Mea veavea anei te po auahi?
“I TE HOÊ taime o te mau matahiti 60, ua moe roa te parau o te po auahi”, te nehenehe e taiohia i roto i te buka ra Mau nephe e mau tino (beretane), a David Lodge. Te faaite ra te mau parau a taua taata papai buka beretane ra, i te manaˈo o e rave rahi mau katolika e mau porotetani i roto i te roaraa o te tahi tau ahuru matahiti i muri aˈe i te Piti o te Tamaˈi rahi. I te hoê taime, na e rave rahi Ekalesia rarahi iho i faaiti mai i te parau no nia i te haapiiraa no ta ratou tooma faariihia no nia i te po auahi, na roto i te hoê tutavaraa no te faaau atu i nia i te huru hiˈoraa no to tatou nei tau.
Te haapeapea rahi nei te manaˈo e e faautuahia i muri aˈe i te pohe, no te mea ua riro te manaˈo noa no nia i te hara ei mea pouri i roto i te feruriraa o te taata. I te matahiti 1984 ra, ua anianihia i te manaˈo o te karadino o Ratzinger no Roma, o tei parau e: “Na roto i te mau huru tupuraa fifi mau e te mau haapapuraa, te turai nei [ta tatou] haapiiraa (...) i te mau taata ia faaore i te auraa mau o ta ratou mau hapa, ta ratou mau hara (...), taua parau mau ra ta te faaroo e faatuati nei i te po auahi e te vahi tâmâraa.”
E nehenehe anei i teie mahana e tiaturi i te vai-mau-raa o te hara ma te ore e farii i te tooma o te hoê faautuaraa o te tupu i muri aˈe i te pohe, i te vahi tâmâraa e i roto i te po auahi? Te uiui tahaa nei te hoê buka apî, Haapotoraa i te faaroo katolika, papaihia e te karadino farani ra o Albert Decourtray, i teie uiraa e: “E tia anei ia tiaturihia i te po auahi?” E te pahono ra oia e: “Eita ïa tatou e nehenehe e ape i teie uiraa rahi mau no nia i te po auahi.” Te faahiti ra te buka ra Apooraa Vaticana II — Mau buka apî na mua ˈˈe i te apooraa (beretane, 1982) i te “Faaiteraa i te faaroo o te nunaa a te Atua”, e: “Te tiaturi nei matou (...) [e] te feia o tei pahono i te here e i te aroha o te Atua, e [roaa] ïa ia ratou i te ora mure ore, te feia râ tei patoi i te reira tae noa ˈtu i te hopea, e [haere] ïa ratou i roto i te auahi o te ore roa e pohe.”
No reira, noa ˈtu te mau tutavaraa atoa a te feia e tuatapapa ra i te Bibilia no te haapapu e mea hape, tei roto noâ te mau haamauiuiraa a te po auahi i te tooma fariihia a te mau katolika. Teie râ, te faataa nei te hoê titionare (A New Dictionary of Christian Theology [1983]) i te “fifi” e te “peapea” ta te tooma no nia i te faautuaraa e a muri noa ˈtu, e faatupu nei i teie mahana i ǒ hau atu i te hoê melo a te mau Ekalesia o te amuiraa faaroo kerisetiano. Mea fifi roa na ratou ia faatuati taua tooma ra e te huru o te hoê Atua aroha. Te aniani nei ratou e: ‘E haapiiraa kerisetiano mau anei te tooma o te po auahi e no roto anei i te Bibilia? Mai te peu e eita, no hea mai ïa taua haapiiraa ra?’
[Hohoˈa i te api 3]
Fare pure rarahi no Bourges, France