. (Mataio 24:45-47; Salamo 119:105) E no te mea te imi na mua nei tatou i te Basileia, te haapao atoa ra Iehova i to tatou mau hinaaro i te pae materia. (Mataio 6:25-34) Te faaite ra anei outou i to outou mauruuru no teie mau mea?

Ua riro te mauruuru no te tiamâraa no ǒ mai i te Atua i te haapaoraa hape ei tumu ê atu no te tavini ia Iehova ma te haapao maitai. Te “parahi” ra te vahine faaturi faaroo ra o Babulonia Rahi “i nia iho i te pape e rave rahi,” oia hoi “e mau nunaa ïa, e mau pupu rarahi taata ïa, e mau fenua ïa, e mau reo ěê ïa.” (Apokalupo 17:1, 15) Aita râ o ˈna e parahi ra i nia i te mau tavini a Iehova, ma te mana e te faatere ia ratou i te pae faaroo. Ei hiˈoraa, te patoi nei ratou i te haapiiraa faaroo hape ra e mea pohe ore te nephe taata nei. Ua ite ratou e ua poietehia te taata ei ‘nephe ora,’ e “aita râ a te feia i pohe ra e parau itea,” e te vai ra te hoê tia-faahou-raa. (Genese 2:7; Koheleta 9:5, 10; Ohipa 24:15) Eita ïa ratou e mǎtaˈu e eita atoa ratou e haamori i te feia pohe. Te turai ra anei te mauruuru no teie tiamâraa i te pae varua ia outou ia patoi i te ohipa apotata e ia mau maite i te haamoriraa viivii ore a Iehova?—Ioane 8:32.

E faarahi to tatou mauruuru no te turu a Iehova i te mau mahana atoa i to tatou hinaaro papu e tavini ia ˈna ma te taiva ore. Ua parau te papai salamo ra o Davida e: “Ia haamaitaihia Iehova, o tei tauturu mai ia tatou i tera mahana, i tera mahana!” (Salamo 68:19) I te tahi atu vahi, ua parau te papai salamo e: “Faarue noâ tau metua tane e tau metua vahine ia ˈu, ei reira Iehova e rave mai ai ia ˈu.” (Salamo 27:10) E, e nehenehe te hoê taata e tavini ra ia Iehova ma te haapao maitai, e tuu i ta ˈna hopoia taipe, mai te mau tapitapiraa e te mau tamataraa, i nia i te Atua. Te faaite ra anei outou i te mauruuru no te turu tuutuu ore a Iehova na roto i te taviniraa ia ˈna ma te haapao maitai?—Salamo 145:14.

A faateitei ia Iehova e to ˈna tiaraa arii

E tia atoa i te hinaaro e faahanahana ia Iehova ia turai ia tatou ia tavini ia ˈna. Te faaitehia ra te mau mea ora i nia i te raˈi i te faahanahanaraa i te Atua i te na ôraa e: “E au te hanahana ia oe, e [Iehova], e te tura, e te mana, na oe hoi i hamani i te mau mea atoa nei, e no to oe hinaaro i mau ai, e i hamanihia ˈi ratou.” (Apokalupo 4:11) Ua faateitei te Arii ra o Davida i te Atua i te na ôraa e: “Tei ia oe, e Iehova, te rahi, e te mana, e te hanahana, e te hau, e te tura . . . tei ia oe te hau, e Iehova . . . No ǒ na mai te taoˈa e te tura, e tei ia oe te mana i nia i te mau mea atoa . . . E teie nei, e to matou Atua, te haamaitai nei matou ia oe, te arue nei matou i to oe nei iˈoa hanahana.” (Paraleipomeno 1, 29:10-13) Ei mau tavini no Iehova, e nehenehe anei tatou e faaiti mai i te faahanahana ia ˈna ma te parau e ma te ohipa a tiai noa ˈi i te tupuraa o ta ˈna mau parau tǎpǔ?—Korinetia 1, 10:31.

Ua riro te hinaaro puai e faaite i te Basileia o te Atua ei faaitoitoraa ê atu no te tavini ia Iehova. Te faaite-papu-hia ra teie hinaaro maitai i roto i te mau parau a te papai salamo: “E arue anaˈe ta oe atoa ra mau ohipa ia oe, e Iehova, e na to mau tavini moˈa e haamaitai ia oe. E parau ratou i te hanahana o to oe ra basileia; e faatia noa hoi i ta oe ra mau ravea puai. I te faaiteraa i te tamarii a te taata nei i to ˈna ra mana, e te hanahana e te mana o to ˈna ra basileia. O to oe ra basileia, e basileia mure ore ïa, e to oe ra mana, e tae ïa i te mau ui atoa ra.” (Salamo 145:10-13) Ua riro te faaiteraa i te poroi o te Basileia ei hopoia na te kerisetiano e ei ohipa faufaa roa ˈˈe e ravehia ra i teie mahana. (Mataio 24:14; 28:19, 20) Te vai ra anei i roto ia outou te hoê hiaai uˈana e arue ia Iehova e e faaite ia vetahi ê i to ˈna ra Basileia?

E tia i te faaraaraa i te iˈoa o Iehova e te faatiamâraa i to ˈna tiaraa arii ei mea faufaa roa no tatou e hinaaro ai tatou e tavini ia ˈna ma te haapao maitai. E nehenehe tatou e pure e ia raa te iˈoa o Iehova e ia faatiamâhia to ˈna tiaraa arii. (Mataio 6:9) E nehenehe tatou e ohipa ia au i ta tatou mau pure na roto i te faaôraa i roto i te taviniraa kerisetiano ma te tamau e na roto i te haaparareraa i te parau mau no nia i teie mau tuhaa faufaa roa.—Ezekiela 36:23; 39:7.

Te oaoa e te mauruururaa

Na roto i te taviniraa ia Iehova ma te haapao maitai, te fanaˈo nei tatou i te mauruuraa o te faaoaoa i to ˈna mafatu e o te haapapu e e haavare te Diabolo. Noa ˈtu te parau haavare a Satani e te tavini nei te taata i te Atua no te mau tumu miimii, te haapapu ra ta tatou taviniraa taiva ore ia Iehova, pûpûhia ma te here, e e pariraa haavare ta te Diabolo. (Ioba 1:8-12) Te horoa maira te reira i te tumu maitai no te tamau noa i te rave i tei parauhia i roto i te Maseli 27:11: “E tau tamaiti, ia paari hoi oe, ia oaoa tau aau, ia tia ia ˈu ia patoi atu i tei faaino mai ia ˈu nei.” Hau atu, ia tavini tatou ia Iehova ma te taiva ore noa ˈtu eaha ta Satani e rave no te haafifi ia tatou, e riro to tatou haerea taiva ore i te haapuai i to tatou mau hoa faaroo.—Philipi 1:12-14.

E tia atoa i te oaoa e te mauruururaa e apiti i roto i te auhune i te pae varua ia turai ia tatou ia tavini ia Iehova ma te haapao maitai. Ua ite o Iesu i te oaoaraa na roto i te tautururaa i te taata, i te pae varua iho â râ. Te na ô ra te Mataio 9:35-38 e: “Haere atura Iesu na roto i te mau oire e te mau oire rii atoa, i te haapiiraa i roto i to ratou mau sunago, e te aˈoraa i te parau maitai o te hau, e te faaoraraa i te mau maˈi e te mau pohe atoa o te taata. E ia hiˈo aˈera oia i te rahi o te taata, aroha ˈtura oia ia ratou, no te mea, ua purara ratou e ua faarue-taue-hia, mai te mamoe tiai ore ra. Ua parau atura oia i ta ˈna mau pǐpǐ, Te rahi mau nei te auhune, te iti nei râ te feia e rave: e teie nei, e pure outou i te Fatu o te ohipa ia tono â oia i te rave ohipa ei ooti.” Mai te peu e e maoro atu â te auhune i ta tatou i manaˈo na, e horoa mai te reira i te ravea hau atu â no te fanaˈo i te oaoa e te mauruururaa i te tautururaa ia vetahi ê i te pae varua. E ravea atoa te reira no te faaite i te here i te taata-tupu e titauhia maira ia tatou.—Mataio 22:39.

No te aha outou e tavini ai i te Atua?

Ua tuatapapa noa mai tatou i te tahi mau tumu papu e tavini ai ia Iehova ma te haapao maitai. Mea maitai ia feruri na roto i te pure i te mau tumu no reira tatou iho e tavini ai i te Atua, no te mea e tia ia tatou tataitahi ia amo i te hopoia i mua ia ˈna. (Roma 14:12; Hebera 4:13) E e ore te feia e tamau noa i te faatupu i te mau manaˈo tano ore e fanaˈo i te farii maitai o te Atua.

Eaha te noaa mai mai te peu e e tapitapi na mua tatou no te faaraaraa o te iˈoa o Iehova e te pûpû ra tatou i te taviniraa i te Atua ma te mau manaˈo miimii ore? Inaha, e haamaitai Iehova ia tatou e ta tatou taviniraa! (Maseli 10:22) E fanaˈo atoa tatou i te ora mure ore no te mea ua tavini tatou ia Iehova ma te haapao maitai.

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 8]

SIX SERMONS, a George Storrs (1855)

[Hohoˈa i te api 9]

E mau tausani e tavini nei ia Iehova i Tapone

[Hohoˈa i te api 10]

Te taviniraa ia Iehova i Côte d’Ivoire

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono