VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w92 15/9 api 3-7
  • No te aha te feia maitatai e mauiui ai?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • No te aha te feia maitatai e mauiui ai?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau mauiui o Ioba
  • Eita e tia ia faahapa i te Atua
  • Te mauiui nei te feia maitatai e te feia iino
  • No te aha te feia paieti e mauiui ai
  • Fatata roa—Aita e mauiui faahou!
  • Ioba—te hoê taata faaoromai e te hapa ore
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
  • Te mauiui
    A ara mai na! 2015
  • Ua faaoromai o Ioba—E nehenehe atoa ïa tatou!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Ua faahanahana Ioba i te iˈoa o Iehova
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2009
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
w92 15/9 api 3-7

No te aha te feia maitatai e mauiui ai?

TEI te matahiti 1914 tatou, e ua ô te ao nei i roto i te tamaˈi. Ma te taue, ua tupu ihora te maˈi typhus i roto i te hoê aua tapearaa mau auri no te tamaˈi i Serbie. O te omuaraa noa râ hoi te reira. Ua parare aˈera taua maˈi pohe ra i rotopu i te feia tivila e e 150 000 taata o tei pohe i roto noa e ono avaˈe. I roto i te mau tupuraa o te tamaˈi e te orureraa hau o tei tupu i Rusia, e toru mirioni taata o tei pohe i te maˈi typhus. Mea papu maitai ïa e e rave rahi mau taata maitatai e to ratou mau fetii tei roto atoa i te feia i atihia.

Hoê noa ïa hiˈoraa teie o te aamu peapea o te taata nei. Peneiaˈe e ua ite atoa outou i te mauiui e tupu ia roo-anaˈe-hia te feia e herehia e tatou i te maˈi, te ati, e te mau huru fifi atoa. Oia atoa, e peapea roa outou ia farerei anaˈe te hoê taata parau-tia i te mauiui o te hoê maˈi aita e ravea rapaauraa. E ahoaho atoa paha outou ia pohe anaˈe te hoê taata maitai—peneiaˈe te hoê metua tane rave ohipa itoito—i roto i te hoê ati. E mauiui roa to outou mafatu no te feia e mihi ra ia ˈna.

E rave rahi teie e manaˈo nei e e tia i te hoê taata maitai ia haamauruuruhia na roto i te parururaa i te ati. Te faariro atoa nei vetahi i te ati mai te haapapuraa e e mea ino te taata i atihia. Te reira hoi te faahaparaa i faahitihia e e toru taata o tei ora tau 3 600 matahiti i teie nei. Hoê â to ratou tau e to te hoê taata maitai o Ioba te iˈoa. E hoˈi anaˈe na tatou i to ratou ra tau a haamata ˈi tatou i te maimi i te pahonoraa i te uiraa ra, No te aha te feia maitatai e mauiui ai?

Te mau mauiui o Ioba

I te taime a haere mai ai e toru feia faahua parau e e hoa ratou no Ioba e farerei ia ˈna, te roohia ra oia i te mauiui rahi e te maˈi. Te mihi ra oia i te poheraa o ta ˈna hoê ahuru tamarii e ua erehia oia i te taatoaraa o ta ˈna mau faufaa materia. Ua au-ore-hia o Ioba e te feia o tei faatura na ia ˈna na mua ˈˈe. Ua faarue atoa ta ˈna iho vahine ia ˈna e ua titau aˈera e ia faaino oia i te Atua a pohe atu ai.—Ioba 1:1–2:13; 19:13-19.

E hitu mau mahana e mau po, ua hiˈo noa ˈtu te feia farerei ia Ioba i to ˈna mauiui ma te mamû noa. I muri iho, ua pari aˈera hoê o ratou e e haerea tia ore to ˈna no reira ïa oia i faautuahia ˈi. “A haamanaˈo na,” o ta Eliphaza ïa i parau: “O vai ïa taata hara ore i pohe? I hea te feia parau-tia i te tâpûraahia? Mai ta ˈu â hoi i ite, o tei arote i te parau-tia ore, e ua ueue i te ino ra, e rave ïa i to reira huero; e pohe ratou i te mataˈi a te Atua, e ei te aho ra o to ˈna riri ratou e pau ai.”—Ioba 4:7-9.

Inaha, ua faahua parau o Eliphaza e te faautua ra te Atua ia Ioba no ta ˈna mau hara. I teie mahana, te parau atoa nei vetahi e na te Atua e faatupu ra i te mau ati no te faautua i te taata no to ratou haerea ino. Teie râ, aita o Iehova e faautua ra ia Ioba no to ˈna raveraa i te mau ohipa tia ore. Ua ite tatou i te reira, no te mea i muri iho, ua na ô atu te Atua ia Eliphaza e: “Ua riri au ia oe, e na hoa atoa no oe ra toopiti; aore hoi ta outou parau i au ia ˈu, mai ta tau tavini mai ta Ioba.”—Ioba 42:7.

Eita e tia ia faahapa i te Atua

I teie mahana, e mau mirioni taata—papu maitai e tei roto atoa e rave rahi feia maitatai—tei roto i te veve e te pohe poia. Ua inoino roa vetahi mau taata e ua faahapa ratou i te Atua no to ratou ati. Teie râ, eita e tia ia faahapa ia ˈna no te oˈe. Inaha, Na ˈna e horoa maira i te maa na te huitaata nei.—Salamo 65:9.

E nehenehe te miimii, te nounou, e te tahi atu mau tupuraa no ǒ mai i te taata e haafifi i te opereraa i te maa no te feia e poia ra. O te tamaˈi te hoê o te mau tumu o te oˈe. Ei hiˈoraa, te na ô ra Te buka parau paari a te ao (beretane) e: “E nehenehe te tamaˈi e faatupu i te oˈe mai te peu e e rave rahi mau taata faaapu o te faarue i ta ratou mau faaapu no te faaô atu i roto i te nuu. I te tahi mau taime, na te nuu iho i faatupu i te oˈe no te haapoia i te mau enemi ia pau ratou. E vavahi te nuu i te maa i haaputuhia e te hotu o te mau faaapu e e tuu oia i te mau opaniraa ia ore te maa e tae atu i te enemi ra. Ua tapea te mau opaniraa i te mau pahi maa ia tapae atu i te fenua Biafra i te tau o te Tamaˈi Tivila no Nigeria (1967-70). Ua tupu ihora te oˈe, e eita e ore e ua hau atu i te hoê mirioni feia no Biafra o tei pohe i te poia.”

Ua faahapa hape vetahi i te Atua i te Piti o te Tamaˈi Rahi, i te mea e e rave rahi feia maitatai o tei mauiui e o tei pohe. Teie râ, na te taata i ofati i te mau ture a te Atua na roto i te ririraa e te tamaˈiraa ˈtu te tahi e te tahi. I to Iesu aniraahia e eaha te faaueraa ‘matamua roa,’ ua pahono atura oia e: “E faaroo mai, e Iseraela e; O Iehova to tatou Atua, hoê hoi Iehova. E e [here] oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to manaˈo atoa, e ma to puai atoa; o te parau teie i hau i mua. E mai te reira atoa hoi te piti, E [here atu] oe i to taata-tupu mai to [here] ia oe iho na. Aita ˈtu â parau e hau i te reira.”—Mareko 12:28-31.

Ia ofati te taata i te mau ture a te Atua na roto i te raveraa i te taparahiraa taata rahi, e nehenehe anei hoê e faahapa ia ˈna no te mauiui e tupu mai i muri iho? Mai te peu e e faaue atu te metua i ta ˈna mau tamarii e eiaha e taputô e eita ratou e haapao i ta ˈna aˈoraa maitai, na ˈna anei te hape mai te peu e e pepe ratou? Mai taua metua ra, e ere na te Atua te hape mai te peu e e mauiui te taata na roto i te faaroo-ore-raa vetahi i ta ˈna mau ture.

Noa ˈtu e e nehenehe te fifi e noaa mai ia ofatihia te mau ture a Iehova, aita te Bibilia e faaite ra e na te Atua e faatupu ra i te mau ati no te faautua i te feia iino. I te taime a hara ˈi te tane e te vahine matamua, ua faarue raua i ta ˈna haamaitairaa e ta ˈna parururaa. Taa ê atu i te mau huru tupuraa i reira to Iehova ohiparaa no te faatupu i ta ˈna mau opuaraa, te ohipa i roohia i te huitaata nei i tera mahana e tera mahana, ua tupu ïa ia au maite i teie faaueraa tumu a te mau Papai e na ô ra e: “E ore e haapaohia e tei te avae oioi te hemo e hemo ai, e tei te etaeta e riro ai te re; e tei te feia paari e noaa ˈi te maa, e tei te feia haapao maitai te taoˈa, e tei te aravihi te itehia mai; e tau râ e te tiaia noa to te taata atoa ra.”—Koheleta 9:11.

Te mauiui nei te feia maitatai e te feia iino

Inaha, te mauiui nei te feia maitatai e te feia iino atoa na roto i te hara e te tiaraa taata tia ore no ǒ mai i to tatou mau tupuna. (Roma 5:12) Ei hiˈoraa, te roohia nei te feia parau-tia e te feia iino atoa i te mau maˈi mauiui. Ua roohia te kerisetiano haapao maitai ra o Timoteo i ‘te maˈi pinepine.’ (Timoteo 1, 5:23) I to te aposetolo Paulo faahitiraa i “te hoê tara i roto i [to ˈna] tino,” te manaˈo ra paha oia i te tahi maˈi to ˈna. (Korinetia 2, 12:7-9) E tae noa ˈtu no to ˈna mau tavini taiva ore, aita te Atua e tatara ra i teie nei i te mau paruparu aore ra te mau maˈi e nehenehe e tupu mai.

E nehenehe atoa te feia paieti e fifihia ia rave ratou i te hoê faaotiraa tano ore aore ra ia ore ratou e haapao i te aˈoraa a te mau Papai i te tahi taime. Ei hiˈoraa: Te taata e faaroo ore i te Atua, o te faaipoipo i te hoê hoa no rapaeau i te parau mau, e farerei ïa oia i te mau fifi i roto i to ˈna utuafare o ta ˈna hoi e nehenehe e ape. (Deuteronomi 7:3, 4; Korinetia 1, 7:39) Mai te peu e eita te hoê kerisetiano e tamaa ma te au e eita o ˈna e haamâha maitai i to ˈna rohirohi, e fifihia paha o ˈna no te mea ua faaino oia i to ˈna oraora-maitai-raa.

E nehenehe te mauiui o te mau manaˈo hohonu e tupu mai te peu e e hema tatou e e rave tatou i te hara. Ua roohia te Arii ra o Davida i te mauiui rahi ia ˈna i faaturi e o Bate-seba. (Salamo 51) Ia ˈna i tamata i te huna i ta ˈna hara, ua ino roa ˈtu â to ˈna taiâraa. “Ia ˈu i mamû noa ra,” o ta ˈna ïa i parau, “ua ino roa o ˈu mau ivi, i te uuru no ˈu e rui noa ˈtu te mahana. . . . ua mǎrô atura vau mai te mǎrô o te tau poai ra.” (Salamo 32:3, 4) Ua haaparuparu te hepohepo no to ˈna hape i te puai o Davida mai te hoê tumu raau e erehia i to ˈna tapau ora i te tau paura aore ra i te mǎrô o te tau veavea. E au ra e ua mauiui oia i te pae feruriraa e tae noa ˈtu i te pae tino. Teie râ, te faaite ra te Salamo 32 e e nehenehe teie mauiui e tamǎrûhia ia faˈi anaˈe te hoê taata i te hara ma te tatarahapa e ia faaore mai te Atua i ta ˈna hapa.—Maseli 28:13.

Mea pinepine te feia iino i te mauiui na roto i te peeraa i te hoê haerea viivii, eiaha râ na roto i te faautuaraa a te Atua. Ua roohia o Heroda Rahi i te mau maˈi e rave rahi no ta ˈna mau peu hairiiri. I te pae hopea o to ˈna oraraa, ua “mauiui rahi” o Heroda, o ta te taata tuatapapa aamu ati Iuda ra o Josèphe ïa i faaite. “E maero rahi to ˈna, ua pe roa to ˈna aau, ua maˈi-roa-hia to ˈna melo taatiraa e ua î i te toe. A tamata ˈi oia i te tamǎrû i to ˈna mau maumauraa aho e to ˈna iriti i te mau pape pihaa mahanahana no Callirrhoe. . . . No te puai o to ˈna mauiui i teie nei, ua tamata o Heroda i te patia ia ˈna i te tipi, ua tapeahia râ oia e to ˈna taeae fetii.”—Josèphe: Te mau papai faufaa roa ˈˈe (beretane), hurihia e piahia e Paul L. Maier.

Ia pee tatou i te ture a te Atua, e nehenehe tatou e paruruhia i mua i te tahi mau mea mai te mau maˈi e parare na roto i te mau taatiraa i te pae tino. Teie râ, no te aha te feia maitatai e imi ra i to ˈna farii maitai e roohia ˈi i te mauiui hau atu i tei matauhia?

No te aha te feia paieti e mauiui ai

Te hoê tumu matamua no reira te feia paieti e mauiui ai, no te mea ïa e e feia parau-tia ratou. Te faahohoˈahia ra te reira na roto i te hiˈoraa o Iosepha, te tamaiti a te patereareha ra o Iakoba. Noa ˈtu e ua ramâ noa te vahine a Potiphara ia Iosepha ia taoto raua, ua ani atura o ˈna: “Eaha hoi au e tia ˈi ia rave i tena na ino rahi, a hara ˈi i te Atua?” (Genese 39:9) Ma te hape, ua tapeahia ˈtura oia i te fare auri, e ua mauiui o Iosepha no to ˈna haerea tia.

Tera râ, no te aha te Atua e farii ai e ia mauiui ta ˈna mau tavini taiva ore? Te vai ra te pahonoraa i roto i te hoê uiraa i faahitihia e te melahi orure hau ra, te Diabolo ra o Satani. Ua faahiti teie uiraa i te taiva ore i te Atua. Nafea tatou e ite ai i te reira? No te mea ua faaitehia mai i roto i te hiˈoraa o te taata parau-tia ra o Ioba, i faahitihia i nia ˈtu.

I te hoê putuputuraa a te mau tamarii melahi a te Atua i nia i te raˈi, ua ani atura o Iehova ia Satani e: “Ua hiˈo anei oe i tau tavini ia Ioba? aita hoi o ˈna e faito i nia i te fenua nei, e taata parau-tia e te paieti, e te mǎtaˈuraa i te Atua, e te faarueraa i te ino?” Te haapapu ra te pahonoraa a te Diabolo e te vai ra te hoê aimârôraa oia hoi e tapea anei te mau taata i to ratou taiva ore ia Iehova i roto i te mau tamataraa. Ua parau aˈera o Satani e te tavini ra o Ioba i te Atua no te mau haamaitairaa i te pae materia o ta ˈna e fanaˈo ra eiaha râ no to ˈna here. Ua na ô atura o Satani e: “Nanao noa ˈtura râ i to rima a rave atu ai i ta [Ioba] e ia pau roa; e e faaino oia ia oe i mua i to aro i reira.” Ua pahono atura o Iehova e: “Inaha, ta ˈna atoa ra mau taoˈa tei to rima ïa, eiaha râ to rima e rave noa ˈtu ia ˈna iho.”—Ioba 1:6-12.

Noa ˈtu te mau tamataraa atoa a Satani, ua tapea noâ o Ioba i te hoê haerea parau-tia e ua haapapu oia e te tavini ra oia ia Iehova no to ˈna here no ˈna. Oia mau, ua na ô atura o Ioba i te feia faahapa ia ˈna e: “Eiaha roa râ vau e faatia ia outou! e ore â vau e faarue i te parau mau na ˈu ra e pohe noa ˈtu vau.” (Ioba 27:5) Oia mau, ua ineine noâ teie feia taiva ore i te faaoromai i te mauiui no te tapea i te parau-tia. (Petero 1, 4:14-16) Te faahiti ra te Bibilia e rave rahi feia o tei faatupu i te here aueue ore no te Atua e o tei ora ma te parau-tia no te faahanahana ia ˈna e no te haapapu i te haavare o Satani ia ˈna i parau e e nehenehe ta ˈna e turai i te mau taata atoa ia faarue ia Iehova. E nehenehe te taata atoa o te mauiui no te mea te tapea ra oia i to ˈna taiva ore i te Atua e oaoa i te mea e te haapapu ra oia e e haavare te Diabolo e te faaoaoa atoa ra oia i te mafatu o Iehova.—Maseli 27:11.

Aita te Atua e tapo ra i to ˈna mata i mua i te mauiui o ta ˈna mau tavini haapao maitai. Ua parau te papai salamo ra o Davida e: “Te mau ra Iehova i te feia e hiˈa ra, e ua faatia i te feia e piˈo i raro ra.” (Salamo 145:14) E erehia paha te feia pûpûhia no Iehova i te puai no te faaruru i te mau mauiui o te oraraa e te hamani-ino-raa ta ratou e farerei ra ei nunaa no ˈna. Teie râ, te haapuai nei te Atua e te turu nei oia ia ratou e te horoa nei oia na ratou i te paari e titauhia no te faaoromai i ta ratou mau tamataraa atoa. (Salamo 121:1-3; Iakobo 1:5, 6) Mai te peu e e taparahi te feia hamani ino i vetahi mau tavini taiva ore a Iehova, te vai ra to ratou tiaturiraa no ǒ mai i te Atua ra e e faatia-faahou-hia mai ratou. (Ioane 5:28, 29; Ohipa 24:15) E tae roa atoa te Atua i te faataui i te mau faahopearaa o te mauiui i farereihia e te feia e here ra ia ˈna. Ua faahope oia i te mauiui o Ioba e ua haamaitai rahi oia i taua taata tia ra. E e nehenehe tatou e tiaturi e eita Iehova e faarue i to ˈna mau taata i to tatou nei tau.—Ioba 42:12-16; Salamo 94:14.

Fatata roa—Aita e mauiui faahou!

No reira, te roohia nei tatou paatoa i te mauiui no te huru taata tia ore no ǒ mai i to tatou tupuna, e no te oraraa i roto i teie faanahoraa o te mau mea iino. E tia atoa te feia paieti ia ite e e mauiui ratou ia tapea anaˈe ratou i to ratou taiva ore ia Iehova. (Timoteo 2, 3:12) Teie râ, e nehenehe ratou e oaoa, no te mea e fatata roa te Atua i te faaore i te roimata, te pohe, te oto, te mihi, e te mauiui. No nia i teie parau, ua papai te aposetolo Ioane e:

“E ite atura vau i te raˈi apî e te fenua apî; ua mou hoi tei mutaa iho raˈi, e tei mutaa ihora fenua; e aore aˈera e miti. E ite atura hoi au, o Ioane, i te oire moˈa ra, ia Ierusalema apî, i te pouraa mai mai ǒ mai i te Atua i nia i te raˈi ra, ua faanehenehehia mai te vahine i faanehenehehia no te faaipoiporaa i tana tane ra. Ua faaroo atura vau i te hoê reo rahi no te raˈi maira, i te na ôraa mai e, Inaha tei ǒ te taata ra te sekene o te Atua, e e parahi oia i roto ia ratou ra, e ei taata ratou no ˈna, e ei pihai atoa iho te Atua ia ratou, ei Atua no ratou. E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra. E ua parau maira tei parahi i nia iho i te terono ra, Inaha, te faaapî nei au i te mau mea atoa nei. E ua parau maira oia ia ˈu, A papai, e parau mau hoi teie nei mau parau, e te haavare ore.”—Apokalupo 21:1-5.

Oia atoa, ua faaite te aposetolo Petero e: “Te [tiai] nei râ tatou i te raˈi apî e te fenua apî ta [te Atua ra o Iehova] i parau maira, i te vai-mau-raa o te parau-tia ra.” (Petero 2, 3:13) Auê ïa tiaturiraa faahiahia e vai ra i mua ia tatou e! E nehenehe outou e fanaˈo i te haamaitairaa oaoa e ora i roto i te paradaiso i nia i te fenua. (Luka 23:43) No reira, eiaha e vaiiho i te mau mauiui no teie nei tau ia haaparuparu ia outou. Maoti râ, a hiˈo i te tau i mua nei ma te oaoa. A tuu i to outou tiairaa e to outou tiaturiaa i roto i te ao apî a te Atua tei fatata roa mai. A pee i te hoê haerea e fariihia e te Atua ra o Iehova, e e nehenehe ïa outou e ora e a muri noa ˈtu i roto i te hoê ao aita e mauiui faahou.

[Hohoˈa i te api 4]

Noa ˈtu e ua mauiui o Ioba, ua pee maite oia i te hoê haerea fariihia e te Atua

[Hohoˈa i te api 7]

E nehenehe outou e ora i roto i te hoê ao aita e mauiui faahou

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 3]

Collier’s Photographic History of the European War

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono