E haamaitai te here mau
“E ere te Atua i te Atua parau-tia ore, a haamoe ai oia i ta outou ohipa i rave, e to outou hinaaro i to ˈna ra iˈoa.” — HEBERA 6:10.
1, 2. No te aha te aroha mau e haamaitai ai?
UA RIRO te aroha o te ore e titau i te hoê faahoˈiraa, ei huru teitei roa ˈˈe e te faufaa roa ˈˈe ta tatou e nehenehe e faaite. Te titau rahi noa nei taua aroha ra ia tatou (na roto i te reo heleni agapê). Teie nei râ, i te mea e ua poietehia tatou e te hoê Atua parau-tia e te aroha, te ite nei tatou e e faatupu taua aroha ra o te ore e titau i te hoê faahoˈiraa, i te mau haamaitairaa mau. Eaha te tumu?
2 Ua tuati te tumu matamua no reira te aroha mau e haamaitai ai, i te ohipa o to tatou feruriraa e o to tatou mau manaˈo horuhoru i nia i to tatou tino. Ua parau te hoê taata aravihi i te pae o te maˈi ra stress e: “Te parau ra ‘E here oe i to taata-tupu’, o te hoê ïa aˈoraa papu roa ˈˈe i te pae rapaauraa o tei ore i horoahia aˈenei.” Oia mau, “o tei hamani maitai i to ˈna [nephe], e taata hamani maitai ïa”. (Maseli 11:17.) I roto i te hoê â huru manaˈo, te taio nei tatou e: “Te taata horoa ra, e poria ïa; e tei pîpî i te pape ra, e pîpî-atoa-hia mai oia.” — Maseli 11:25; hiˈo Luka 6:38.
3. Te aha nei te Atua ia nehenehe te aroha mau e haamaitai?
3 E haamaitai atoa te aroha no te mea e e haamaitai te Atua i te huru e ore e titau i te faahoˈiraa. Te taio nei tatou e: “O tei hamani maitai i te taata rii ra, ua horoa oia i te taoˈa na Iehova; e na [te Atua] e hopoi mai i ta ˈna utua.” (Maseli 19:17). Te na reira nei te mau Ite no Iehova ia poro anaˈe ratou i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. Ua ite ratou e ‘e ere te Atua i te Atua parau-tia ore, a haamoe ai oia i ta ratou ohipa i rave, e to ratou hinaaro i to ˈna ra iˈoa’. — Hebera 6:10.
Te hiˈoraa maitai roa ˈˈe
4. Na vai i horoa i te hiˈoraa maitai roa ˈˈe o te faaite e e haamaitai te aroha mau, e na roto i teihea ravea?
4 O vai, na roto i te hoê hiˈoraa maitai roa ˈˈe, e faaite ra e e haamaitai te aroha? Aita ˈtu taata, o te Atua iho! “I aroha mai [oia] i to te ao [o te mau taata], e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi”. (Ioane 3:16.) Te horoaraa i ta ˈna Tamaiti, ǒ ta ˈna i rave ia nehenehe te feia e farii i taua tusia taraehara ra ia ora e a muri noa ˈtu, ua haamauiui rahi te reira i te Atua, e ua faaite maitai te reira i to ˈna aroha e to ˈna taa-maitai-raa i te hinaaro o te taata. Te ite-atoa-hia ra teie mau huru maitai o te Atua ia taio anaˈe tatou e ‘i roto i te roaraa o te ati o Iseraela i Aiphiti, ua hepohepo roa oia no ratou’. (Isaia 63:9.) Auê hoi i te mea hepohepo roa ˈtu â no Iehova i te iteraa ˈtu i ta ˈna Tamaiti i te mauiuiraa i nia i te pou haamauiuiraa e i te faarooraa ˈtu ia ˈna i te tuôraa e: “E tau Atua, e tau Atua, eaha oe i faarue mai ai ia ˈu?” — Mataio 27:46.
5. No te mea e ua aroha te Atua i te mau taata e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti ei tusia, eaha ïa ta te reira i horoa mai?
5 Ua ite anei o Iehova e ua haamaitai to ˈna faaiteraa i te aroha mau? Oia mau. Auê hoi pahonoraa faahiahia mau ta ˈna i vauvau atu i mua i te aro o te Diabolo ra o Satani i te mea e ua faaite o Iesu i to ˈna haapao maitai noa ˈtu te mau tamataraa o taua taata patoi ra (Maseli 27:11)! I te parau mau, te mau mea atoa ta te Basileia o te Atua e rave no te tamâ i te faaino i nia i te iˈoa o Iehova, no te faahoˈi mai i te Paradaiso i nia i te fenua nei e no te horoa i te ora mure ore i te tahi tau mirioni taata, e tupu te reira no te mea e ua aroha te Atua i te mau taata e ua pûpû oia ei tusia i te taata here-roa-hia ˈˈe e ana.
Te hiˈoraa faahiahia roa o Iesu
6. Eaha ta te aroha i turai ia Iesu ia rave?
6 Te tahi atu hiˈoraa faahiahia e haapapu ra e e haamaitai te aroha mau, o te hiˈoraa ïa o te Tamaiti a te Atua, oia hoi o Iesu Mesia. Te here nei oia i to ˈna Metua i te raˈi, e ua turai taua here ra ia ˈna ia rave i To ˈna hinaaro, noa ˈtu eaha te hoo (Ioane 14:31; Philipi 2:5-8). Ua tamau â Iesu i te faaite i to ˈna here no te Atua, noa ˈtu e ua tia ia ˈna i te tahi taime ia ani i to ˈna Metua “ma te oto rahi e te roimata”. — Hebera 5:7.
7. Mea nafea to Iesu iteraa e e haamaitai te aroha mau?
7 Ua haamaitai anei taua aroha ra o te ore e imi i to ˈna iho maitai, ia Iesu? Oia mau! A feruri na i te oaoa ta ˈna i huti mai na roto i te mau ohipa maitai atoa ta ˈna i rave i roto i te roaraa o ta ˈna taviniraa e toru matahiti e te afa. Auê hoi tautururaa faufaa mau ta ˈna i hopoi na te mau taata i te pae varua e i te pae tino! E na nia roa ˈtu â, ma te faaite e e nehenehe te hoê taata tia e ore e taiva i te Atua noa ˈtu te mau tamataraa atoa ta Satani e nehenehe e tuu mai i mua ia ˈna, ua oaoa roa o Iesu i te haapapuraa e e haavare te Diabolo. Hau atu, na roto i to ˈna tiaraa tavini haapao maitai no te Atua, ua roaa ia Iesu te hoê haamaitairaa faahiahia mau: oia hoi te pohe-ore-raa i te taime i faatiahia ˈi oia no te oraraa i nia i te raˈi (Roma 6:9; Philipi 2:9-11; Timoteo 1, 6:15, 16; Hebera 1:3, 4). E auê hoi mau haamaitairaa faahiahia mau e tiai ra ia ˈna i Aramagedo e i roto i te roaraa o ta ˈna Faatereraa tausani matahiti, ia haamau-faahou-hia te Paradaiso i nia i te fenua nei e ia faatiahia te tahi tau miria taata mai roto mai i te pohe (Luka 23:43)! Ma te feaa ore, ua ite o Iesu e e haamaitai te aroha mau.
Te hiˈoraa o Paulo
8. Eaha te ohipa i tupu i nia ia Paulo no to ˈna aroha mau i te Atua e i to ˈna taata-tupu?
8 I te hoê mahana, ua ani aˈera te aposetolo Petero ia Iesu e: “Inaha matou, ua faarue i te mau mea atoa e ua pee mai ia oe; e eaha ta matou nei utua?” Ua pahono atura o Iesu e: “Te taata atoa no to ˈu nei iˈoa i faarue ai i te fare, e te mau taeae, e te mau tuahine, e te metua tane, e to metua vahine, e te vahine iho, e te tamarii, e te fenua, e hanere atu ïa ta ˈna e noaa, e e roaa ia ˈna te ora mure ore.” (Mataio 19:27-29). Te vai ra ia tatou te hoê hiˈoraa faahiahia mau no taua parau mau ra na roto ïa i te aposetolo Paulo, ua roaa ia ˈna e rave rahi mau haamaitairaa, mai ta Luka i faahiti taa ê atu i roto i ta ˈna buka o te mau Ohipa. Ua turai te aroha mau a Paulo no te Atua e no to ˈna taata-tupu, ia faarue i to ˈna toroa ei Pharisea, maoti hoi te reira i faahanahanahia ˈi oia. A feruri atoa na i te mea o ta ˈna i faaoromai: ua taparahihia o ˈna, ua fatata roa oia i te pohe, ua ite oia i te mau ati e te mau haapaeraa — te reira atoa no to ˈna here mau i te Atua e i Ta ˈna taviniraa moˈa. — Korinetia 2, 11:23-27.
9. Eaha te mau haamaitairaa tei roaa ia Paulo no to ˈna faaiteraa i te aroha mau?
9 Ua haamaitai anei o Iehova ia Paulo i to ˈna horoaraa i te hoê hiˈoraa nehenehe mau ma te faaite i te hoê aroha mau? A feruri na i te huru hoturaa o te taviniraa a Paulo. Ua haamau taua aposetolo ra e rave rahi mau amuiraa kerisetiano. Hau atu, ua horoa te Atua i te mana no ˈna no te faatupu i te tahi mau semeio faahiahia mau (Ohipa 19:11, 12). Ua roaa atoa ia Paulo te haamaitairaa ia ite i te tahi mau orama o te ore e nehenehe e roaa i te taata, e ia papai e 14 rata, tei roto ratou i teie nei i te mau Papai heleni kerisetiano. No te faaoti i te reira atoa, ua roaa atoa ia ˈna te haamaitairaa o te pohe-ore-raa i nia i te raˈi (Korinetia 1, 15:53, 54; Korinetia 2, 12:1-7; Timoteo 2, 4:7, 8). Ua ite o Paulo, ma te feaa ore, e e haamaitai te Atua i te aroha mau.
E haamaitai te aroha mau i to tatou nei tau
10. Eaha te nehenehe e roohia i nia ia tatou ia riro anaˈe tatou ei pǐpǐ na Iesu e ia faaite anaˈe tatou i to tatou aroha no Iehova?
10 I to tatou nei tau, oia atoa, te ite nei te mau Ite no Iehova e e haamaitai te aroha mau. Te faaiteraa i to tatou aroha no Iehova ma te tia ˈtu i to ˈna ra pae e ma te riro ei pǐpǐ no Iesu, e nehenehe te reira e aratai ia tatou ia pohe ei taata haapao maitai (hiˈo Apokalupo 2:10). No reira Iesu i parau ai e e tia ia tatou ia numera i te haamâuˈaraa. Teie râ, eita tatou e na reira no te ite e e fanaˈo anei tatou, aore ra eita, i te mau haamaitairaa ia riro anaˈe tatou ei pǐpǐ na ˈna, no te faaineine râ ia tatou ia aufau i te mea atoa ta te reira e titau mai. — Luka 14:28.
11. No te aha aita o vetahi e pûpû nei ia ratou no te Atua?
11 I teie mahana, te tiaturi nei e rave rahi taata — ma te papu maitai, te tahi tau mirioni — i te poroi no roto mai i te Parau a te Atua ta te mau Ite no Iehova e faaite nei ia ratou. Teie nei râ, te tapea nei ratou i te pûpû atu ia ratou no te Atua e no te bapetizo atu ia ratou. No te mea anei e aita to ratou e here mau no te Atua, mai ta vetahi pae e atuatu ra? E rave rahi o te ore e haere e tae roa ˈtu i te pûpûraa ia ratou iho e i te bapetizoraa no te mea e aita ratou e hinaaro ra e haafifi i to ratou hoa aita to roto i te parau mau. Aita vetahi pae e haafatata ˈtu i te Atua ra no te mea hoê â to ratou feruriraa e teie taata i roto i te ohipa tapi hooraa tauihaa o tei parau i te hoê Ite e: “Mea au roa na ˈu i te hara.” Ma te papu, aita taua mau taata ra e haamauruuru nei i te Atua e i te Mesia no te mau mea atoa ta raua i rave no ratou.
12. Eaha ta Te Pare Tiairaa i faahiti no te haapapu mai i te mau haamaitairaa faatupuhia e te ite o te haafatata ia tatou i te Atua i roto i te aroha mau?
12 Area o tatou, mai te peu e e mauruuru mau ra tatou no te mau mea atoa ta te Atua ra o Iehova e ta Iesu Mesia i rave no tatou nei, e faaite tatou i te reira ma te horoa, ma te hinaaro mau, i te mau mea atoa e titauhia no te tavini i to tatou Metua i te raˈi e no te riro ei hoê o te mau pǐpǐ a Iesu. Na roto i te hoê here mau no te Atua, ua faarue te tahi mau tane e mau vahine no te mau pae totiale atoa — te mau taata i roto i te ohipa tapi hooraa tauihaa e manuïa maitai ra, te tahi mau taata i roto i te ohipa faaetaetaraa tino faito teitei, e te vai atu â — mai te aposetolo Paulo, i te hoê ohipa ta tatou e rave ra ma te miimii mau, no te pûpû ia ratou no te taviniraa kerisetiano. E eita roa ˈtu ratou e hinaaro e taui i te mau haamaitairaa o ta te ite e ta te taviniraa a te Atua e faatupu ra no ratou. No reira, teie te nehenehe e taiohia i te hoê mahana i roto i Te Pare Tiairaa: “I te tahi taime, ua aniani matou e: E hia rahiraa taeae e hinaaro e taui i te mea o ta ratou e ite no nia i te Parau mau, no te tino moni ra e tausani dala marite? Aita hoê aˈe i hopoi i to ˈna rima i nia! No te tino moni hoê ahuru tausani dala marite? Aita hoê aˈe! No te tino moni hoê mirioni dala marite? O vai te farii i te taui no te ao atoa nei, i te mea o ta ˈna e ite ra no nia i te Atua e no nia i Ta ˈna opuaraa? Aita hoê aˈe taata! No reira matou i parau e: E te mau hoa, e ere outou i te hoê pûpû taata o te ore e ite nei i te oaoa. Mai te peu e te manaˈo nei outou e mea taoˈa roa outou e eita roa ˈtu outou e taui i to outou ite no nia i te Atua no te hoê aˈe mea o te ao nei, te manaˈo nei ïa outou e mea taoˈa outou, mai ta matou atoa ra e manaˈo nei e mea taoˈa atoa matou.” (15 no titema 1914 [beretane], api 377). Oia mau, na te ite mau no nia i te Atua e no nia i ta ˈna mau opuaraa e haafatata ˈtu ia tatou ia ˈna i roto i te aroha mau, o te faatupu i te mau haamaitairaa papu.
13. Eaha to tatou huru hiˈoraa no nia i te haapiiraa tataitahi o te Bibilia?
13 Mai te peu e te here nei tatou i te Atua, e tutava tatou no te ite i to ˈna hinaaro e no te faatupu i te reira (Ioane 1, 5:3). E faaherehere tatou i te taime tano no te haapiiraa tataitahi o te Bibilia, no te pure e no te apitiraa ˈtu i te mau putuputuraa kerisetiano. E ani taua mau ohipa atoa ra i te hoê feruriraa haapae, no te mea e titau te reira i te taime, i te puai e i te tahi atu mau taoˈa. Peneiaˈe paha e tia ia tatou ia maiti i rotopu i te hoê porotarama o te afata teata e te haapiiraa tataitahi o te Bibilia. Teie nei râ, ia haapii maite anaˈe tatou e ia faaherehere anaˈe tatou i te tahi taime tano no te reira, e haapaari tatou ia tatou i te pae varua, e riro tatou i te aravihi aˈe no te horoa i te faaiteraa e e fanaˈo rahi atu â ïa tatou i te mau putuputuraa kerisetiano. — Salamo 1:1-3.
14. Eaha te faufaaraa o te pure e o te mau taairaa piri roa e o te Atua ra o Iehova?
14 Te oaoa tamau ra anei tatou i te paraparau atu i to tatou Metua i te raˈi ma te “tamau uˈana maite â i te pure”? (Roma 12:12.) Aore ra mea pinepine anei tatou i te rave rahi i te ohipa no te haafaufaa i taua haamaitairaa faahiahia mau ra? Mea faufaa roa ‘ia pure ma te tuutuu ore’ no te haapaari i to tatou mau taairaa e te Atua ra o Iehova (Tesalonia 1, 5:17). E aita roa ˈtu hoê mea maitai aˈe i te mau taairaa piri mau e o Iehova no te tauturu ia tatou ia tamata-anaˈe-hia tatou. Eaha te mea i tauturu ia Iosepha ia mau papu i to ˈna tamataraahia e te vahine a Potiphara? E no te aha o Daniela i ore ai i faaea i te pure a opani ai te ture a te mau Medai e a te mau Peresia ia faatae atu i te mau pure ia Iehova (Genese 39:7-16; Daniela 6:4-11)? O te mau taairaa piri mau ta taua mau taata ra i atuatu e te Atua o tei tauturu ia ratou ia upootia mai i roto i te tamataraa, e e tauturu atoa te reira ia tatou ia na reira atoa!
15. Eaha te faufaaraa ta tatou e horoa i te mau putuputuraa kerisetiano, e no te aha?
15 I te tahi aˈe pae, eaha te faufaaraa ta tatou e horoa nei no na putuputuraa e pae o te hebedoma? E vaiiho anei tatou i te rohirohi, i te hoê mauiui rii aore ra i te hoê tau haumani ia rave e ia ore tatou e putuputu e to tatou mau hoa kerisetiano, e e tia hoi ia ore roa ˈtu tatou ia faarue i taua mau putuputuraa ra (Hebera 10:24, 25)? Ua ite te hoê taata no Marite e rave ra i te ohipa i roto i te mau matini e o tei aufau-maitai-hia, e mea pinepine, na ta ˈna ohipa e opani ia ˈna ia apiti atu i te mau putuputuraa kerisetiano. Noa ˈtu e ua topa roa ta ˈna moni ohipa, ua taui aˈera oia i ta ˈna ohipa ia nehenehe oia e apiti tamau i te mau putuputuraa kerisetiano atoa. E tauturu ta tatou mau putuputuraa ia tatou ia fanaˈo i te mau faaitoitoraa e ia haapaari i to te tahi e to te tahi faaroo (Roma 1:11, 12). I roto i taua mau tuhaa atoa ra, e ere anei e parau mau e “o te ueue ma te faaherehere ore ra, e ooti ïa ma te rahi”? (Korinetia 2, 9:6.) Oia mau, te feia e faaite ra i te hoê aroha mau ma te ohipa mai te reira te huru, e huti mai ïa ratou e rave rahi haamaitairaa.
Te here mau e ta tatou taviniraa
16. Ia turai anaˈe te aroha ia tatou ia horoa i te hoê faaiteraa o tei ore i faanahohia e te amuiraa, eaha te nehenehe e tupu mai?
16 E faaitoito te aroha ia tatou ia poro i te parau apî maitai na roto i te tiaraa ei tavini no Iehova. Ei hiˈoraa, e turai te reira ia tatou ia horoa i te faaiteraa ma te ore e faaineinehia e te amuiraa. Peneiaˈe e te tapea nei tatou ia tatou no te na reira, e turai râ te aroha ia tatou ia paraparau. Ma te papu maitai, e turai te aroha ia tatou ia imi i te mau ravea no te faatupu i te hoê aparauraa ma te aravihi, e ia aratai atu i te reira i nia i te Basileia. No reira, i te hoê mahana, i roto i te hoê manureva, ua parahi aˈera te hoê matahiapo i pihai iho i te hoê perepitero. I te omuaraa, ua paraparau aˈera oia ia ˈna no nia i te mau uiraa faufaa ore. Teie râ, i to te perepitero faarueraa i te manureva, ua navai maitai to ˈna anaanatae no te farii e piti o ta tatou mau buka. Auê hoi faahopearaa maitai i roaa mai maoti te faaiteraa o tei ore i faaineinehia e te amuiraa!
17, 18. I roto i te taviniraa kerisetiano, eaha ta te aroha e turai ia tatou ia rave?
17 E turai atoa te aroha mau ia tatou ia apiti tamau i roto i te pororaa i tera e tera fare e i te tahi atu mau tuhaa o te taviniraa kerisetiano. Mai te peu e e nehenehe tatou e paraparau no nia i te Bibilia, te imi nei ïa tatou i te faahanahana i te Atua ra o Iehova e i te tauturu i te mau “mamoe” ia haere na nia i te eˈa e aratai i te ora mure ore (hiˈo Mataio 7:13, 14). E noa ˈtu e eita ta tatou e nehenehe e faatupu i te hoê aparauraa, e ere roa ˈtu ta tatou mau tutavaraa i te mea faufaa ore. To tatou noa iho taeraa ˈtu i mua te mau taata, ua riro te reira ei faaiteraa, e te fanaˈo atoa ra tatou i te taviniraa, no te mea e eita tatou e nehenehe e faaite i te mau parau mau bibilia ma te ore e faaitoito i to tatou iho faaroo. Oia mau, e tia ia faaite i te haehaa no te haere i tera e tera fare e ‘ia rave i te mau mea atoa no te evanelia, ia noaa atoa ia tatou i ta te evanelia ra’. (Korinetia 1, 9:19-23.) No to tatou here i te Atua e no to tatou taata-tupu, te rave nei tatou i taua tutavaraa ra ma te haehaa e te huti nei tatou e rave rahi mau haamaitairaa. — Maseli 10:22.
18 E tia atoa i te mau tavini a Iehova ia faaite i te hoê here mau no te hoˈi faahou e farerei i te mau taata o te anaanatae ra i te parau mau bibilia, ma te faaineine maitai ia ratou. Ia aratai anaˈe tatou i te mau haapiiraa no nia i te Bibilia hebedoma i muri aˈe i tera hebedoma, e avae i muri aˈe i tera avae, te faaite nei ïa tatou i to tatou here no te Atua e no to tatou taata-tupu, no te mea e e ani taua ohipa ra i te taime, i te mau tutavaraa e e ani atoa i te mau haamâuˈaraa (Mareko 12:28-31). Teie râ, ia ite anaˈe tatou i te hoê taata e haapii ra i te Bibilia e bapetizo ia ˈna, aore ra e apiti atu i roto i te taviniraa ma te taime taatoa, aita anei te reira e haapapu ra ia tatou e e haamaitai mau â te aroha mau? — Hiˈo Korinetia 2, 3:1-3.
19. Eaha te taairaa e vai ra i rotopu i te aroha e te taviniraa ma te taime taatoa?
19 E turai atoa te aroha o te ore e titau i te faahoˈiraa, ia tatou, ia haapae i to tatou maitai i te pae materia no te rave i te taviniraa ma te taime taatoa, mai te peu e e nehenehe tatou e apiti atu i roto i taua taviniraa ra. E nehenehe te tahi tau tausani Ite e haapapu e te huti nei ratou e rave rahi mau haamaitairaa o te ore e nehenehe e faaauhia, ma te faaite i to ratou here na roto i taua ohipa ra. Mai te peu e e nehenehe outou e apiti atu i roto i te taviniraa ma te taime taatoa, e aita râ outou e haafaufaa ra i te reira, aita ïa outou e ite ra e eaha te mau haamaitairaa ta outou e vaiiho ra. — Hiˈo Mareko 10:29, 30.
Te tahi atu mau haamaitairaa
20. Mea nafea te aroha e tauturu ai ia tatou ia faaore i te hara?
20 E faatupu atoa te aroha mau i te tahi atu haamaitairaa: e tauturu oia ia tatou ia faaore i te hara. Oia mau, “eita [te aroha] e manaˈo ino ia vetahi ê”, “e moe [râ] hoi te hapa e rave rahi i te aroha”. (Korinetia 1, 13:5; Petero 1, 4:8.) “E rave rahi”, mea rahi ïa, e ere anei? Auê ïa rahiraa haamaitairaa ta tatou e huti mai, mai te peu e ua ineine noa tatou i te faaore atu i te hara! Ia faaore anaˈe tatou i te hara, e mâmâ rahi mai ïa tatou e te taata atoa o tei hara mai i nia ia tatou! E te mea faufaa roa ˈtu â, o te mea ïa e e nehenehe tatou e tiai e ia faaore atoa mai o Iehova i ta tatou mau hara, mai te peu e ua faaore aˈena tatou i te hara a te feia i hara mai ia tatou nei. — Mataio 6:12; 18:23-35.
21. Mea nafea te aroha e tauturu ai ia tatou ia auraro?
21 E faatupu te aroha mau i te tahi atu â haamaitairaa: e tauturu te reira ia tatou ia auraro. Mai te peu e te here nei tatou ia Iehova, e farii tatou ia faahaehaa ia tatou iho i raro aˈe i to ˈna rima puai (Petero 1, 5:6). E turai atoa to tatou here no ˈna ia auraro i te mauhaa ta ˈna i maiti, “te tavini haapao maitai e te paari”. No reira tatou e auraro ai i te feia e aratai ra ia tatou i roto i te amuiraa. E haamaitai teie haerea, no te mea “e ore hoi [tatou] e faufaahia” ia ore anaˈe tatou e na reira (Mataio 24:45-47; Hebera 13:17). Oia mau, mea faufaa atoa e ia auraro i roto i te utuafare. E haamaitai taua haerea ra, no te mea e horoa te reira i te oaoa, te hau e te tahoêraa i rotopu i te mau fetii, ma te haapapu atoa mai e te au nei te Atua ia tatou. — Ephesia 5:22; 6:1-3.
22. Nafea e roaa ˈi ia tatou te oaoa mau?
22 No reira, e parau mau roa, te huru maitai rahi roa ˈˈe ta tatou e nehenehe e atuatu, o te aroha agapê ïa, te hoê aroha o te ore e ani i te faahoˈiraa, o tei niuhia i nia i te mau faaueraa tumu. E aita e feaaraa e te haamaitai nei te aroha mau. No reira, e oaoa mau tatou mai te peu e e faahotu e e faaite noa tatou, noa ˈtu eaha te faito, i teie huru maitai no te faahanahana i to tatou Atua î i te here, o Iehova.
Eaha ta outou e pahono atu?
◻ Mea nafea to te Atua ra o Iehova faaiteraa i te hoê aroha mau?
◻ Mea nafea to Iesu Mesia faaiteraa i te aroha?
◻ Eaha te hiˈoraa ta te aposetolo Paulo i horoa mai no nia i te faaiteraa i te hoê aroha mau?
◻ Mea nafea to te mau Ite no Iehova faaiteraa i te aroha?
◻ I to outou manaˈo, no te aha te aroha e haamaitai ai?
[Hohoˈa i te api 28]
Na te aroha o Iehova no te mau taata i turai ia ˈna ia horoa i ta ˈna Tamaiti, ia nehenehe ia roaa ia tatou te ora mure ore. Ua î anei outou i te mauruuru no taua tapao ra o te aroha mau?
[Hohoˈa i te api 30]
E tia i to tatou aroha mau no Iehova ia turai ia tatou ia “tamau uˈana maite â i te pure”.