Te titau nei tatou i te tahi tariˈa faaroo
I TE mea e e taata tatou, te imi nei tatou i te ravea ia noaa mai te oaoa e te mauruuru i roto i te oraraa. Teie râ, ia roohia tatou i te fifi, e riro tatou i te tauturuhia e i te tamǎrûhia ia faaite atu tatou i to tatou mau peapea i te hoê taata!
Te na ô ra te taote George S. Stevenson e: “E nehenehe te faaiteraa i to outou mau fifi e tamǎrû i to outou hepohepo, e tauturu ia outou ia hiˈo i to outou taiâ ma te maramarama aˈe, e mea pinepine, ia itea mai te ravea.” Te faaite ra te taote Rose Hilferding e: “Te hinaaro nei tatou paatoa e tufa i to tatou mau peapea. Te hinaaro nei tatou e paraparau ia hepohepo tatou. Te hinaaro nei tatou e ite e te vai ra te hoê taata i roto i teie nei ao o tei ineine i te faaroo mai e o te taa mai i to tatou manaˈo.”
Parau mau, eita te hoê taata e nehenehe e haamâha roa i teie titauraa. No te mea te erehia ra ratou i te taime aore ra te tahi atu mau tumu, peneiaˈe eita to tatou mau hoa e vata ia hinaaro rahi anaˈe tatou ia ratou, aore ra e haamarirau rii paha tatou i te tauaparau no nia i te tahi mau fifi e tae noa ˈtu e to tatou mau hoa piri roa ˈˈe.
Teie râ, eita te mau kerisetiano mau e erehia ra i te tahi tariˈa faaroo, no te mea e nehenehe ratou e faaohipa i te arai o te pure i te mau taime atoa. Te faaitoito tamau ra te Bibilia ia tatou ia pure i te Atua, to tatou Poiete, o Iehova to ˈna iˈoa. Te faauehia maira tatou ia pure ma te aau mehara, na nia i te iˈoa o Iesu, e ia au maite i te hinaaro o te Atua. E tano atoa ia pure tatou no nia i ta tatou mau ohipa. Te faauehia ra tatou i roto i te Philipi 4:6 e: “E faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua.” E ô faahiahia mau te reira! E vai ineine noa te Arii Teitei o te ao nei i te farii e i te faaroo i te mau pure a ta ˈna mau tavini haehaa i te mau taime atoa e hinaaro ai ratou e haafatata ˈtu ia ˈna.—Salamo 83:18; Mataio 6:9-15; Ioane 14:13, 14; Ioane 1, 5:14.
Teie râ hoi, te faaroo maira anei te Atua? Te aniani ra vetahi mai te peu e ua taotiahia te aravihi o te pure i nia i te puai taata nei: Ia pure te hoê taata, e faanaho oia i to ˈna mau manaˈo e e faaite atu oia na roto i te mau parau. I te mea e ua naeahia ia ˈna i te faataa i to ˈna fifi, e imi oia i te ravea e tano e e ara oia i te mau mea atoa e tauturu mai ia ˈna ia itea mai i teie ravea. Ia titiaifaro to ˈna fifi, e riro oia i te haamauruuru i te Atua, tera râ, ua manuïa oia na roto i to ˈna iho feruriraa e ta ˈna iho mau tutavaraa.
E rave rahi teie e manaˈo nei i teie mahana e, teie huru raveraa ra, te reira mau te pure. Tera atoa anei to outou manaˈo? Ua taotiahia anei te mana o te pure? Parau mau, ua riro te mau tutavaraa a te hoê taata i te pae no te feruriraa e i te pae tino ia au maite i ta ˈna mau pure ei tuhaa rahi ia pahonohia mai oia. Eaha râ te tuhaa a te Atua iho? Te faaroo maira anei te Atua ia pure anaˈe outou ia ˈna? Te haafaufaa ra anei oia i ta outou mau pure, ma te haapao i ta tatou mau parau e ma te pahono atoa mai?
Mea faufaa roa te mau pahonoraa i teie mau uiraa. Mai te peu e eita te Atua e haapao mai i ta tatou mau pure, no reira, ua riro noa ïa te pure ei tauturu i te pae feruriraa. I te tahi atu pae, mai te peu e te farii ra e te faaroo ra te Atua ma te anaanatae i ta tatou mau pure tataitahi, e tia mau â ia tatou ia mauruuru no teie ravea! E tia te reira ia turai ia tatou ia faaohipa i teie ravea i te mau mahana atoa.
A taio â no te mea te tuatapapahia ra teie mau uiraa i roto i te tumu parau i muri nei.