Hohoˈa no te Fenua i tǎpǔhia mai
Gerizima—‘I nia i teie mouˈa matou e haamori ai’
TE VAHINE Samaria i te apoo pape. Aita anei teie parau e faahaamanaˈo ra ia outou i te aamu putapû i to Iesu pororaa i te taime faanaho-ore-hia i te hoê vahine i “te apoo pape a Iakoba” [“pape pihaa”] i Sikara, te hoê oire no Samaria? E hinaaro anei outou e faahohonu atu â i to outou ite no nia i taua ohipa faufaa rahi ra?—Ioane 4:5-14.
A tapao na i na mouˈa e piti i nia nei, fatata e 50 kilometera i te pae apatoerau no Ierusalema.a I te pae aui (apatoa), o te mouˈa Gerizima ïa, tei tapoˈihia i te tumu raau; no te mau pape pihaa e rave rahi, mea heeuri e mea unauna teie vahi. I te pae atau (apatoerau), o te mouˈa Ebala ïa, mea teitei rii aˈe teie râ mea ofaifai e te hotu ore.
I rotopu ia raua, te vai ra te afaa heeuri no Sekema. A haamanaˈo na e, i to te hoa o te Atua, o Aberama (tei piihia i muri iho Aberahama) ratereraa na roto i te Fenua i tǎpǔhia mai, ua faafaaea oia i Sekema. I reira, ua faatia aˈera oia i te hoê fata na Iehova, o tei fa mai ia ˈna na mua iti noa ˈˈe e o tei tǎpǔ i teie fenua na to ˈna huaai. (Genese 12:5-7) Auê ïa vahi tano roa no te fafau i teie parau tǎpǔ, i ropu mau i teie fenua! Mai te vahi teitei o na mouˈa o Gerizima aore ra o Ebala, e nehenehe te patereareha e ite i te mau tuhaa rahi o te Fenua i tǎpǔhia mai. E pu faufaa roa te oire no Sekema (o Naplouse i teie nei tau), tei nia hoi oia i te purumu mouˈa aveia apatoerau-apatoa piri atu i te hoê purumu aveia hitia o te râ-tooa o te râ, i ropu i te pae miti e te Peho no Ioridana.
E ere te fata a Aberahama anaˈe te tapao no te faaroo i reira. I muri aˈe, ua hoo mai o Iakoba i te fenua i teie vahi e ua rave oia i te haamoriraa mau. Ua ǒ atoa oia aore ra ua aufau oia ia ǒhia te hoê apoo pape hohonu, i pihai iho i te niu o Gerizima. E mau senekele i muri iho, ua parau atu te vahine Samaria ia Iesu e: “[O] Iakoba i to matou metua ra, o tei horoa mai na matou i teie nei apoo pape, e ua inu oia iho.” E apoo pape pihaa paha teie, e te faataa ra ïa te reira e no te aha te aposetolo Ioane i pii ai i teie apoo e te ‘pape pihaa a Iakoba.’
Peneiaˈe te faahaamanaˈo atoa ra te faahitiraa i te haamoriraa mau i Gerizima e i Ebala ia outou e ua aratai mai o Iosua ia Iseraela i reira, mai ta Mose i faaue mai. Ua patu ihora o Iosua i te hoê fata i nia i te mouˈa Ebala. A feruri na i te afaraa o te nunaa i mua i te mouˈa Gerizima e te toea i mua i te mouˈa Ebala a taio ai o Iosua i “te ture ra, i te faaora, e te pohe.” (Iosua 8:30-35; Deuteronomi 11:29) Tau matahiti i muri aˈe, ua hoˈi atu o Iosua, e ua na ô atura oia ei faaueraa hopea e: “Area vau e to ˈu atoa ra utuafare, e haamori ïa matou ia Iehova.” Ua horeo ihora te nunaa e e na reira atoa ratou. (Iosua 24:1, 15-18, 25) E na reira mau râ anei ratou?
E tauturu te pahonoraa ia outou ia taa i te tauaparauraa i rotopu ia Iesu e te vahine Samaria. Inaha, aita te haamoriraa mau i haapaohia e Aberahama, Iakoba, e o Iosua, i tamau noa i ǒ nei i Samaria.
I muri aˈe i te amaharaa na opu e hoê ahuru no apatoerau, ua rave faahou atura ratou i te haamoriraa a te kafa. No reira, ua faatia ˈtura Iehova e ia haru to Asura i teie vahi i te matahiti 740 hou to tatou nei tau. Ua hopoi ê ihora ratou i te rahiraa o te huiraatira, ma te afai mai ei monoraa i te feia ěê no te tahi atu vahi o te Hau emepera Asura, e feia haamori i te mau atua ěê. E au ra e ua faaipoipo vetahi o teie mau etene e te mau ati Iseraela e ua rave mai ratou i te tahi mau haapiiraa a te haamoriraa mau, mai te peritomeraa. Teie râ, aita te Atua i mauruuru i te huru haamoriraa Samaria.—Te mau arii 2, 17:7-33.
I roto i ta ratou haamoriraa anoi, ua farii te mau ati Samaria ei Papai moˈa na buka matamua e pae anaˈe a Mose. I te maharaa o te senekele hou to tatou nei tau, ua faatia ihora ratou i te hoê hiero i nia i te Mouˈa Gerizima, ei tataˈuraa i te hiero a te Atua i Ierusalema. I muri aˈe, ua pûpûhia ˈtura te hiero o Gerizima na Zia e ua haamouhia i te pae hopea. Teie râ, ua vai noa te pu o te haamoriraa Samaria i Gerizima.
E tae roa mai i teie mahana, e faatupu te mau ati Samaria i te oroa matahiti o te Pasa i Gerizima. E rave rahi mau pinia mamoe o te taparahihia. E tapuruhia to ratou tino pohe i roto i te mau tura pape veavea no te huhuti i te huruhuru, e i reira te iˈo e tunuhia ˈi i roto i te mau pani auri e rave rahi hora. I te tuiraa po, e faatupu te mau hanere ati Samaria, e rave rahi no Ierusalema mai, i ta ratou oroa pasa. I te pae aui, te ite ra outou i te tahuˈa rahi Samaria, tei tapoˈihia te upoo, e tavini ra i roto i te hoê oroa Pasa i te Mouˈa Gerizima.
A haamanaˈo na eaha ta te vahine Samaria i parau atu ia Iesu: “I haamori na hoi to matou hui metua i nia i teie nei mouˈa.” Ua faatitiaifaro ihora o Iesu ia ˈna, e ia tatou atoa hoi, i te na ôraa ˈtu e: “Ua fatata te hora e ore e tae mai ai outou i teie nei mouˈa, e e ore hoi e haere i Ierusalema, haamori ai i te Metua. . . . Ua fatata râ, e teie nei hoi taua hora, e haamori ai i te Metua te feia haamori mau ra, ma te varua e te parau mau: o te huru ïa o te feia haamori ta te Metua e titau nei. E Varua te Atua, e te feia e haamori ia ˈna ra, e haamori ïa ma te varua e te parau mau e tia ˈi.”—Ioane 4:20-24.
[Nota i raro i te api]
a E ite outou i te hoê hohoˈa rahi aˈe i roto i te Kalena a te mau Ite no Iehova 1993.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 24]
Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 25]
Garo Nalbandian
Garo Nalbandian