Te ravea maitai aˈe no te ite eaha te mea e tupu mai i mua
Na te hoê taata o tei ite i te eˈa o te parau mau
E PARAHIRAA faufaa to te haapaoraa i roto i te oraraa o to ˈu utuafare. E ati Iuda to ˈu metua tane, e noa ˈtu ua farii oia i te haapaoraa katolika no te faaipoipo atu e to ˈu metua vahine, te faatura hohonu nei oia i te Bibilia. No roto mai to ˈu metua vahine i te hoê fetii i reira te mau peu katolika i te mau hohonu roa. E piti to ˈna tuahine tei faaô i roto i te haapaoraa katolika na roto i te euhe, te hoê fetii e ekalesiatiko e e piti tamarii fetii e mau monahi.
I roto i te Pitiraa o te Tamaˈi rahi, ua faatupu aˈera te hepohepo, te mau riaria e te mau parau haamǎtaˈu i te hopoihia i roto i te mau aua haamauiuiraa, no te mea e ati Iuda oia, i te pohe-oioi-raa o to ˈu metua tane. Ma te tiaturi papu e e ore te nephe e pohe, ua apiti atu to ˈu metua vahine i te mau ohipa tahutahu no te tamata i te farerei i to ˈu metua tane.
A paari ai au, ua tamau â vau i te horoa i te parahiraa matamua i te mau peu i te pae faaroo. Ua vai noa vau ei “katolika maitai”. Teie nei râ, aita te haapaoraa katolika e faataa nei ia ˈu eaha te mea e tupu mai i mua. E huri tia vau i nia ia vai no te ite i te mea e tupu mai i mua?
Mai to ˈu metua vahine, ua haere aˈera vau e farerei i te mau taata hiˈohiˈo na roto i te mau peu tahutahu. I te mea e e haamata ratou i ta ratou mau tuhaa ohipa na roto i te hoê tapao o te satauro e te tahi mau pure, ua papu aˈera ia ˈu e no ǒ mai i te Atua ra te mau mea maere ta ˈu e ite ra. Tei taua tau ra to ˈu hinaaroraa e rave i te tahi mea no te haamama i te mau mauiui o te tahi atu mau taata e to ˈu faaôraa ia ˈu i roto i te hoê pǔpǔ katolika o tei faanaho i te mau tereraa i te sunago i pûpûhia na Maria, i Lourdes, i reira te feia maˈi e tiaturi ai i te mau faaoraraa semeio.
Aitâ vau i faaroo atura i te parau o te mau Ite o Iehova, tae roa i te mahana a farii ai ta ˈu tane e piti vea o ta ˈu i anaanatae roa. Te mea i faaanaanatae ia ˈu, o te mea ïa e te faahiti ra teie e piti vea i te Bibilia no te haapapu i ta ratou mau parau. I taua taime ra, ua taa aˈera ia ˈu e e riro te reira i te mea faufaa roa na ˈu no te ite i te Parau a te Atua. Ua papai aˈera vau no te tamatahiti ia ˈu i na vea e piti nei. Ua haere mai atura te mau Ite o Iehova e farerei ia ˈu, e ua haamata aˈera vau i te haapii i te Bibilia.
Ua oaoa roa vau no te mau parau mau ta ˈu e haapii ra, e ua paraparau vau na pihai iho ia ˈu. Ua huru ê roa ïa vau no te huru i faaitehia e te hoê hoa, na ˈna e faanaho i te mau tereraa perenina, a parau ai au e te haapii nei au i te Bibilia e te mau Ite. Ua riri aˈera oia e ua faahiti ihora e rave rahi mau parau ino i nia ia ratou, ua haere atura vau. E i muri iho, ua tia ihora ia ˈu ia faaruru i te patoiraa a ta ˈu tane (Mataio 10:36). I te haamataraa, mea fifi roa, a faaohipa noa ˈi au i te mau mea ta ˈu e haapii ra, te maitai noa ra to ˈu oraraa utuafare. Ua bapetizohia aˈera vau i te matahiti 1977.
Ua taa ihora ia ˈu e eita vau e ite i te eˈa o te ora mai te peu aita te mau Ite o Iehova i anaanatae mai ia ˈu ma te tutava no te faaite ia ˈu i te mau parau mau faahiahia o te Bibilia. Ua ite atoa vau e e tia ia ˈu ia rave i te mau mea atoa no te tauturu i te tahi atu â mau taata ia ite ratou e o vai o Iehova e ta ˈna opuaraa faahiahia no a muri aˈe. Nafea vau ia faatupu i taua faaheporaa ra? Te ravea maitai aˈe, o te riroraa mai ïa ei tavini no te Atua no te taime atoa. E ere i te mea ohie na ˈu no te mea ua amahamaha to ˈu utuafare i te pae faaroo. Ua tiaturi râ vau ia Iehova, i roto i to ˈna tauturu e i roto i to ˈna aratairaa, e ua imi vau i to ˈna paruru. I teie nei, e pionie tamau vau e te ora nei au i te mau matahiti oaoa roa ˈˈe o to ˈu oraraa. Hau atu â, ua papu ia ˈu e “[mea] maitai o Iehova” e te feia atoa e “tiaturi ia ˈna ra” e oaoa ïa ratou. — Salamo 34:8.