VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w91 1/9 api 21-26
  • A faatupu i te faaroo i niuhia i nia i te parau mau

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A faatupu i te faaroo i niuhia i nia i te parau mau
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Eaha mau na te faaroo?
  • Niuhia i nia i te mau parau mau tumu
  • Te hoê hotu o te varua moˈa
  • Te faatupuraa i te faaroo tia roa
  • No te aha e hiˈopoa maite ai i to tatou faaroo?
  • A faatupu i to oe faaroo i ta Iehova i fafau
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2016
  • Te faaroo: E huru maitai faufaa mau no te riro ei taata itoito
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2019
  • “E faarahi mai i to matou faaroo”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
  • Te faaroo mau ra anei outou i te evanelia?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
w91 1/9 api 21-26

A faatupu i te faaroo i niuhia i nia i te parau mau

“Aore e faaroo ra e ore roa oia e mauruuru: o te haamori i te Atua ra, e faaroo oia e, e Atua, e tia ˈi, e o oia te faautua i te feia i imi papu ia ˈna ra.”—HEBERA 11:6.

1, 2. Mea nafea te faaroo o Adamu i te tamataraahia, e eaha ˈtura te faahopearaa?

E TITAU te faaroo hau atu â i te tiaturi-noa-raa e te vai ra te Atua. Ua papu maitai i te taata matamua ra o Adamu e te vai mau ra te Atua ra o Iehova. Ua paraparau atu te Atua ia Adamu, eita e ore e na roto i te arai o Ta ˈna Tamaiti, oia hoi te Parau. (Ioane 1:1-3; Kolosa 1:15-17) Tera râ, ua erehia o Adamu i te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu no te mea aita o ˈna i auraro ia Iehova e aita atoa i faatupu i te faaroo ia ˈna.

2 E au ra e ua haafifihia te oaoaraa o Adamu no a muri atu i te taime a faaroo ore ai ta ˈna vahine o Eva ia Iehova. Inaha, ua tamatahia te faaroo o te tane matamua na roto i te manaˈo ra e e erehia o ˈna i ta ˈna vahine! E nehenehe anei te Atua e faatitiaifaro i teie fifi ia fanaˈo noâ o Adamu i te oaoa e te maitairaa? Ia ˈna i apiti atu ia Eva i roto i te hara, ua faaite ïa o Adamu e aita o ˈna i na reira i te manaˈo. Ua tamata o ˈna i te faatitiaifaro i te fifi na roto i ta ˈna iho ravea, maoti hoi i te imi maite i te aratairaa a te Atua. I te mea e ua erehia o ˈna i te faaroo ia Iehova, ua ooti aˈera o Adamu i te pohe no ˈna iho e no ta ˈna huaai taatoa.—Roma 5:12.

Eaha mau na te faaroo?

3. Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te faataaraa a te Bibilia no nia i te faaroo e ta te hoê titionare?

3 Te faataa ra te hoê titionare i te faaroo mai “te tiaturiraa papu i te hoê mea aore i haapapuhia.” Area ra, maoti hoi i te turu i taua manaˈo nei, te haamatara ra te Bibilia i te hoê manaˈo taa ê roa. Ua niuhia te faaroo i nia i te mau ohipa papu, te mau huru tupuraa mau, i nia i te parau mau. Te na ô ra te mau Papai e: “O te faaroo nei, o te tiaturi ïa i te mau mea e tiaihia nei, e te ite i te mau mea aore e hiˈohia nei.” (Hebera 11:1) Te taata e faaroo to ˈna, te vai ra ia ˈna i te haapapuraa e te mau mea atoa i tǎpǔhia mai e te Atua ra, e mea papu ïa. No te puai o te haapapuraa o te mau ohipa mau itea-ore-hia e parauhia ˈi e hoê â huru te faaroo e taua faaiteraa ra.

4. Mea nafea te hoê buka i te tururaa i te faataaraa a te Bibilia no nia i te faaroo?

4 I roto i te Tatararaa a te ao apî, i te tahi taime, e hurihia te parau haa hebera ʼa·manʹ, na roto i te parau ra “faatupu i te faaroo.” Ia au i te Buka tuatapaparaa faaroo no nia i te Faufaa Tahito (beretane), “i roto i te auraa iho o te parau tumu, te vai ra te manaˈo no te hoê ohipa papu . . . taa ê atu i te mau manaˈo apî e faaau ra i te faaroo mai te tahi mea e nehenehe e tupu, peneiaˈe paha e e parau mau, e ere râ i te mea papu.” Te na ô faahou ra teie buka e: “Te faahitihia ra te parau ê atu ʼāmēn ‘oia mau’ i roto i te Faufaa Apî i roto i te parau ra amēn, o te parau beretane ïa ‘amene.’ Ua faaohipa pinepine o Iesu i teie parau (Mat 5:18, 26, e te tahi atu â) no te haamatara i te papu-maitai-raa o te hoê ohipa.” Te auraa o te parau i hurihia na roto i te parau ra “faaroo” i roto i te mau Papai heleni kerisetiano, oia atoa ïa te tiaturiraa i te hoê mea tei niu-papu-hia i nia i te ohipa mau aore ra te parau mau.

5. Mea nafea te parau heleni i hurihia na roto i te parau ra “tiaturi” i roto i te Hebera 11:1, i te faaohiparaahia i roto i te mau parau faaau tahito, e eaha ïa te auraa no te mau kerisetiano?

5 E faaohipahia na te parau heleni (hy·poʹsta·sis) i hurihia na roto i te parau ra “tiaturi” i roto i te Hebera 11:1 i roto i te mau papai tahito no nia i te mau faaauraa ohipa, no te faataa i te manaˈo o te hoê mea o te haapapu i te faturaa a muri aˈe. Teie te huriraa ta te feia tuatapapa parau ra o Moulton raua o Milligan e faaau ra: “Te faaroo, o te parau faturaa ïa i te mau mea e tiaturihia ra.” (Pueraa parau a te Faufaa Heleni, beretane) Oia mau, mai te peu e te vai ra ta te hoê taata te parau faturaa i te hoê mea, e nehenehe ïa o ˈna e “tiaturi” e, i te hoê mahana, e noaa mai teie taoˈa o ta ˈna e titau ra.

6. Eaha te auraa o te parau heleni i hurihia na roto i te parau ra “ite” i roto i te Hebera 11:1?

6 I roto i te Hebera 11:1, te faataa ra te parau heleni i hurihia na roto i te parau ra “ite” (eʹleg·khos) i te manaˈo no te horoaraa i te hoê tapao no te haapapu i te tahi mea, te tahi mea iho â râ o te ore e tuea ra i te mea e itehia ra. E haamatara te tapao tano aore ra papu i te mea aore i itehia na mua ˈtu, ma te patoi atu i te mea e itehia na. No reira, i roto i te mau Papai hebera e te mau Papai heleni atoa, e ere roa ˈtu te faaroo i te “tiaturiraa papu i te hoê mea aore i haapapuhia.” Tera râ, ua niuhia te faaroo i nia i te parau mau.

Niuhia i nia i te mau parau mau tumu

7. Eaha ta Paulo raua o Davida i parau no nia i te feia e parau nei e aita e Atua?

7 Ua faataa te aposetolo Paulo i te hoê parau mau tumu ia ˈna i papai e “te mau mea hoi no [te Poiete] e ore e tia ia hiˈo ra, te itea papuhia nei ïa i te mau mea i hamanihia nei, mai te hamaniraa mai â o teie nei ao; oia hoi to ˈna ra mana hope ra e te Atuaraa ra; aita ˈtura [to te feia e patoi ra i te parau mau e] otoheraa.” (Roma 1:20) Oia mau, “te parau hua nei te mau raˈi i te hanahana o te Atua,” e “ua î te fenua nei i ta [ˈna] ra taoˈa.” (Salamo 19:1; 104:24) Eaha ˈtura ïa mai te peu e eita te hoê taata e hinaaro e farii i te haapapuraa? Ua parau te papai salamo ra o Davida e: “No te teoteo i ore i imi ai te taata ino ia ˈna; aore te Atua i roto i to ˈna atoa ra mau manaˈo.” (Salamo 10:4; 14:1) I roto i te hoê faito, ua niuhia te faaroo i nia i te parau mau tumu e te vai ra te Atua.

8. Eaha te haapapuraa e te maramarama e noaa mai i te feia e faaohipa ra i te faaroo?

8 Aita noa o Iehova e vai mau ra; e nehenehe atoa o ˈna e tiaturihia, e e nehenehe tatou e tiaturi i ta ˈna mau parau tǎpǔ. Ua parau hoi oia e: “O ta ˈu mau i imi ra, o te reira te tupu; e o ta ˈu i opua ra, o te reira te mau.” (Isaia 14:24; 46:9, 10) E ere teie i te parau faufaa ore. Te vai ra te haapapuraa maramarama maitai e ua tupu mau â te mau hanere rahiraa parau tohu i papaihia i roto i te Parau a te Atua. Maoti teie haamaramaramaraa, e nehenehe atoa te feia faaroo e taa i te tupuraa o te tahi atu mau parau tohu bibilia e rave rahi e tupu noa nei. (Ephesia 1:18) Ei hiˈoraa, te ite nei ratou i te tupuraa o “te tapao” o te vairaa mai o Iesu, e tae noa ˈtu te pororaa o te Basileia i haamauhia e rave-oioi-hia nei, e oia atoa te haereraa i mua o te haamoriraa mau i tohuhia mai. (Mataio 24:3-14; Isaia 2:2-4; 60:8, 22) Ua ite ratou e e fatata roa te mau nunaa i te pii e “Hau, e aita e ino!” e i muri noa iho, e ‘haamou te Atua i te feia e vavahi nei i te fenua.’ (Tesalonia 1, 5:3; Apokalupo 11:18) Auê ïa haamaitairaa ia faatupu tatou i te faaroo i niuhia i nia i te mau parau mau i tohuhia mai!

Te hoê hotu o te varua moˈa

9. Eaha te taairaa i rotopu i te faaroo e te varua moˈa?

9 E itehia te parau mau tei riro ei niu no te faaroo, i roto i te Bibilia, no ǒ mai hoi oia i te varua moˈa o te Atua. (Samuela 2, 23:2; Zekaria 7:12; Mareko 12:36) No reira, eita te faaroo e nehenehe e tupu ahiri e aita te faaohiparaa a te varua moˈa. No reira ïa o Paulo i papai ai e: ‘Te hotu o te varua o te faaroo atoa ïa.’ (Galatia 5:22) E rave rahi râ teie e patoi nei i te parau mau a te Atua, ma te haaviivii i to ratou oraraa na roto i te mau hinaaro e te mau manaˈo a te tino o te faaino i te varua o te Atua. No reira, “aore hoi i ati paatoa te taata i te faaroo,” no te mea aita ta ratou e niu no te faatupu i teie faaroo.—Tesalonia 2, 3:2; Galatia 5:16-21; Ephesia 4:30.

10. Mea nafea to vetahi mau tavini a Iehova no mutaa ihora faaiteraa e e feia faaroo ratou?

10 I rotopu râ i te huaai a Adamu, ua faatupu vetahi mau taata i te faaroo. Te faahiti ra te Hebera pene 11 ia Abela, Enoha, Noa, Aberahama, Sara, Isaaka, Iakoba, Iosepha, Mose, Rahaba, Gideona, Baraka, Samasona, Iepheta, Davida, e ia Samuela, i rotopu i te tahi atu mau tavini a Iehova tei ore i faahitihia to ratou iˈoa, “e roo maitai tei noaa ia ratou atoa nei i te faaroo.” A tapao na i te ohipa i ravehia “no te faaroo.” No te faaroo ‘i pûpû ai [o Abela] i te tusia i te Atua’ e “i tarai ai [o Noa] i te pahi.” No te faaroo “i haapao ai Aberahama, a parauhia mai ai oia e, e haere i te hoê vahi e noaa mai ia ˈna a muri atu ei aiˈa.” E no te faaroo, “i faarue ai [o Mose] i Aiphiti.”—Hebera 11:4, 7, 8, 27, 29, 39.

11. Eaha ta te Ohipa 5:32 e faaite ra no nia i te feia o te faaroo i te Atua?

11 Oia mau, ua hau atu te ohipa ta teie mau tavini atoa a Iehova i rave i te tiaturi-noa-raa e te vai mau ra te Atua. No to ratou faaroo, ua tiaturi ratou ia ˈna mai “te faautua i te feia i imi papu ia ˈna ra.” (Hebera 11:6) Ua auraro ratou i ta te varua a te Atua i faaue mai ia ratou ia rave, ia au maite i te ite papu o te parau mau e vai ra i taua tau ra, noa ˈtu e mea iti roa. Ua taa ê roa ïa to ratou haerea i to Adamu! Aita o ˈna i ohipa ma te faaroo i niuhia i nia i te parau mau aore ra ia au maite i te aratairaa a te varua moˈa. E horoa noa te Atua i to ˈna varua i te feia anaˈe o te auraro ia ˈna.—Ohipa 5:32.

12. (a) Ua tiaturi o Abela i te aha, e mea nafea to ˈna faaiteraa i te reira? (b) Noa ˈtu to ratou faaroo, eaha tei ore i noaa i te mau ite no Iehova na mua ˈˈe i te tau kerisetiano?

12 Taa ê atu i to ˈna metua tane, o Adamu, ua faatupu te taata paieti ra o Abela i te faaroo. Peneiaˈe paha na to ˈna mau metua i haapii mai ia ˈna i te parau tohu matamua i faahitihia oia hoi: “E tuu hoi au [te Atua ra o Iehova] i te au ore e riri ai ra ia orua o te vahine, e to huaai, e to ˈna ra huaai; na ˈna e haaparuparu i to afii, e na oe e haaparuparu i to ˈna poro avae.” (Genese 3:15) Te tǎpǔ ra ïa te Atua e haamou roa i te ino e e haamau faahou i te parau-tia. Mea nafea teie parau tǎpǔ e tupu ai, aita ïa o Abela i ite. Tera râ, ua tiaturi papu oia e e haamaitai te Atua i te feia o te imi maite Ia ˈna, e no te puai o to ˈna faaroo, ua pûpû atura o ˈna i te hoê tusia. Ua feruri maite paha oia i te parau tohu e ua tiaturi oia e e titauhia te faataheraa i te toto no te faatupu i te parau tohu e no te aratai atu i te huitaata i te tiaraa taata tia roa. No reira, ua tano maitai to Abela faatusiaraa i te animala. Noa ˈtu to ratou faaroo, “aita râ i noaa tei parauhia maira” [aore ra te tupuraa o te parau tǎpǔ] ia Abela e te mau ite no Iehova hou te tau kerisetiano.—Hebera 11:39.

Te faatupuraa i te faaroo tia roa

13. (a) Eaha ta Aberahama e o Davida i haapii no nia i te tupuraa o te parau tǎpǔ? (b) No te aha e parauhia ˈi e “te parau mau, na Iesu Mesia ïa”?

13 I roto i te roaraa o te mau senekele, ua tamau noa te Atua i te amui mai i te mau parau mau ê atu no nia i te faatupuraa i te parau tǎpǔ o te ‘huaai a te vahine.’ Ua parauhia ˈtu o Aberahama e: “E maitai te mau fenua atoa o te ao nei i to oe na huaai.” (Genese 22:18) I muri iho, ua parauhia ˈtu te arii ra o Davida e e fa mai te Huaai i tǎpǔhia maira na roto i to ˈna opu fetii hui arii. I te matahiti 29 o to tatou nei tau, ua fa maira te Huaai oia hoi o Iesu Mesia. (Salamo 89:3, 4; Mataio 1:1; 3:16, 17) Taa ê atu ia Adamu tei erehia i te faaroo, ua riro o Iesu Mesia, “te Adamu hopea,” ei hiˈoraa i te pae no te faaiteraa i te faaroo. (Korinetia 1, 15:45) Ua pûpû oia i to ˈna oraraa no te tavini ia Iehova e ua faatupu oia i te mau parau tohu e rave rahi o tei faaite atea mai no nia i te Mesia. No reira, ua haapapu atu â o Iesu i te parau mau no nia i te Huaai i tǎpǔhia maira e ua faariro oia i te mau mea i faahohoˈahia mai e te Ture a Mose ei parau mau. (Kolosa 2:16, 17) No reira, e nehenehe atura ïa e parau e “te parau mau, na Iesu Mesia ïa.”—Ioane 1:17.

14. Mea nafea to Paulo faaiteraa i to Galatia e, ua naeahia te faaroo i te hoê faito apî?

14 I te mea e ua tupu te parau mau na roto ia Iesu Mesia, ua aano roa ˈtu â ïa te niu no te haamau i te faaroo i roto i “te tǎpǔ.” Ua faaetaetahia te faaroo, e ua rahi atoa ˈtu to ˈna mau tuhaa. No nia i teie manaˈo, ua parau atu o Paulo i te mau kerisetiano faatavaihia e: “Ua opani-atoa-hia râ te taata atoa e te parau papaihia nei i roto i te hara, ia horoahia mai i te feia faaroo tei parauhia mai e, tei te faaroo ia Iesu Mesia ra. I mutaa ihora, aita te parau ra i te faaroo i itea mai, i tapeahia tatou i opanihia i roto i te ture, e ia tae i te faaroo e faaitehia mai a muri atu. Riro atura te ture ei orometua e aratai ia tatou i te Mesia ra, ia faatiahia tatou i te faaroo. Teie nei râ, ua itea mai te faaroo nei, aita ˈtura tatou i vaiihohia i raro aˈe i te aratai. E tamarii anaˈe hoi outou na te Atua i te faaroo ia Iesu Mesia ra.”—Galatia 3:22-26.

15. Eaha te ravea hoê roa e nehenehe ai e faatupu i te faaroo tia roa?

15 Ua faatupu te mau ati Iseraela i te faaroo i roto i te mau parau faaau a te Atua e o ratou, na roto i te arai o te faufaa a te Ture. I teie nei râ, mea titauhia ia faarahi atu â i taua faaroo nei. Mea nafea ïa? Na roto i te faatupuraa i te faaroo i roto ia Iesu tei faatavaihia i te varua, ua faanahohia hoi te Ture no te aratai atu ia ratou ia ˈna ra. Mea na roto anaˈe i teie ravea e nehenehe ai te faaroo hou te tau kerisetiano e faatia-roa-hia ˈi. No reira, mea faufaa roa ïa no te mau kerisetiano matamua ia ‘tiatonu maite to ratou mata ia Iesu, i te tumu e te faaoti [tei faatia roa] i to ratou faaroo’! (Hebera 12:2) Oia mau, e tia i te mau kerisetiano atoa ia na reira.

16. Mea nafea te varua moˈa i te taeraa mai i roto i te hoê faito puai aˈe, e no te aha?

16 Ia au i te ite hau atu â no nia i te parau mau a te Atua e te faaroo tia roa ˈtu â i noaa mai, e rahi atoa ˈtu anei te faito o te varua moˈa? E. I te Penetekose o te matahiti 33, ua niniihia maira te varua o te Atua, te tauturu i tǎpǔhia mai ta Iesu i faahiti, i nia i ta ˈna mau pǐpǐ. (Ioane 14:26; Ohipa 2:1-4) Ua ohipa ˈtura te varua moˈa i nia ia ratou na roto i te hoê ravea apî roa, na nia i to ratou tiaraa taeae faatavaihia o te Mesia. Ua faaitoitohia to ratou faaroo, te hoê hotu o te varua moˈa. Ua faaineine te reira ia ratou no te ohipa rahi e vai ra i mua ia ratou oia hoi te faariroraa i te taata ei pǐpǐ.—Mataio 28:19, 20.

17. (a) Mea nafea to te parau mau faraa mai e mea nafea te faaroo i te faatiaraahia mai te matahiti 1914 mai â? (b) Eaha te haapapuraa e ua ohipa mai te varua moˈa mai te matahiti 1919 mai â?

17 Ua fa mai te faaroo i to Iesu tiaraa mai ei Arii i maitihia, hau atu i te 1 900 matahiti i teie nei. I teie nei râ, i te mea e te faatere ra o ˈna ei Arii i nia i te raˈi, ua rahi roa ˈtu â te niu o te faaroo—te parau mau i faaitehia mai—e ua faatia roa te reira i to tatou faaroo. Oia atoa, ua rahi atoa ˈtu te ohipa o te varua moˈa. Ua papu-maitai-hia i te matahiti 1919, i to te varua moˈa faaora-faahou-raa i te mau tavini a te Atua mai roto mai i te ohipa-ore-raa. (Ezekiela 37:1-14; Apokalupo 11:7-12) Ua haamauhia ˈtura te niu no te hoê paradaiso i te pae varua, o tei haere noa ˈtu i te papuraa e te hanahanaraa i roto i te roaraa o te mau matahiti i haerehia mai. Aita anei te reira i riro ei haapapuraa faahiahia mau no te ohipa a te varua moˈa a te Atua?

No te aha e hiˈopoa maite ai i to tatou faaroo?

18. Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te feia hiˈopoa no Iseraela i te pae no te faaroo?

18 I muri noa ˈˈe i to te mau ati Iseraela faatiamâraahia mai i te faatîtîraa i Aiphiti, ua tonohia e 12 taata no te haere e hiˈopoa i te fenua o Kanaana. Teie râ, hoê ahuru o tei erehia i te faaroo, o tei feaa piti te manaˈo no nia i te mana o Iehova no te faatupu i ta ˈna parau tǎpǔ e horoa i teie fenua na Iseraela. Ua turaihia ratou e te mau mea ite-mata-hia, oia hoi te mau mea i te pae materia. I nia i na feia e 12, o Iosua anaˈe raua o Kaleba o tei haere ma te faaroo, eiaha râ ma te mea e ite-mata-hia. (A faaau e te Korinetia 2, 5:7.) No to raua faaroo, o raua anaˈe i rotopu i taua mau taata ra o tei ora no te tomo atu i roto i te Fenua i Tǎpǔhia maira.—Numera 13:1-33; 14:35-38.

19. No te aha e parauhia ˈi e mea hohonu mau â te niu no te faatupu i te faaroo i teie mahana, e eaha ˈtura te tia ia tatou ia rave?

19 I teie mahana, ua tae roa tatou i mua i te uputa o te ao apî parau-tia a te Atua. No te tomo atu i roto, mea titauhia te faaroo. Auaˈa râ hoi, mea hohonu mau â te niu o te parau mau i reira tatou e haamau ai i taua faaroo ra. Te vai ra ia tatou nei te Parau taatoa a te Atua, te hiˈoraa o Iesu Mesia e ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia, te turu o te mau mirioni taeae e mau tuahine i te pae varua, e te tauturu o te varua moˈa o te Atua i roto i te hoê faito aita i taeahia aˈenei. Teie râ, e tia ia tatou ia hiˈopoa maite i to tatou faaroo e ia rave i te mau tutavaraa no te faaitoito ia ˈna ma te ore e haamaoro.

20. Eaha te mau uiraa te tia ia tatou ia aniani?

20 E parau mai paha outou e, ‘Ua ite iho â vau e tera te parau mau.’ Tera râ, eaha te puairaa o to outou faaroo? A aniani na ia outou iho: ‘Mea papu anei te Basileia o Iehova i nia i te raˈi no ˈu mai te hoê faatereraa a te taata nei? Te farii ra anei au e te turu mau ra anei au i te faanahonahoraa itehia a Iehova e te Tino Aratai? Maoti te mata o te faaroo, te ite ra anei au i te mau nunaa o te arataihia ra e tae roa ˈtu i to ratou tiaraa hopea i Aramagedo? E au anei to ˈu faaroo i to te “nahoa rahi ite” i faahitihia i roto i te Hebera pene 11?’—Hebera 12:1; Apokalupo 16:14-16.

21. Mea nafea te faaroo ia faaitoito i te feia e tiaturi ra, e nafea ratou e haamaitaihia ˈi? (A faaohipa atoa i te tumu parau iti o te api 25.)

21 E turaihia te feia ua niuhia to ratou faaroo i nia i te parau mau, ia rave i te ohipa. Mai te tusia maitai ta Abela i pûpû, te mauruuru nei te Atua i ta ratou tusia haamaitairaa. (Hebera 13:15, 16) Mai ia Noa ra, te taata poro i te parau-tia o tei auraro i te Atua, te pee nei ratou i te hoê haerea parau-tia ei feia poro no te Basileia. (Hebera 11:7; Petero 2, 2:5) Mai ia Aberahama, te auraro nei te feia ua niuhia to ratou faaroo i nia i te parau mau, ia Iehova, noa ˈtu eaha te mau haafifiraa e i roto atoa i te mau tamataraa teimaha roa ˈˈe. (Hebera 11:17-19) Mai te mau tavini haapao maitai a Iehova no te tau tahito ra, te fanaˈo nei te feia faaroo i teie mahana i te mau haamaitairaa rahi e te aupururaa a to ratou Metua here i te raˈi ra.—Mataio 6:25-34; Timoteo 1, 6:6-10.

22. Nafea ia faaitoito i te faaroo?

22 Mai te peu e e tavini outou na Iehova, tera râ, te manaˈo ra outou e mea paruparu to outou faaroo i roto i te tahi tuhaa, eaha ïa ta outou e rave? A faaitoito i to outou faaroo na roto i te tuatapaparaa i te Parau a te Atua ma te tuutuu ore e ma te faahiti uˈana i te mau pape o te parau mau e faaî ra i to outou mafatu. (Maseli 18:4) Mai te peu e eita outou e faaitoito tamau noa i to outou faaroo, e paruparu ïa oia, eita o ˈna e ohipa faahou, e e pohe atu ai. (Timoteo 1, 1:19; Iakobo 2:20, 26) Ia papu to outou manaˈo e eita roa te reira e roohia i to outou faaroo. A taparu i te turu a Iehova, ma te pure e: “E turu mai oe i tau faaroo paruparu nei.”—Mareko 9:24.

Eaha ta outou e pahono mai?

◻ Eaha mau na te faaroo?

◻ No te aha eita te faaroo e tupu ahiri e aita te parau mau e te varua moˈa?

◻ Mea nafea to Iesu Mesia faatia-roa-raa i to tatou faaroo?

◻ No te aha e tia ˈi ia hiˈopoa maite tatou i te puairaa o to tatou faaroo?

[Tumu parau tarenihia i te api 25]

TE FEIA E FAAROO TO RATOU...

◻ Te paraparau nei ratou no nia ia Iehova.—Korinetia 2, 4:13.

◻ Te rave nei ratou i te mau ohipa mai ta Iesu ra.—Ioane 14:12.

◻ Te faaitoito nei ratou ia vetahi ê.—Roma 1:8, 11, 12.

◻ Te upootia nei ratou i nia i teie nei ao.—Ioane 1, 5:5.

◻ Eita ratou e mǎtaˈu.—Isaia 28:16.

◻ E nehenehe e noaa ia ratou i te ora mure ore.—Ioane 3:16.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono