Te haamanaˈo ra anei outou?
Ua faufaahia anei outou na roto i te taioraa i te mau vea hopea nei o Te Pare Tiairaa? A tamata ïa i te mau tuhaa o ta outou e haamanaˈo ra na roto i te mau uiraa i muri nei:
▫ Eaha te tumu matamua o te mau faaoraraa a Iesu?
Ua faahohoˈa te reira, ei faaitoitoraa i te feia rahi roa o te mau taata e au i te mamoe i teie mahana, e e rapaauhia te feia e ora ˈtu i Aramagedo i muri noa ˈˈe ia Aramagedo. (Isaia 33:24; 35:5, 6)—1/12, api 24.
▫ No te aha e tia ia faahaamanaˈo-tamau-hia tatou e: “[A] tamau uˈana maite â i te pure”? (Roma 12:12)
I te tahi mau taime, no te teimaha o te mau fifi e te mau hopoia o te oraraa, e riro i te moehia ia tatou i te pure. Aore ra e nehenehe tatou e fifihia, e e faaea tatou i te oaoa i roto i te tiaturiraa o te Basileia, e e faaea roa ˈtu ai i te pure. No reira, te titau nei tatou i te mau faahaamanaˈoraa o te faaitoito ia tatou ia pure e na roto i teie ravea, e haafatata ˈtu ia Iehova.—1/12, api 26.
▫ Na te aha e haapapu ra e ua vaiiho te Diluvi o te tau o Noa i te hoê tapao o te ore e mâ i nia i te fetii taata nei?
Ua taiohia hau atu i te 500 aai no nia i te Diluvi o te faatiahia ra i roto hau atu i te 250 opu e mau nunaa. Te itehia ra te tahi mau tuearaa rahi i roto i teie mau aai atoa.—15/1, api 5.
▫ Hoê â te mau peropheta haavare no teie nei tau i to te tau o Ieremia i roto i teihea tuhaa?
Te parau nei te mau peropheta haavare no teie mahana e te tia nei ratou no te Atua, teie râ, te eiâ nei ratou i te mau parau a te Atua na roto i te pororaa i te mau ohipa o te haafariu ê i te taata i ta te Bibilia e parau mau ra. E tano iho â râ te reira no te haapiiraa no nia i te Basileia. (Ieremia 23:30)—1/2, api 4.
▫ Eaha te titauhia ia bapetizohia te hoê taata na nia i te iˈoa o te varua moˈa?
Te titauhia ra i te taata e bapetizohia ra ia opua maite e tahoê atu e te varua, ma te ore e rave i te tahi ohipa o te nehenehe e haafifi i ta ˈna ohiparaa i nia i te nunaa o Iehova. No reira, e tia ia ˈna ia tahoê atu e te tiaau haapao maitai e te paari e te faanahoraa a te mau matahiapo i roto i te amuiraa. (Hebera 13:7, 17; Petero 1, 5:1-4)—1/2, api 18.
▫ No te aha te haamoriraa i te hohoˈa faaroo e riro ai ei mea atâta no te taata haamori?
Te faaite ra te Bibilia e mea faufau te mau hohoˈa faaroo i mua i te aro o te Atua ra o Iehova e aita to ratou e faufaa no te tauturu i te feia faaroo ia haafatata ˈtu i te Atua. (Deuteronomi 7:25; Salamo 115:4-8) Ua ‘haapouri’ o Satani ‘i te feruriraa’ o te taata ia ore te parau mau ia “anaana mai.” (Korinetia 2, 4:4) No reira, ia faahanahana te hoê taata i te hoê hohoˈa faaroo, te tavini nei ïa oia i te mau demoni. (Korinetia 1, 10:19, 20)—15/2, api 6-7.
▫ No te aha te mau mamoe e faarirohia ˈi ei taoˈa faufaa i te tau Bibilia?
Ua riro te huruhuru mamoe ei taoˈa e tupu apî noa mai e e nehenehe e ravehia no te hamani i te ahu no te utuafare aore ra ia hoohia. E faaohipahia na te mau tara mamoe oni no te faaoto i te oroa Iubili aore ra no te faaara aore ra no te aratai i te mau ohipa tamaˈi. I te mea e tei roto te mamoe i te mau animala viivii ore ta te mau Iseraela e nehenehe e amu, e horoa mai iho â ïa te hoê nǎnǎ mamoe i te maa, e e horoa tamau atoa mai i te û no te inu aore ra no te hamani i te pata paari.—1/3, api 24-5.
▫ Eaha ta te feia e here ra i te Atua e ani ra ia pure ratou e ia tae mai te Basileia o te Atua? (Mataio 6:10)
Te ani ra ratou e ia rave te Basileia o te Atua i nia i te raˈi i te tahi ohipa papu na roto i te haamouraa i te mau faatereraa taata nei, o tei ore i manuïa i te faatupu i ta ratou parau tǎpǔ e afai mai i te hau e te vai-maitai-raa. (Daniela 2:44)—15/3, api 6.
▫ O vai ma te Feia paruru, e ua haapii anei ratou i te Toru Tahi?
Te Feia paruru, e feia ekalesia ïa o tei ora i te pae hopea o te senekele piti. Ua papai ratou no te turu i te faaroo kerisetiano o ta ratou i ite, i mua i te mau manaˈo philosopho patoi tei parare na roto i te ao Roma. Aita hoê o ratou i haapii i te Toru Tahi.—1/4, api 24-9.
▫ Ua turihia anei te tariˈa o Zakaria, te metua tane o Ioane Bapetizo, i to ˈna riroraa ei vava, ia au i te faatiaraa a Luka 1:62?
Ua parau o Gaberiela e e erehia o ˈna i te paraparauraa, eiaha râ i te faarooraa. (Luka 1:18-20) Te na ô ra te Luka 1:64 e: “Amaha maira to ˈna reo [to Zakaria] i reira ra, matara aˈera to ˈna arero; ua parau ihora oia.” A tapao na, aita e faahitihia ra i ǒ nei e ua turihia to ˈna tariˈa. Te parau ra “tuou” i roto i te Luka 1:62, te haapapu ra ïa e ua ravehia te tahi mau aparaa rima no te ani eaha te faaotiraa a Zakaria.—1/4, api 31.