VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w89 1/6 api 26-31
  • “Ia au râ ta outou parau i te evanelia o te Mesia”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “Ia au râ ta outou parau i te evanelia o te Mesia”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E faahanahana ta tatou mau peu maitai ia Iehova
  • I te Piha o te Basileia
  • I roto i ta tatou taviniraa
  • E haamata te mau peu maitai i te utuafare iho
  • Te hoê nunaa peu maitatai
  • Ia atuatu na tatou i te mau huru kerisetiano i roto i te hoê ao faatura ore
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • Mea ite te feia haapao maitai i te Atua i te peu
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2001
  • Ei peu maitai ta tatou te mau tavini a te Atua
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2009
  • E te mau metua, a horoa i te hiˈoraa maitai i ta outou mau tamarii
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1999
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
w89 1/6 api 26-31

“Ia au râ ta outou parau i te evanelia o te Mesia”

“Ia au râ ta outou parau i te evanelia o te Mesia.” — PHILIPI 1:27.

1. Eaha te mau manaˈo maitai mau i faahitihia e te tavana oire no New York aita i maoro aˈenei (Roma 13:3)?

“HAU ATU i te 1 000 Ite” tei haaputuputu i mua i te Fare oire, i Manhattan, i te 29 no setepa 1988, ta te New York Times ïa i papai. Ua haere mai hoi ratou no te turu i te hoê opuaraa e patu i te hoê fare e ta ratou i ani atu i te Piha ohipa e haapao i te parau no te mau paturaa o te oire. Noa ˈtu â ïa e aita te parau faatia no te patu i te hoê fare apî na te pu rahi a te mau Ite o Iehova i fariihia, ua “haapopou [te tavana oire] i te mau Ite e ua parau e ‘ua taa ê roa’ ratou e ‘e tia mau â ratou ia aruehia’”.

2. E taa ê te mau peu a te mau Ite i roto i teihea tuhaa, e no te aha?

2 Mai tei matauhia, ia hau atu i te hoê tausani taata i te haaputuputu no te hopoi mai i ta ratou turu no te hoê tumu farii-ore-hia, eaha ïa te ohipa e tupu? E pinepine i te itehia e e faatupu mai te mau ohipa mai te reira te huru i te mau umeumeraa, i te mau tuôtuôraa, e tae noa ˈtu hoi i te mau ohipa haavîraa uˈana. No te aha hoi te mau Ite e taa ê ai? No te mea ua ite ratou e i te mau taime atoa, e itehia te parau no ta ratou tiaturiraa i nia i to ratou haerea. Eita roa ˈtu e moehia ia ratou i teie aˈoraa e na ô ra e: “Ia maitai ta outou parau i rotopu i te mau Etene: ta ratou hoi i faaino mai ia outou, mai te mea e feia rave parau ino, ia hiˈo râ ratou i ta outou parau maitai, ia haamaitai ratou i te Atua i te mahana e roohia mai ai ra.” — Petero 1, 2:12.

E faahanahana ta tatou mau peu maitai ia Iehova

3. Eaha te faufaaraa o ta tatou mau peu i roto i te parau no te faahanahanaraa ia Iehova?

3 Tatou te mau kerisetiano, papu maitai e tei ia tatou nei te hopoia no te faahanahana i te Atua ra o Iehova na roto i to tatou haerea maitai (Mataio 5:16). Parau mau, e itehia i roto i te hoê haerea maitai, e rave rahi mau huru maitai mai te haerea tia, te rave-uˈana-raa i te ohipa e te hoê huru morare maitai. Teie râ, o te mau taata anaˈe tei matau maitai ia tatou aore ra ta tatou e farerei tamau nei tei ite e te vai ra ia tatou nei taua mau huru nei — to tatou mau hoa, te mau melo o to tatou utuafare, ta tatou paoti ohipa, to tatou mau hoa ohipa e tae noa ˈtu hoi ta tatou mau orometua. Eaha ˈtura ïa no te rahiraa o te mau taata ta tatou e ore e farerei pinepine nei? I reira hoi ta tatou mau peu maitai e riro ai ei mea faufaa roa, no te mea, mai te hoê taoˈa horoa e faaite mai i te faufaaraa o te hoê ǒ, na reira atoa te mau peu maitai i te faariro i ta tatou mau mea e pûpû atu ei ohipa faahiahia mau. Noa ˈtu eaha to tatou mau huru kerisetiano e noa ˈtu to tatou mau manaˈo maitai, eita roa ˈtu te reira e faufaahia mai te peu e e ere ta tatou i te mau peu maitatai. Nafea hoi ta tatou mau peu e nehenehe ai e faahanahana ia Iehova?

4. E tia ia tatou ia haapao maitai i ta tatou mau peu i roto i teihea mau tuhaa?

4 “Ia au râ ta outou parau i te evanelia”, ta Paulo ïa i parau (Philipi 1:27). E tano maitai iho â ïa teie mau parau no ta tatou taviniraa. Teie râ, e ohipa atoa to tatou huru e ta tatou mau peu i te vahi tatou e haamori ai, i to tatou mataeinaa, i te ohipa, i te fare haapiiraa, e oia hoi, i roto i te mau tuhaa atoa o to tatou oraraa, i nia i te huru aravihi o ta tatou taviniraa. “Aore roa i tuu i te turoriraa i te taata atoa, ia ore ia faainohia te toroa nei”, ta Paulo ïa i papai (Korinetia 2, 6:3). Nafea tatou e nehenehe ai e papu e te na reira mau ra tatou? Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te tauturu i to tatou mau hoa, i te feia apî iho â râ, ia faatupu ratou i te mau peu maitai kerisetiano i te mau taime atoa?

I te Piha o te Basileia

5. Eaha te tia ia tatou ia faˈi ia haere tatou i te Piha o te Basileia?

5 Ua riro te Piha o te Basileia ei vahi haamoriraa na tatou. E haere atu tatou i reira na nia i te titauraa a Iehova e ta ˈna tamaiti ia Iesu Mesia. Ua riro atura ïa tatou ei mau manihini i te fare o Iehova (Salamo 15:1; Mataio 18:20). E manihini maitai anei outou ia haere outou i te Piha o te Basileia? Ia riro tatou mai te reira te huru, e tia ia tatou ia faaite atu i Tei farii mai ia tatou e i te tahi atu mau taata i titauhia, i te hamani maitai e te tura e tia mau ia faaite atu ia ratou. Eaha ïa te auraa?

6. a) Te faaite maira te matauraa te tahi pae i te haere maoro mai i te putuputuraa i te aha? b) Eaha te nehenehe e rave no te arai i taua fifi ra?

6 A tahi, ia tae atu ïa tatou i te hora tia. Parau mau, e ere i te mea ohie. Mea atea roa te vahi faaearaa o vetahi pae; area te tahi pae ra, e tia ia ratou ia faaineine i ta ratou mau tamarii. E tia mau â te mau tutavaraa ta ratou e rave nei no te haere tamau mai i te mau putuputuraa kerisetiano ia haapopouhia. Teie râ, ua tapaohia mai e e peu matauhia e vetahi pae i te tae mai i te mau putuputuraa i muri aˈe i te hora. Eaha ïa ta ratou e nehenehe e rave no te arai i taua fifi ra? Na mua ˈˈe e tia ia tatou ia farii e e ere no te mea e e ere na ratou i te mea anaanatae i te mau putuputuraa kerisetiano vetahi pae e tae maoro noa mai ai i te mau putuputuraa. Mai te huru ra ïa e mea anaanatae roa na ratou i te mau putuputuraa mai te tahi atu mau taata e amui mai — ia tae mai ratou. Te fifi râ, aita ïa ratou i nahonaho maitai e aita roa atoa ratou e tâuˈa ra i te tahi atu mau kerisetiano. Mai te peu e te aˈohia maira tatou ‘eiaha e faarue i ta tatou mau haaputuputuraa’, ia nehenehe ïa tatou ‘ia faarahi i te aroha e i te rave i te mau ohipa maitatai ra’. (Hebera 10:24, 25.) Inaha hoi, mea fifi roa ia tatou ia na reira mai te peu e e pinepine noa tatou i te tae maoro mai, e inaha, eita ˈtura ïa tatou e faatura faahou i te tahi atu mau taata i tae mai. Ia au i te tahi mau taata aravihi, ia tae atu tatou i te hora tia, e tia ia tatou ia haamau ei tapao na tatou te taeraa ˈtu tatou na mua roa ˈˈe, eiaha râ i te hora tia mau. E nehenehe anei ta outou e faaohipa i teie nei manaˈo?

7. A faataa mai i te auraa i rotopu i te anaanatae ta tatou e horoa nei i roto i te mau putuputuraa e te mau peu maitatai.

7 E titau te mau peu maitai ia tâuˈa tatou i te mau taata ia paraparau mai ratou ia tatou (Maseli 4:1, 20). E tano atoa teie faaueraa tumu no te mau putuputuraa kerisetiano i reira te mau tavini a te Atua e paraparau ai no te faaitoito te tahi e te tahi na roto i te horoaraa i te hoê ǒ i te pae varua. E ere roa ˈtu i te peu maitai ia varea tatou i te taoto aore ra ia paraparau mǎrû noa ˈtu tatou i te taata i pihai iho ia tatou, ia amu i te chewing-gum aore ra ia amu i te monamona, ia taio i te tahi atu mea aore ra ia haapao i te tahi atu mau ohipa a tupu noa ˈi te putuputuraa. Aita noa te taurearea ra o Elihu i parahi noa a paraparau maoro noa ˈi o Ioba e to ˈna na hoa tootoru, ua “faarooroo noa râ” oia i te mea o ta ratou e parau ra e ua ‘manaˈo i ta ratou i paraparau’ (Ioba 32:11, 12). E turai te mau peu maitai kerisetiano ia tatou ia faaite i te tura e au i te taata orero e i ta ˈna poroi i niuhia i nia i te Bibilia ma te faaroo-maitai-raa ˈtu ia ˈna.

8. Nafea tatou ia faaite e e mau pǐpǐ paatoa tatou na Iesu Mesia?

8 Na mua ˈˈe e i muri aˈe i te mau putuputuraa, mai te peu e e mau peu kerisetiano ta tatou, e anaanatae atu ïa tatou i te tahi atu mau taata i tae mai i te Piha o te Basileia. Te faataa ra o Paulo e ‘e ere atura’ te amuiraa kerisetiano ‘ei mau taata ěê e te purutia, oia atoa râ (...) no te fetii o te Atua’. (Ephesia 2:19.) Hoê anei to outou huru i nia i te tahi atu mau Ite mai i nia atoa i te mau taata ěê, aore ra i nia i te mau melo o te hoê iho utuafare? E mau ohipa haihai roa te aroha-noa-raa ˈtu ma te auhoa, te tororaa ˈtu i te rima, te ataraa ˈtu ma te hamani maitai, te faaite maira râ te reira e e mau pǐpǐ tatou paatoa na Iesu Mesia. Ia na reira tatou i te aroha ˈtu i te mau taata ěê, eita anei e tia ia tatou ia na reira i nia “i to tatou fetii faaroo ra”? — Galatia 6:10.

9. Nafea e nehenehe ai e haapii atu i te mau tamarii ia anaanatae ratou i te mau taata paari aˈe ia ratou?

9 E nehenehe anei ta tatou e haapii atu i ta tatou mau tamarii nafea ia faaohipa i taua huru anaanatae ra i te mau taata paari aˈe ia ratou? Mai te huru ra ïa e te manaˈo ra vetahi mau taata paari e mea hinaaro mau na te mau tamarii e faafaaea rii no te faaanaanatae i te manaˈo e e hauti e to ratou mau hoa rii i muri aˈe i to ratou parahi-noa-raa hoê hora te maoro aore ra e piti i te faaroo-noa-raa ˈtu i roto i te mau putuputuraa. Teie râ, e ere roa ˈtu i te mea tano ia hauti i roto i te Piha o te Basileia (Koheleta 3:1, 17). A ani atu ai te hoê orometua i te hoê tamaiti iti e maha matahiti e te afa e ehia rahiraa taeae e tuahine to ˈna, ua pahono maira taua tamarii ra e: “No te rahi o ratou, eita ta ˈu e nehenehe e taio ia ratou.” I muri iho, a aniani atu ai to ˈna mau metua ia ˈna i nia i taua tumu parau ra, ua faataa ˈtura oia e: “Aita vau i ite e ehia rahiraa ratou. Mea rahi roa ratou ia haere vau i te Piha o te Basileia!” No ˈna, te mau taata atoa i tae atu i te mau putuputuraa, e mau taeae anaˈe ïa e e tuahine no ˈna.

I roto i ta tatou taviniraa

10. Eaha te faaueraa i horoahia mai e Iesu e nehenehe e tauturu ia tatou ia ‘faatupu i te hoê haerea e au i te evanelia’ i roto ta tatou taviniraa?

10 Parau mau, ‘ei haerea to tatou e au i te evanelia’ i roto i ta tatou taviniraa i tera fare, i tera fare. Eiaha roa ˈtu e moehia ia tatou e ta tatou poroi, e poroi hau e e tia atoa te reira ia itehia i roto i ta tatou mau peu (Ephesia 6:15). Teie te faaueraa ta Iesu i horoa mai: “E ia tomo atu outou i roto i te fare, a faaora ˈtu i taua fetii ra. E te au ra taua fetii ra, o te ora ta outou i hinaaro no ratou ra, e tae ïa i nia ia ratou.” Ia faaite tatou i to tatou huru auhoa e te faatura, te haapapu atura ïa tatou i te taata ta tatou e aparau atura e mea faufaa mau na tatou i to ˈna mau hinaaro. I te tahi taime, e farerei tatou i te hoê taata e huru patoi roa. E tia atoa anei ia tatou ia riri atu e ia riro mai ia ˈna ra te huru? A hiˈo na eaha ta Iesu e parau ra: “Ia ore râ ia au [i taua fetii ra], e hoˈi mai ïa ora i nia ia outou iho.” (Mataio 10:12, 13). Ia haere tatou i tera uputa, i tera uputa, e tia ta tatou mau peu ia tano i “te toroa faafaaite nei”. — Korinetia 2, 5:18.

11. Nafea to tatou huru faanehenehe ia ohipa i nia i to tatou tiaraa tavini no te Atua?

11 E faaite mai ta tatou mau peu e o vai mau na tatou i roto i te tahi atu â mau tuhaa. Ei hiˈoraa, te tano maitai ra anei to tatou huru faanehenehe i to tatou tiaraa tavini no te Parau a te Atua? Eaha ïa te tia ia parau no ta tatou mau tauihaa — mai ta tatou pute, ta tatou Bibilia e te mau buka bibilia? Teie ta te hoê taata papai vea, aˈoraa i horoa i te mau taata i te pae no te tapi hooraa tauihaa: “Ia au maitai na to outou huru faanehenehe no te faaau i te tahi mau ohipa, eiaha roa ˈtu ïa e faanehenehe mai te huru ra e te haere ra outou i te hoê oroa, i te hoê taime faaanaanataeraa manaˈo i faanahohia i te po aore ra i te hoê ohipa faaetaetaraa tino.” Eaha ïa te tumu? No te mea e “oioi noa [to outou huru faanehenehe] i te horoa ˈtu na te feia e haaati ra ia outou i te hoê tapao e faaite ra e o vai ra outou, i to outou huru e to outou tiaraa i roto i te tereraa o te mau ohipa”. No reira, ia haapao tatou i ta tatou mau “tauihaa” i faataahia no te taviniraa, ia haapao maitai ïa tatou i to tatou huru faanehenehe, “ia au i te evanelia”. — Hiˈo Timoteo 1, 2:9, 10.

12. Mai te peu e e mau peu maitai ta tatou, nafea ïa tatou ia faaite e te tâuˈa ra tatou i te mau tiaraa e te mau faufaa a te taata ta tatou e haere atu na e farerei?

12 E tia ia tatou “ia vai ineine â ia parau atu i te taata no nia i te evanelia; teie râ, e titau mai te mau peu maitai kerisetiano ia na reira tatou “ma te mǎrû e te auraro maite atu”. (Petero 1, 3:15.) Te auraa ra, e tia ia tatou ia faatura i te mau tiaraa e te mau faufaa a vetahi ê. Te faanaho ra anei tatou ia tatou ia nehenehe tatou e tia ˈtu i te fare o te mau taata i te hoê hora tano maitai? Ua ineine anei tatou i te ite e mai te peu e te tapea ˈtura tatou ia ratou i roto i ta ratou mau ohipa aore ra i roto i te hoê hopoia faufaa roa? E pinepine anei tatou i te faaohipa i te mau parau ra mai teie “E faatia anei oe ia ˈu?”, “Mai te peu e e tia ia oe”, e “Mauruuru”? Te faaitoito ra anei tatou i te faaô mai i te taata i roto i te aparauraa aore ra o tatou anaˈe na anei te parau i te mǎtaˈuraa e ia ore tatou e nehenehe e faahiti i te mau parau atoa ta tatou i manaˈo?

13. A faaite mai na roto i te hoê hiˈoraa e e pinepine te mau peu maitai i te faatupu mai i te mau faahopearaa maitai i roto i te taviniraa.

13 E pinepine te mau peu maitai, e tuatihia i te anaanatae hohonu ia vetahi ê i te horoa i te hoê faaiteraa faahiahia mau. No reira te mau tamarii ite maitai i te peu e pinepine ai i te faaanaanatae i te mau taata e ore paha e tâuˈa mai i te mea ta te mau taata paari e parau atu ia ratou. No reira, i Mexique, ua farerei te hoê Ite e 13 matahiti i te hoê potii e hinaaro ra e haapii i te Bibilia, e ua manaˈo oia e eiaha e paraparau atu i to ˈna metua tane. Ua manaˈo aˈera taua potii poro ra e mai te peu mai te reira te huru, ei faaturaraa i teie metua tane, e tia ia ˈna ia ani atu i ta ˈna parau faatia. Ua faaau atura oia e paraparau atu i te metua tane, e ua na ô atura ia ˈna e te mea ta raua e haapii, mea faufaa roa. A ite mai ai oia i to ˈna huru e no to ˈna mauruuru i te mea e ua haere roa mai oia e paraparau ia ˈna, ua na ô aˈera taua taata ra e: “Mai te peu e mea faufaa roa te mea ta orua e tuatapapa e tia ïa i to ˈu utuafare taatoa ia haapii i te reira.” Eaha ˈtura ïa te faahopearaa? Ua haamata aˈera taua potii poro ra 13 matahiti i te haapii i te Bibilia e te utuafare taatoa, e tae noa ˈtu e te hoê tamaiti tei oti i te faaipoipo, ta ˈna vahine e te tahi atu mau tamarii paari.

E haamata te mau peu maitai i te utuafare iho

14. Ia faatupu tatou na mua i te mau peu maitai i hea, e no nia i taua tuhaa ra, eaha te mea faufaa roa?

14 Mea pinepine te mau peu maitai a te mau Ite taurearea i te haapapu mai i te haapiiraa maitatai i haapiihia ˈtu ia ratou. Ua riro hoi ta tatou mau peu ei tapao no to tatou huru oraraa. No reira, taa ê atu i ta te tahi pae e nehenehe e manaˈo mea faufaa roa ei mau peu maitai ta tatou i te utuafare. No te reira ra, mai i roto atoa i te tahi atu mau tuhaa o te oraraa utuafare, mea faufaa roa te hiˈoraa o te mau metua (Timoteo 2, 1:5). E ere roa ˈtu ïa i te parauraa ˈtu i te mau tamarii e “A rave i ta ˈu e parau atu nei ia oe, eiaha râ i ta ˈu e rave nei” e nehenehe ai e haapii atu ia ratou i te mau peu maitatai. E haapii te tamarii i te mau tuhaa e rave rahi no nia i te mau peu maitai, eiaha noa na roto i te mau parau, na roto râ i te hiˈoraa ˈtu e te apeeraa ˈtu i te ohipa e ravehia ra. “E ere noa te mau metua i te mau orometua matamua a te mau tamarii; ua riro atoa ratou ei hiˈoraa, no te mea e haapii te mau tamarii ia apee atu ratou i to ratou hiˈoraa”, ta Beverley Feldman ïa i parau, te hoê vahine i papai i te buka ra Te mau tamarii e manuïa (beretane). Eaha te mau huru peu ta ta outou mau tamarii e ite maira ia hiˈo mai ratou ia outou?

15. Nafea te mau metua e nehenehe ai e tauturu i ta ratou mau tamarii ia atuatu i te mau peu maitai no to ratou oraraa taatoa?

15 “O outou hoi, e te feia metua ra, eiaha e faaooo atu i ta outou tamarii ia riri”, ta te Bibilia ïa e aˈo ra (Ephesia 6:4). E ere roa ˈtu i te mea au na te mau tamarii ia parauhia mai ia ratou e e tia ia ratou ia faaite i te mau peu maitai, a ite noa ˈtu ai ratou i to ratou mau metua ia tatamaˈi, ia faaino ia vetahi pae, ia rave i te peu faufau aore ra ia riri ohie noa. E tia anei ratou ia faainohia mai te peu e e na reira atoa ratou? Te na ô râ te mau Papai e: “E haapii râ ia ratou e ia paari ma te aˈo a te Fatu ra [Iehova].” I roto i taua haapiiraa ra, te vai ra ïa te mau ture tumu no nia i te mau peu maitatai, te parauraa paha e “Iaorana”, “Mai te peu e e tia ia oe”, “Mauruuru”, “Eiaha e inoino mai”, e te faatura-atoa-raa i te mau taata paari e te horoaraa ˈtu na te tahi pae (Levitiko 19:32; Roma 16:3-7). Mai te peu e e haapiihia ˈtu teie mau peu i te tamarii i te utuafare iho, e riro ïa te reira ei mea faufaa roa no to ˈna oraraa taatoa. — Maseli 22:6.

16. Eaha te mau tutavaraa e tia i te mau metua ia rave, e eaha ïa te hotu e itehia mai?

16 E tia ˈtura ïa i te mau metua e te mau tamarii ia faatupu i te mau peu maitatai i tera mahana e tera mahana, eiaha noa i te tahi noa mau taime taa ê. E te mau metua, ia faaoromai na outou e ia ore na outou e riri vave atu i ta outou mau tamarii te rave paha i te tahi mau hape. A faaite atu ia ratou e mea faufaa mau â na outou to ratou haerea maitai, e ia ineine noa outou i te haapopou atu ia ratou no te mau vahi apî e noaa mai ia ratou. Papu maitai, e titau rahi mai te reira ia outou i te mau tutavaraa. Aita anei râ hoi te mau Papai e faaue maira ia outou ia haapii atu i te mau faaueraa tumu a te Atua i ta outou mau tamarii ‘ia parahi noa outou i roto i te fare, e ia haere noa outou na te eˈatia ra, e ia taoto noa outou ra, e ia tia noa outou i nia ra’? (Deuteronomi 6:7.) E faatupu te mau metua e pee i teie nei aˈoraa i te hoê huru tupuraa au mau e te viivii ore i roto i to ratou utuafare, e e riro te reira i te faaitoito i ta ratou mau tamarii ia riro mai ei mau taata paari hamani maitai, e te haapii-maitai-hia. E riro ratou ei tumu arueraa e ei faahanahanaraa no ta ratou mau metua e no to ratou Poiete, te Atua ra o Iehova.

Te hoê nunaa peu maitatai

17. Eaha te itehia nei i roto i te mau Piha o te Basileia a te mau Ite o Iehova?

17 Ua faaite na “hau atu i te 1 000 Ite” i haaputuputu i mua i te Fare oire no New York i te hoê avatea no te avae setepa i nia i te hoê faito nainai roa e eaha te huru o te mau Ite o Iehova i tera mahana, i tera mahana. I te tahi atu vahi, teie ta te hoê taata i parau i muri aˈe i to ˈna haere-matamua-raa ˈtu i roto i te Piha o te Basileia: “Ua farerei vau i roto i taua mau taata ra ta ˈu i ore i matau hau atu te mau taata aau rotahi ta ˈu i ore aˈenei i ite i roto i te pu o te Ekalesia i reira to ˈu paariraa.” Eaha ˈtura ïa te faahopearaa? “Ma te feaa ore: ua itea ia ˈu i te parau mau”, ta ˈna ïa i parau. Ua taui taua taata nei i to ˈna huru oraraa, e e hitu avae i muri iho, ua pûpû aˈera oia i to ˈna oraraa no Iehova e ua bapetizo aˈera ia ˈna. — Hiˈo Korinetia 1, 14:25.

18. Eaha ta te tahi mau taata hiˈopoa i parau no nia i te mau peu maitatai a te mau Ite o Iehova?

18 Ua paraparau-rahi-hia te parau no te mau peu maitai a te mau Ite i roto i ta ratou mau tairururaa i tupu i roto i tera nunaa e tera nunaa, e e mau parau faahiahia mau tei faahitihia. Aita i maoro aˈenei, i roto i te hoê o taua mau haaputuputuraa ra i faanahohia i te fenua Tapone, teie ta hoê aratai i parau: “Ia pou mai outou na nia i te pereoo uta taata, outou paatoa, e tae noa ˈtu te mau ui apî, ua parau mai outou ia ˈu e: ‘Mauruuru roa.’ Ua oaoa roa vau i teie mau parau!” I roto i te tahi atu tairururaa, ua parau atu te hoê mutoi e haapao i te parau no te pereoo auahi i te hoê Ite e: “I te taime hopea a haaputuputu ai 12 000 taata i Castle Hall i Osaka, ua itehia te hue aita e faaauraa.” Ua na ô â oia e: “Outou, e mau taata nahonaho mau outou, e e faaohie roa te reira i ta matou ohipa. Aita vau i matau i te feia faaineine i ta outou tairururaa, a faaite râ outou ia ratou i to matou mauruuru ia ratou.”

19. E tia ia tatou tataitahi ia opua maite i te aha no nia i te mau peu maitatai?

19 Eaha ta teie mau parau e faaite maira? Oia ïa, i roto i to ratou taatoaraa, ‘te au nei te haerea o [te mau Ite o Iehova] i te evanelia’. Eaha ˈtura ïa no tatou tataitahi? Mai te mau tamarii e fariu tia i nia i to ratou metua here mau, ia nehenehe na tatou paatoa, te ui apî e te feia paari, e fariu tia i nia i to tatou Metua i te raˈi ra, ia haapii mai o ˈna ia tatou i te mau peu maitai, i roto i teie nei ao faatura ore e haaati nei ia tatou. — Deuteronomi 8:5; Maseli 3:11, 12.

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ No te aha te mau peu maitai e riro ai ei tuhaa faufaa roa no te hoê haerea nehenehe mau?

◻ Eaha te mau peu maitai e tano ia faatupu i roto i ta tatou vahi haamoriraa?

◻ Ia poro tatou, nafea tatou e nehenehe ai e faaite e e mau peu maitatai ta tatou?

◻ Nafea te mau metua e nehenehe ai e tauturu i ta ratou mau tamarii ia atuatu i te mau peu maitai?

◻ Eaha te faito teitei roa te tia ia tatou ia faaitoito i te faatupu no nia i te mau peu maitatai?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono