VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w89 1/10 api 6-7
  • Te parau mau no nia i te po auahi

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te parau mau no nia i te po auahi
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Aita e faautuaraa i muri aˈe i te pohe
  • Ua haamatarahia te po auahi maoti te faatia-faahou-raa
  • Eaha ˈtura te auahi o te po auahi?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • Eaha te Hade e te Gehena ia au i te Bibilia?
    Te pahono ra te Bibilia
  • O vai te haere i roto i te po auahi?
    Te pahono ra te Bibilia
  • Te hoê tiaturiraa i parare
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2008
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
w89 1/10 api 6-7

Te parau mau no nia i te po auahi

I TE MEA papu, te niu o te tiaturiraa no nia i te hoê haamauiuiraa i muri aˈe i te pohe, o te haapiiraa ïa e parau ra e aita te taata iho e pohe roa, ia pohe anaˈe to ˈna tino iˈo, te tahi râ mea — e pinepine e piihia nephe — e ora ïa ia pohe anaˈe te tino. Taua tiaturiraa ra, mai ta tatou i ite i roto i te tumu parau na mua ˈtu, e hoˈi roa ïa i muri i te tau o te mau Sumériens matamua e te mau taata no Babulonia no Mesopotamia. I muri aˈe, ua rave-atoa-hia e te mau taata no Heleni, e ua faanehenehe-maitai-hia e ta ratou mau philosopho, mai ia Platon. Ua ô taua haapiiraa ra tei imi-maitai-hia i roto i na tiaturiraa e piti “o te tino e te nephe”, i roto i te tooma apotata a te mau ati Iuda.

Afea ra te mau “kerisetiano” te fariiraa i te tiaturiraa i te hoê oraraa i muri aˈe i te pohe? E ere roa ˈtu ïa i te tau o Iesu e o ta ˈna mau aposetolo. Oia mau, te parau ra te Encyclopædia Universalis e: “O te Apokalupo [apokirifa] a Petero (IIraa o te senekele), te buka matamua kerisetiano o te faataa ra i te mau faautuaraa e te mau haamauiuiraa a te feia hara i roto i te po auahi.”

No reira, mai te huru ra e i rotopu i te mau Metua a te Ekalesia matamua, te vai ra e rave rahi manaˈo tei ore e tuati ra no nia i te tumu parau o te po auahi. Ua farii o Justin, o Clément d’Alexandrie, o Tertullien e o Cyprien i te manaˈo no te po auahi. Ua tamata o Origène i te horoa i te po auahi i te hoê faufaa no te haamaitai faahou i te mau vahi hapa, ma te haapapu e e ora faahou mai te feia o tei haaputuhia i roto i te po auahi. Ua pee rii noa mai o Grégoire no Nazianze e o Grégoire no Nysse i taua manaˈo ra. Na Augustin râ i faaoti i taua tiaturiraa mǎrû ra o te po auahi. I roto i ta ˈna buka ra Te mau haapiiraa a te mau kerisetiano matamua (beretane), ua papai o J. Kelly, orometua no Oxford, e: “I te senekele V, ua itehia i te mau vahi atoa te haapiiraa etaeta o te hinaaro e ia ore ia horoa-faahou-hia i te piti o te fanaˈoraa i te feia hara i muri aˈe i to ratou oraraa i nia i te fenua nei, e ia ore te auahi e horomii ia ratou ia pohe.”

No nia i te vahi tamâraa, te parau ra te buka ra o Orpheus — Aamu taatoa no nia i te mau haapaoraa e: “Ua farii o Saint Augustin e te vai ra te hoê huru arai e te hoê huru tiairaa, i rotopu i te oraraa hau a muri aˈe e te faautuaraa, o te tamâraa ïa i te mau nephe i roto i te auahi. O te haapiiraa orphique ïa [no roto i te mau haapiiraa etene heleni] e virgilienne [no roto i te mau haapiiraa etene roma] o te vahi Tamâraa; aita roa taua parau ra i roto i te mau Evanelia. (...) Ua haamauhia te haapiiraa o te vahi Tamâraa (...) i te VIraa o te senekele e ua fariihia ei tooma na te Ekalesia e te apooraa no Florence (1439).” “Ua niuhia te haapiiraa katolika no nia i te vahi tamâraa i nia i te tutuu, e ere râ i nia i te Papai moˈa”, ta te Buka parau paari Apî katolika (beretane) ïa e faˈi ra. Area te mau limepo, te farii ra te karadino ra o Ratzinger e o “te hoê noa ïa parau o te manaˈo-noa-hia no nia i te tuatapaparaa no nia i te Atua”.

Aita e faautuaraa i muri aˈe i te pohe

E te Bibilia ïa? Te parau ra anei oia e e ora te nephe ia pohe anaˈe te tino e e nehenehe ïa oia e faautuahia i roto i te hoê po auahi aore ra i te hoê vahi tamâraa? Te pahono ra te Buka parau paari Apî katolika e: “E ere i te mea ohie ia ite atu i te tiaturiraa o te oraraa o te nephe i muri aˈe i te pohe, i roto i te Bibilia. (...) I roto i te F[aufaa] T[ahito], e ere ïa te nephe i te hoê tuhaa o te taata, o te taata iho ïa, te taata ora. Oia atoa, i roto i te F[aufaa] A[pî], o te oraraa taata ïa: te ora o te hoê taata.”

Mai te reira ˈtura ïa to te tooma e faahua parau ra e te vai mau ra te hoê faautuaraa i muri aˈe i te pohe, i te topa-roa-raa. Te parau ra te Bibilia e: “O tei rave i te hara ra, o te pohe ïa.” (Ezekiela 18:4). E te parau faahou ra: “E utua te pohe no te hara.” (Roma 6:23). No reira, ia parau anaˈe te Bibilia e e haere te feia iino o te ore e tatarahapa i roto i te “Geena”, “te auahi pohe ore” aore ra “te roto auahi”, te faaohipa noa ra ïa oia i te hoê parau taipe no te faaite e roohia ratou i te hoê pohe mure ore, “te piti o te pohe”. — Mataio 23:33; 25:41, 46; Apokalupo 20:14; 21:8a; hiˈo atoa Tesalonia 2, 1:7-9.

Ua haamatarahia te po auahi maoti te faatia-faahou-raa

Teie nei râ, mea veavea anei te po auahi? Eita ïa, ia au i te Bibilia. Oia mau, te mau parau hebera e heleni tei hurihia i roto vetahi mau Bibilia na roto i te parau “po auahi”, o te menema noa ïa o te mau taata. E ere ïa i te hoê vahi haamauiuiraa. I te taa-ê-raa, o te hoê noa ïa vahi faaearaa, i reira te feia pohe e matara mai ai i te tau o te faatia-faahou-raa (Koheleta 9:10; Ohipa 24:15). Te faataa ra o Oscar Cullmann, orometua i te fare haapiiraa teitei e tuatapapa ra no nia i te Atua i te fare haapiiraa tuatoru no Bâle, i te fenua Suisse, e i te Sorbonne, i Paris, i te hoê “taa-ê-raa papu i rotopu i te tiairaa kerisetiano no te tia-faahou-raa o te feia pohe e te tiaturiraa heleni no nia i te pohe-ore-raa te nephe”. Te parau maitai ra o ˈna e te taairaa “ta te kerisetianoraa no muri roa [i] haamau (...) i rotopu i na tiaturiraa e piti (...), te mea papu râ, e ere te hoê taairaa, o te hoê râ patoiraa i te hoê [te haapiiraa bibilia no nia i te tia-faahou-raa] no te tahi [te tiaturiraa etene no nia i te pohe-ore-raa te nephe]”. — Na matou e haapapu nei.

Aita te mau Ite o Iehova i faarue i to ratou faaroo i roto i te tia-faahou-raa no te rave mai i te tooma o te pohe-ore-raa te nephe. E oaoa roa ratou i te faaite atu ia outou i to ratou tiaturiraa faahiahia mau, e i te haapapu atu ia outou na roto i te Bibilia e, i te parau mau, e ere te po auahi i te mea veavea.

[Nota i raro i te api]

a No te tahi mau haamaramaramaraa hau atu â no nia i taua mau irava bibilia e te tahi atoa ta vetahi e faaohipa ra no te turu i te tooma no nia i te po auahi, a hiˈopoa i te buka ra Teie oraraa aita ˈtu anei?, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono