Te auraa o te Basileia o te Atua no e rave rahi mau taata
UA FAAHITI pinepine Iesu Mesia i te parau no te Basileia o te Atua. Teie hoi ta te taata tuatapapa aamu ra o H. G. Wells i papai: “Mea anaanatae ia faaau i te faufaaraa rahi ta Iesu i horoa no te haapiiraa o ta ˈna i parau e, te Basileia o te Raˈi, e to ˈna faufaa ore i roto i te tereraa e te haapiiraa a te rahiraa o te mau ekalesia kerisetiano. Ua riro mau â teie haapiiraa no nia i te Basileia o te Raˈi, tei riro ei haapiiraa tumu a Iesu, e o te hauti ra i te hoê tuhaa haihai roa i roto i te mau parau tutuu kerisetiano, ei hoê o te mau haapiiraa taa ê roa o tei faaarepurepu e o tei taui aˈenei i te manaˈo taata nei.”
No te aha e parau haihai roa ta te mau ekalesia no nia i te Basileia o te Atua? Hoê tumu, o to ratou paha papu ore no nia i te Basileia. Eaha te mau tatararaa tei faataahia no nia i te reira?
Te mau tatararaa no nia i te Basileia
Ua manaˈo vetahi e, te Basileia o te Atua, o te Ekalesia katolika ïa. I muri aˈe i to te mau epikopo fariiraa i te emepera Constantin ei raatira no ratou i te Apooraa no Nicée i te matahiti 325 o to tatou nei tau, ua anoi atura te ekalesia i roto i te ohipa politita, e ua parauhia te taata e ua tae ê na mai te Basileia. Te faataa ra te Buka parau paari beretane e ia au i te tatararaa faaroo a Augustin (354-430 o to tatou tau), “ua haamata ê na te Basileia o te Atua i roto i teie nei ao na roto i te haamauraa o te ekalesia” e ua “vai ê na mai oia i roto i te mau peu tutuu a te ekalesia.”
Te faariro nei vetahi i te Basileia o te Atua mai te hoê ohipa e faatupuhia e te taata. Te na ô ra taua noâ buka parau paari ra e: “Ua riro maira te mau ekalesia porotetani . . . ei mau faanahoraa ekalesia no te hoê tuhaa fenua, o tei haapoto i te taime tiairaa no nia i te taeraa mai o te Basileia o te Atua.” Ua papai o H. G. Wells e: “Ua taui te taata i te niu o to ratou oraraa ma te mono i te basileia o te Atua e te autaeaeraa o te huitaata na roto i te mau ohipa papu aˈe no ratou, o Farani e o Beretane, o Rusia Moˈa, o Paniora, o Purusia . . . O ratou hoi te mau atua mau e te ora no Europa.”
I te mau tau apî atoa, ua faarirohia te Basileia ei ohipa na te taata. Te faataa ra te Buka parau paari beretane e: “Mea papu maitai te manaˈo ra e e tia i te taata iho ia faaineine i te totaiete tia roa no a muri aˈe na roto i te hoê ravea haamataroraa e te nahonaho e e monohia te ‘tiaturiraa’ e te ‘tiairaa’ na roto i te opuaraa taata nei.” No nia i te pǔpǔ “evanelia totiale,” te na ô faahou ra teie buka e: “Ua faariro teie pǔpǔ i te poroi kerisetiano no nia i te Basileia o te Atua mai te faaitoitoraa no te faanaho faahou i te mau huru tupuraa e ere i te pae faaroo o te hoê totaiete ia au i te mau ture o te Basileia o te Atua.”
E rave rahi mau ati Iuda o tei faariro atoa i te Basileia ei opuaraa na te taata. I te matahiti 1937, ua faataa te hoê apooraa a te mau rabi o te amaa ati Iuda faaapî i Columbus, Ohio, i te Fenua Marite, e: “E hopoia te reira na tatou no tahito mai â, oia hoi te tahoêraa ˈtu i te mau taata atoa no te haamau i te basileia o te Atua, maoti te autahoêraa na te ao nei, te parau-tia, te parau mau e te hau i nia i te fenua nei. Teie ta tatou tapao mesia.”
Te tahi atu manaˈo tei parare roa oia hoi tei roto te Basileia o te Atua i te mafatu o te taata. Ei hiˈoraa, i te Fenua Marite, ua faaite te Apooraa Baptiste no Apatoa i te matahiti 1925 e: “Te Basileia o te Atua, o te faatereraa ïa o te Atua i roto i te mafatu e te oraraa o te taata tataitahi i roto i te mau taairaa atoa i rotopu i te taata, e i roto i te mau huru e te mau tuhaa atoa o te totaiete faanahohia. . . . E naeahia te Basileia o te Atua ia faatîtîhia te mau manaˈo atoa e te hinaaro o te taata i te hinaaro o te Mesia.”
O te ekalesia anei ïa te Basileia o te Atua? E tae mai anei te Basileia na roto i te ravea a te taata nei? Tei roto anei i te mafatu? E eaha te auraa o te Basileia o te Atua no outou?