Te mauruuru no te ô faufaa mau o te ora
TE ORA—e taoˈa faufaa mau teie! Ahiri e aita te ora, aita hoê aˈe mea ta tatou e nehenehe e rave. Ia erehia tatou i te ora, eita e noaa faahou mai na roto i te tahi ravea taata nei. Mai te peu e te haamǎtaˈuhia ra to tatou ora, e imi tatou i te mau ravea atoa no te faaherehere ia ˈna. E tae roa hoi vetahi i te tiaoro i te tahi tauturu tei hau aˈe i te taata nei ia roohia ratou i te fifi!
E nehenehe tatou e haamanaˈo i te aamu a te Bibilia no nia i te hoê pahi o tei topa i roto i te hoê vero puai i nia i te miti. Fatata roa oia i te parari, “mǎtaˈu ihora te ihitai, ua tau ihora ratou atoa i to ˈna atua, i to ˈna atua.” I muri aˈe, ua pii aˈera ratou paatoa i te Atua mau: “E Iehova, te pure atu nei matou ia oe, eiaha matou ia pohe.” Te na ô atoa ra te Bibilia e: “Ua huri atura ratou i te mau tauhaa i nia i te pahi i raro i te tai ia araa.”—Iona 1:4-6, 14; a faaau e te Ohipa 27:18, 19.
Ua ineine taua mau ihitai ra i te haapae i ta ratou mau taoˈa materia ia ora ratou. E nehenehe ta tatou e mono i te mau taoˈa materia—eiaha râ te ora. E no to tatou hinaaro e paruru i to tatou ora, e ape tatou i te ati. Te faaamu nei tatou, te ahu nei, e te atuatu nei tatou i to tatou tino. Te rapaau nei tatou ia tatou ia pohehia tatou i te maˈi.
Noa ˈtu râ, te titau maira te Tumu o te ora hau atu i te pee-noa-raa i to tatou mau hinaaro no te paruru ia tatou iho. Inaha hoi, ua riro te ora ei ô faufaa rahi, e no ǒ mai te reira i te Taata faufaa roa ˈˈe o te ao atoa nei. No to tatou mauruuru rahi no Tei horoa mai i te ora e no teie ô iho, eita anei e tia ia tatou ia faaherehere i to tatou ora? Eita atoa anei tatou e faatura i te ora o vetahi ê?
Eita tatou e maere i te mea e, i roto i te Ture ta te Atua ra o Iehova i horoa na te nunaa o Iseraela, te vai ra te mau faaueraa i faataahia no te paruru i te ora e te oraora maitai o vetahi ê. (Exodo 21:29; Deuteronomi 22:8) E tia atoa i te mau kerisetiano i teie mahana ia ara i te parururaa i te taata. Ei hiˈoraa, mai te peu e e tamarii ta outou i te fare, e faarue haere noa anei outou i te tahi mau taoˈa mai te mau huero, te mau pine, aore ra te mau taoˈa oeoe o te nehenehe e haapepe i te mau tamarii e hauti noa ˈtu aore ra e momi noa ˈtu i teie mau taoˈa? Ua tuu anei outou i te mau raau atâta i te hoê vahi aore e naeahia i te tamarii? Ia manii te pape i nia i te tahua, e tamǎrô oioi anei outou ia ore te tahi ati e tupu? Te ara ra anei outou i te tataˈi i te mau tauihaa uira tei ino ma te ore e haamaoro? Te haapao tamau ra anei outou ia tere maitai to outou pereoo? Te ara ra anei outou i ta outou huru faahoro? Mai te peu e te haafaufaa mau ra outou i te ô o te ora, e turaihia outou ia rave i te mau faanahoraa e titauhia i te pae no te parururaa i roto i teie mau tuhaa e vetahi atu â.
Tera râ te vahi peapea, mea tâuˈa ore roa vetahi i to ratou iho ora. Ei hiˈoraa, o vai tei ore i ite i teie mahana e e faaino te puhipuhiraa i te avaava i te tino? Tera râ, e mau mirioni taata o tei faatîtîhia e teie peu, a ino noa ˈi to ratou tino i te mau taime atoa ratou e huti ai i teie auauahi taero. Te rave hua nei vetahi i te raau taero, te inu hua nei vetahi i te ava, ei faainoraa hoi ia ratou iho. Ua riro te SIDA ei maˈi taparahi taata, aita hoi e ravea no te rapaau ia ˈna. Teie râ, e rave rahi o te nehenehe e ape i te roohia i teie maˈi ahiri e ua haapae ratou i te mau peu viivii i te pae taatiraa, i te mau ravea faataero, e te mau pâmuraa toto. E haerea mauruuru ore riaria mau teie no te ô o te ora!—Roma 1:26, 27; Korinetia 2, 7:1.
E nehenehe e taui!
Te feia o te haamauruuru nei i to ratou Poiete Rahi, o Iehova, e tumu puai to ratou no te haafaufaa rahi i te ora. Ua riro te ora ei ô moˈa o ta ˈna i horoa mai. No reira, te hinaaro nei ratou e rave i te mau tauiraa atoa e titauhia no te haafaufaa i te reira ei ô a te Atua. Teie te aamu o Kwaku, te hoê orometua haapii no Ghana. Na roto i to ˈna inu-hua-raa i te ava, ua faaino roa oia i to ˈna oraraa.
Te haamanaˈo ra o Kwaku e: “Ua tamata vau i te faahepo i ta ˈu vahine ia faatura mai ia ˈu, e mea pinepine hoi te reira i te hope na roto i te mau tatamaˈiraa e te mau taputôraa, ia taero iho â râ vau. No to ˈu inu-hua-raa i te ava, mea pinepine ta ˈu moni i te pau, e aita ïa ta ˈu e moni faahou no te aupuru i to ˈu utuafare. Mea riri roa ïa na ta ˈu vahine. Ia pau anaˈe ta ˈu moni (e mea pinepine hoi te reira i te tupu), e imi au i te mau ravea atoa no te haamâha i ta ˈu peu inu ava. I te hoê taime, ua tae roa vau i te rave i te moni o ta ˈu i titau i ta ˈu mau tamarii haapii no te tapao i to ratou iˈoa i te hoê hiˈopoaraa haapiiraa. Ua haere atu vau i te hoê arearearaa inu ava e ua hoo atoa mai au i te inu na to ˈu mau hoa. Aita i maoro, ua roaahia vau no ta ˈu mau ohipa i rave. Ahiri e aita te faatere o te fare haapiiraa i tauturu mai ia ˈu, e erehia ïa vau i ta ˈu ohipa.
“Ua ino roa to ˈu oraraa. Aita vau i taa faahou e nafea ra, aita râ i maoro roa, ua moe teie huru manaˈo. Ua haamata ˈtura vau i te faatupu i te manaˈo e haapohe ia ˈu iho no te mea aita roa vau i manuïa i roto i to ˈu oraraa. Noa ˈtu râ, eita ta ˈu e nehenehe e faaore i ta ˈu peu inu ava. Tera râ, i te hoê mahana, i to ˈu taputôraa i roto i te hoê vahi inuraa, ua patiahia vau i te tipi, e i reira to ˈu taaraa ma te peapea e, ia tae i te hoê mahana, e haapohe to ˈu hiaai no te ava ia ˈu.
“I taua tau ra, e haere tamau mai na te mau Ite no Iehova i to mâua fare, ma te tamata i te huti i to mâua anaanatae i nia i te Bibilia. E ape na mâua ta ˈu vahine ia ratou no te mea ua manaˈo mâua e mea fiu roa ratou. Tera râ, i te hoê taime, ua opua ihora vau e faaroo noa ˈtu ia ratou. Ua faaara aˈera te hoê haapiiraa bibilia i to ˈu mata i nia i te tiaturiraa faahiahia e ora e a muri noa ˈtu i roto i te faanahoraa apî a te Atua. Rahi noa ˈtu to ˈu haapiiraa i te Bibilia e te mau Ite no Iehova, hohonu roa ˈtu to ˈu mauruuru no Iehova i te mea e Na ˈna i horoa mai i te ora e no ta ˈna ô o te ora, e hau atu to ˈu putapû i te papuraa o te aˈoraa a te Bibilia. Ua tauturu te reira ia ˈu ia tamâ i to ˈu oraraa. E ere i te mea ohie, inaha e tia ia ˈu ia tamau noa i te patoi i te ava e tae noa ˈtu i to ˈu mau hoa tahito. Ua ite o Iehova, o te faaroo i te pure ra, i te hinaaro papu o to ˈu mafatu e ua faaroo mai oia ia ˈu.a
“I teie nei, noa ˈtu e ere oia i te Ite no Iehova, te faatura rahi nei ta ˈu vahine ia ˈu e ta ˈu haapaoraa no te tauiraa rahi o ta ˈna i ite i roto i to ˈu oraraa e i roto i to mâua faaipoiporaa. Eita e titau-faahou-hia ia haere mai te feia tapiri e faahau i to mâua peapea. Te poihere nei au i te hau o te feruriraa o ta ˈu e fanaˈo ra i teie nei. Papu maitai, ua riro te haamauruururaa i te Atua ra o Iehova ei Pu no to tatou ora, te fariiraa i ta ˈna huru hiˈoraa i nia i te faufaaraa o te ora, e te auraroraa i ta ˈna mau faaueraa no nia i to tatou huru oraraa, ei ravea hoê roa e faufaahia ˈi to tatou oraraa.”
Te pûpûraa mai te Atua i te ora mure ore
E mau tausani taata, mai ia Kwaku te huru, ta te mau Ite no Iehova i tauturu ia ‘ahu i te huru taata apî o tei hamanihia ia au i te hinaaro o te Atua, i te parau-tia e te haapao maitai mau ra.’ (Ephesia 4:24) Te haafaufaa ra ratou eiaha noa te ora o ta ratou e fanaˈo ra i teie nei, oia atoa râ te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua tei riro ei paradaiso. Te tǎpǔ ra te Bibilia e, i roto i te Paradaiso a te Atua, aita te feia e ora i nia i te fenua e roo-faahou-hia i te mauiui tamau o te oˈe, no te mea “ei reira Iehova sabatoa ra e rave ai, na te taata atoa . . . i te oroa amuraa maa maitatai.”—Isaia 25:6.
I teie nei taime, e oraraa poto noa to tatou, noa ˈtu e e ô faufaa roa oia. E roohia tatou paatoa i te pohe, e ua riro mau â te pohe ei tairiraa riaria mau! Mea mauiui roa ia ite i te hoê taata herehia i te poheraa e te tanuraahia i roto i te menema. Tera râ, i raro aˈe i te Basileia o te Atua, faaterehia e te Mesia, e tupu teie parau tǎpǔ a Iehova: “E ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.”—Apokalupo 21:4.
I taua taime ra, e niniihia te ô o te ora na roto i te hoê ravea faahiahia. E fanaˈo mau â te feia e ora ˈtu i te ati rahi hopea i nia i te fenua nei, i te oraraa. E i muri iho, na roto i te ravea o te tia-faahou-raa, te faahoˈiraa mai i te feia pohe, e horoa faahou atu te Atua ra o Iehova i teie ô faufaa rahi i te feia o tei varea i roto i te pohe. (Ioane 5:24, 28, 29) Oia hoi te auraa, e ora faahou mai te feia pohe herehia e tatou e te feia mǎtaˈu i te Atua no tahito ra!
E moemoeâ noa anei te reira? Eita, inaha “aore roa hoi e mea e ore te tia i te Atua.”—Luka 1:37; a faaau e te Ioba 42:2.
Hau atu, ua horoa mai te Atua ra o Iehova iho na te huitaata nei i te tahi haapapuraa e e tupu to ˈna hinaaro taatoa. Nafea? Na roto i te faatusiaraa i tei herehia e to ˈna mafatu, ta ˈna Tamaiti herehia ra o Iesu Mesia, no te hoo mai ia tatou i te hara e te pohe. Te haapapu maira te Roma 8:32 e: “O tei [te Atua ra o Iehova] ore i faaherehere i ta ˈna iho Tamaiti, o tei tuu noa mai râ ia ˈna no tatou atoa nei, eaha hoi oia e ore e e horoa atoa mai ai i te mau mea atoa no tatou?” Te faaite maira te Bibilia e e titau te reira i te tamâraa i te huitaata nei i te mau peu iino atoa i te pae morare e te faaoreraa i te mau ohipa tia ore atoa, te taparahiraa taata, e te haavîraa puai. (Isaia 11:9) Eita roa te ora e haafaufaa-ore-hia.
I teie nei atoa, i roto i te mau huru tupuraa tia ore, e nehenehe tatou e oaoa i te oraraa. O vai te ore e oaoa i te hâuˈaraa i te noanoa au mau o te maa, te puhipuhiraa mai te mataˈi i te hoê mahana veavea, te mataitairaa i te unauna o te hoê mouˈa, te nehenehe o te toparaa mahana, te haumǎrû o te hoê anavai e tahe noa ra, te mau peni faahiahia o te mau tiare, te taˈi navenave o te upaupa, aore ra te himene a te mau manu? A feruri na maa taime iti. Eaha te huru ahiri e e fanaˈo tatou i teie mau mea e a muri noa ˈtu?
E ere anei i te mea maamaa ia faarue i te ô faahiahia o te ora mure ore no te tahi noa navenave poto e noaa mai na roto i te hoê oraraa auraa ore o te haapao noa ia tatou iho? (A faaau e te Hebera 11:25.) Ma te paari, te aˈo maira te Bibilia ia tatou ‘ia ora i te toea o to tatou oraraa, eiaha faahou no te haapao i te hinaaro o te taata, no te haapao râ i te hinaaro o te Atua.’ (Petero 1, 4:2) Te faaitoito nei matou ia outou, oia mau te titau ru nei matou ia outou, ia na reira na roto i te tuatapaparaa i te Parau a te Atua, te Bibilia, e ia faaohipa i te mau mea o ta outou e haapii. (Ioane 13:17) I reira ïa outou e faatupu ai i te mau taairaa maitatai e o Iehova, te Atua tei ninii mai i te maitai e te aroha, o te nehenehe e haamauruuru ia outou i te ora mure ore!
[Nota i raro i te api]
a Ua riro te haapaeraa i te inu-hua-raa i te ava ei tutavaraa rahi, e mea pinepine e titauhia te tauturu a te feia aravihi. A hiˈo i ta matou vea apiti, A ara mai na! o te 8 no me 1992, ia noaa mai te mau haamaramaramaraa no nia i teie tumu parau.
[Hohoˈa i te api 5]
Te faaite ra anei to outou oraraa i to outou mauruuru no te ora?
[Hohoˈa i te api 7]
Maoti te ao apî a te Atua, e nehenehe outou e fanaˈo i te oaoaraa o te oraraa e a muri noa ˈtu!