VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w89 1/1 api 9-14
  • “Na Iehova hoi teie nei tamaˈi”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “Na Iehova hoi teie nei tamaˈi”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te tumu parau no nia i te mana hope
  • Te hoê Saula no teie nei tau
  • Aita ratou i turu i te tahi atu basileia
  • Ta te Tuatapaparaa e horoa maira
  • “Na Iehova hoi teie nei tamaˈi”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2016
  • Davida e Golia
    Ta ˈu e haapii no roto mai i te Bibilia
  • Ua aro oia i te hoê aito
    A haere ma te itoito e te Atua
  • Aita Davida i riaria noa ˈˈe
    A haapii i to tamarii
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
w89 1/1 api 9-14

“Na Iehova hoi teie nei tamaˈi”

“Te haere atu nei râ vau ia oe, ma te iˈoa o te Atua sabatoa ra o Iehova, te Atua no te nuu a Iseraela ra, tei vahavahahia e oe ra.” — SAMUELA 1, 17:45.

1, 2. a) Tei mua te nuu o Iseraela e arataihia mai e te arii ra o Saula, i tei hea faatihaehaeraa? b) Te aha ra te mau faehau o te nuu Iseraela i mua i te faatihaehaeraa a Golia, e o vai te itehia ra i teie nei?

MA TE faataa-ê-hia e te peho no Ela, i te pae apatoa-tooa o te râ no Ierusalema, te aro ra e piti na nuu puai mau. I te hoê pae, te nuu o Iseraela e arataihia mai e te arii ra o Saula, tei faaariihia aita i maoro roa ˈtu. E i te tahi pae ra, te nuu philiseti ïa, apeehia mai e to ˈna aito, o Golia (te auraa o taua iˈoa ra “ite-maitai-hia”). Ma te 2,70 metera te roa, te aro atura teie taata rarahi, tei ineine maitai i te pae no te mauhaa, ia Iseraela a faaino noa ˈtu ai ia ˈna. — Samuela 1, 17:1-11.

2 Na vai e aro atu ia Golia? “Horo anaˈe ihora to Iseraela atoa ra, ta te aamu bibilia ïa e parau ra, i te iteraa i taua taata ra, ua rahi roa aˈera te mǎtaˈu.” Inaha, teie mai nei te hoê taurearea. O Davida to ˈna iˈoa, e te auraa o taua iˈoa ra, “herehia” ïa. To ˈna ati-maite-raa ˈtu i te parau-tia, i faariro atoa mai ai o Iehova ia ˈna ei taata “herehia”. Ua faatavai ê na o Samuela ia ˈna no te riro mai ei arii no Iseraela a muri aˈe, e te ohipa puai ra te varua o Iehova i nia ia ˈna. — Samuela 1, 16:12, 13, 18-21; 17:24; Salamo 11:7; 108:6.

3. Eaha te mau mauhaa tamaˈi a Davida e o Golia, no te aroraa?

3 A faaroo atu ai o Davida ia Golia ia haavahavaha mai “i te mau nuu a [te Atua ora ra]”, pûpû aˈera o Davida ia ˈna no te aro i taua taata rarahi ra. Na nia i te parau faatia a Saula, ua haere tia ˈtura oia i mua i to ˈna enemi. Teie râ, aita to ˈna e haana tamaˈi e te mau mauhaa a te feia tamaˈi o to ˈna tau, ta Saula i faaau mai ia ˈna: ta ˈna mauhaa, o te hoê ïa raau, te hoê pute ofai e e pae na ofai paia. Area o Golia ra, te tapea ra ïa oia i roto i to ˈna rima te hoê mahae e 7 kilo te teiaha te auru auri e ua ahu i te ahu veo e 57 kilo te teiaha. A haere tia noa ˈtu ai o ˈna i mua e na mua noa ˈtu ai te taata hopoi i to ˈna paruru, ‘ua tuhi maira taua Philiseti puai ra ia Davida, i to ˈna ra mau atua’. — Samuela 1, 17:12-44.

4. Mea nafea to Davida pahonoraa i te faatihaehaeraa a taua aito ra?

4 Ei pahonoraa ˈtu, ua na ô atura o Davida i te tuô i te taata rarahi ra e: “Te haere maira oe ia ˈu nei, ma te ˈoˈe, e te mahae, e te paruru; te haere atu nei râ vau ia oe, ma te iˈoa o te Atua sabatoa ra o Iehova, te Atua no te nuu a Iseraela ra, tei vahavahahia e oe ra. Na Iehova oe e tuu mai i tau rima auanei, e e tâpû-ê-hia e au to upoo na; e e horoa ˈtu vau i te mau tino o te nuu atoa a te Philiseti, na te mau manu o te reva, e na te mau manu o te fenua nei i teie nei mahana; ia ite to te ao atoa nei e, e Atua to Iseraela. E ite hoi teie nei feia rahi atoa ra, e e tia ia Iehova ia faaora eiaha noa ˈtu ei ˈoˈe, eiaha ei mahae: NA IEHOVA HOI TEIE NEI TAMAˈI, e na ˈna outou e tuu mai i to matou nei rima.” — Samuela 1, 17:45-47.

5. Eaha ihora ïa te faahopearaa o te aroraa, e o vai te tia ia faahanahanahia?

5 Te haere noa ra Davida ma te itoito i roto i te aroraa. E tapae atu te ofai i nia i te tapao e inaha, topa ˈˈera taua aito ra. Ua haamauruuru mai Iehova i te faaroo e te itoito o Davida na roto i te aratai-papu-raa i taua ofai iti haihai roa ra i nia i te rae o te Philiseti. Ua horo atura Davida, ua tia noa ˈtura i nia iho i taua Philiseti, ua rave ihora i ta ˈna ˈoˈe, unuhia aˈera i rapae i te vehî ra, e ua tâpû maira i te upoo. Itehia aˈera hoi te arepurepu i te pae o te enemi: ua horo ê te mau Philiseti. Oia mau, e nehenehe mau â o Davida e parau e: “NA IEHOVA HOI TEIE NEI TAMAˈI.” — Samuela 1, 17:47-51.

6. a) No te aha o Iehova i rave ai ia vai noa mai te aamu no nia i taua aroraa ra? b) Eaha te haapapuraa ta te mau tavini a te Atua i hamani-ino-hia na te mau enemi mai ia Golia ra te huru, e hinaaro ra?

6 No te aha hoi Iehova e rave ai e ia vai mai te aamu no nia i te hoê aroraa i tupu tau 3 000 matahiti i teie nei i roto i ta ˈna Parau? No te mea, mai ta te aposetolo Paulo e parau maira, “te mau parau atoa hoi i papaihia i mutaa ihora, i papaihia ïa ia ite tatou; ia noaa to tatou tiairaa [tiaturiraa], i te faaoromai e te mahanahana o te parau i papaihia ra”. (Roma 15:4.) I to tatou nei tau, e rave rahi mau tavini haapao maitai a te Atua teie e faaoromai nei i te mau faainoraa e teie e hamani-ino-hia nei ma te tuutuu ore e te mau enemi mai ia Golia ra te huru. Rahi noa ˈtu â te mau fifi, rahi noa atoa ïa tatou tataitahi i te hinaaro i te tamahanahanaraa a teie nei parau e na ô ra e: “NA IEHOVA HOI TEIE NEI TAMAˈI.”

Te tumu parau no nia i te mana hope

7. Eaha te tumu parau e anaanataehia ra e te taatoaraa o te nunaa o te Atua i roto i te mau nunaa atoa, e no te aha?

7 Ua haere noa maira o Golia i to ˈna ra tau ma te teoteo, no te aro i te Atua o Iseraela. Na reira atoa, i teie nei senekele e XX, ua haere tia mai e rave rahi mau huru faatereraa haavî atoa i mua no te aro mai ia Iehova i roto i to ˈna mana hope e ma te tamata i te haamamû i ta ˈna mau tavini ia nehenehe ratou ia haamori mai i te Hau. I roto i te mau nunaa atoa, mea faufaa roa na te nunaa o te Atua i teie nei tumu parau. Eaha hoi te tumu? No te mea ua hope te mau tau o te mau Etene aore ra “tau haapaohia no te mau nunaa” ta te Bibilia e parau ra, i te matahiti 1914 ra. I reira hoi te haamataraa te tau o te “ahoaho o te mau nunaa, e peapea ra”. (Luka 21:24-26; MN, Osty.) Ua haamata te tau o te mau Etene a taataahi ai te mau nunaa i te Ierusalema i nia i te fenua nei, i te matahiti 607 hou to tatou nei tau, e 2 520 matahiti hoi te maororaa o taua tau ra; i muri iho, i te matahiti 1914 ra, ua tuu aˈera o Iehova ia Iesu i nia i te terono, ma te faariro ia ˈna ei Arii Mesia no te Ierusalema i te raˈi ra. — Hebera 12:22, 28; Apokalupo 11:15, 17a.

8. a) Ua auraro anei te mau arii o te fenua nei i te faaueraa no nia i te mau ohipa e tupu a muri aˈe e faaue maira ia ratou e ‘e tavini ia Iehova ma te mǎtaˈu’? b) Eaha te mau aito politita teie e faatihaehae nei ia Iehova i teie mahana e teie e tamata nei i te tairi i to ˈna mau ite na roto i te puai?

8 I te matahiti 1914 ra, ua tupu te hoê tauiraa rahi. E tia ˈtura i te mau nunaa etene i teie nei ia tiaturi i te Atua. Teie râ, ua auraro anei “te mau arii” o taua tau ra i te faaueraa i tohuhia mai, e titau ra ia ratou ia ‘tavini ia Iehova ma te mǎtaˈu’? Ua farii anei ratou i te Arii ta ˈna i faaarii noa ˈtura? Aita. Teie râ, “amui atoa ra te huiraatira ei mǎrô ia Iehova, e ta ˈna faatahinu ra”, ia Iesu. Ma te titau i te haamâha noa i to ratou mau manaˈo, ua “arepurepu” noa ratou ma te faaô atu i roto i te Tamaˈi Rahi o te matahiti 1914-1918 (Salamo 2:1-6, 10-12). E tae roa mai i teie mahana, te hiaairaa e faatere, o te hoê ïa tumu aroraa i rotopu i te mau taata. No reira, te tamau nei â te ao a Satani i te faatupu i te mau aito politita faaauhia i te mau taata o te hui fetii o Golia, oia hoi te mau Raphai. Te aro nei te mau faatereraa haavî ia Iehova, e te tamata atoa nei i te haavî i ta ˈna mau ite. Teie râ, mai tei matauhia, tei ia Iehova noa te tamaˈi e te re. — Samuela 2, 21:15-22.

Te hoê Saula no teie nei tau

9. O vai i to tatou nei tau, teie e riro nei mai te arii ra o Saula, e no te aha tatou e na reira ˈi i te parau?

9 O vai i roto i te faaauraa ta tatou i haamau aˈenei ta te arii ra o Saula e faataipe ra? Ia haamanaˈo na tatou e ua opua o Iehova tau taime na mua ˈtu, e ‘mahae taa ê te basileia ra o Iseraela ia ˈna ra’, e te reira no to ˈna manaˈo orure hau (Samuela 1, 15:22, 28). E i mua i te faatihaehaeraa a Golia, aita o Saula i paruru i te mana hope o Iehova. I muri iho, ua hamani ino aˈera oia i te taata i upootia ˈtu i nia ia Golia, oia hoi ia Davida, ta Iehova i faatavai no te mono mai ia ˈna i nia i te terono o Iseraela. Tera te hoê haerea e au mau i te haerea o te mau upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano. Ma te patoi i te parau mau bibilia, e tuhaa rahi ta ratou i te pae no te apotata; oia mau, ‘aita ratou i faaroo i te evanelia’ no nia i to tatou Fatu e ta ˈna Basileia. Maoti hoi i te paruru i te mana hope o Iehova i roto i te ao taatoa nei, ua hamani ino ratou i to ˈna mau ite faatavaihia i te varua e to ratou mau hoa, te mau melo o te feia rahi roa. ‘I roto i to ˈna riri’, e faaore roa Iehova i taua mau apotata ra. — Tesalonia 2, 1:6-9; 2:3; Hosea 13:11.

10. a) Eaha te parau i neneihia i Lonedona i te matahiti 1918 ra e te mau ekalesiatiko tiaraa rarahi? b) Maoti hoi i te faaohipa i te parau i neneihia e ratou, eaha ïa te haerea ta te mau upoo faatere haapaoraa i rave mai?

10 I roto i te roaraa o te Tamaˈi rahi Matamua, ua papu-maitai-hia aˈera e ua faaô te mau upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano ia ratou i roto i te mau ohipa politita. Ua papu-maitai-hia e te tupu ra te parau tohu a Iesu i papaihia i roto i te Mataio pene 24 e 25 e tae noa ˈtu i roto i te Luka pene 21. Inaha hoi, i te matahiti 1918 ra, ua haaputuputu aˈera te mau ekalesiatiko tiaraa rarahi o te mau Ekalesia baptiste, congrégationaliste, presbytérienne, épiscopalienne e méthodiste i Lonedona e ua nenei aˈera ratou i te hoê parau e na ô ra e: “E tapao te ati e tupu ra i te hopea o te tau o te mau Etene.” Teie râ, aita taua mau ekalesiatiko ra i haapao i ta ratou mau parau. Inaha hoi, i roto i te roaraa o te Tamaˈi rahi Matamua, ua turu rahi te mau upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano i na pae enemi e piti. I muri iho, maoti hoi i te farii e ua tae mai Iesu i roto i te puai o to ˈna Basileia, ua pee aˈera ratou i te huru feruriraa o te mau nunaa; ia au i taua huru feruriraa ra, e au hoi i to teie nei ao, mea maitai roa ïa no te mau taata ia faaterehia ratou e te mau mana politita e faaamahamaha ia ratou e tae noa ˈtu hoi i te feia haavî mai ia Golia, maoti hoi i te tahoêhia e te Basileia o te Atua. — Mataio 25:31-33.

Aita ratou i turu i te tahi atu basileia

11. I te pae no te mana hope, o vai ma te mau taata e ore roa ˈtu i turu noa ˈˈe i te tahi atu faatereraa? To vai hiˈoraa ta taua mau taata ra e pee nei?

11 No nia i te tumu parau o te mana hope, e turu anei te mau tavini haapao maitai a te Atua i te tahi atu basileia? Papu maitai e eita roa ˈtu, mai ta te aamu bibilia e haamaramarama maitai maira (Daniela 3:28; 6:25-27; Hebera 11:32-38; Apokalupo 2:2, 3, 13, 19). I to tatou nei tau, te paruru nei te mau kerisetiano haapao maitai i te mana hope e te Basileia o Iehova noa ˈtu te mau pariraa e te mau hamani-ino-raa uˈana mau ta te ‘Golia’ haavî e tuu maira i nia ia ratou. Te pee maite ra hoi ratou i te mau taahiraa avae o Iesu, “te Tamaiti a Davida”, tei apiti mai i roto i te tamaˈi pae varua ma te itoito no te turu i te mana hope o Iehova, a ore noa ˈtu ai ratou e faaô atu ia ratou i roto i te mau aroraa e te mau ohipa politita a teie nei ao. Ma te pure atu i to ˈna Metua, ua parau aˈera Iesu e, mai ia ˈna, “e ere [ta ˈna mau pǐpǐ, te mau kerisetiano mau] i to teie nei ao” — Mataio 4:8-10, 17; 21:9; Ioane 6:15; 17:14, 16; 18:36, 37; Petero 1, 2:21.

12. a) Na vai i tairi i te ‘Golia’ o teie nei tau, e mea nafea te reira i te tupuraa? b) I te mea hoi e ia au i to ratou manaˈo, ua pohe o ‘Golia’, ua aha ihora ïa te mau tavini a Iehova?

12 Ua taparahi te toea o te mau kerisetiano faatavaihia i te varua, oia hoi te Davida o to tatou nei tau, i te ‘Golia’ o to ˈna tau. Nafea ïa? Ma te haapapu maite e tei te pae oia o Iehova i roto i te aroraa no nia i te faatereraa o teie nei ao. Ua haamau te hoê “OPUARAA (i ravehia e te Taatiraa a te Feia tuatapapa bibilia i roto i te ao taatoa nei, i roto i ta ˈna putuputuraa i tupu i Cedar Point [Ohio] i te sabati 10 no setepa 1922)” i te hoê hohoˈa te tia ia apeehia. Teie te tahi mau tuhaa:

“10) Te parau nei matou e te haapapu nei hoi e, tei te mau mahana o te tahooraa o te Atua i te faanahonahoraa itehia e ite-ore-hia a Satani, tatou;

“11) Eita roa ˈtu teie nei ao tahito aore ra te amuiraa o te mau mea tahito e nehenehe e faatitiaifaro-faahou-hia; tei te tau tatou i reira te Basileia o te Atua e haamauhia ˈi na roto ia Iesu Mesia; e e haamou-roa-hia te mau puai atoa e te mau faanahonahoraa atoa e ore roa ˈtu e auraro i te faatereraa parau-tia a te Fatu ra.”

Aita e feaaraa e ua haapao te “Tamaiti a Davida”, oia hoi te upoo o te amuiraa kerisetiano, ia taorahia taua “ofai” ra, oia hoi te parau mau no nia i te Basileia (Mataio 12:23; Ioane 16:33; Kolosa 1:18). I roto i te mau tairururaa matahiti i tupu mai te matahiti 1922 e tae atu i te 1928, ua fariihia aˈera te tahi mau opuaraa no te haapapu i taua tiaraa ra. Ia au i te manaˈo o te nunaa o Iehova, ua pohe mau o ‘Golia’ e ua tâpûhia to ˈna arapoa. Aita te mau faatereraa haavî a te taata i nehenehe e faahepo i te mau taata itoito e paruru ra i te mana hope o Iehova, ia turu atu i te tahi basileia. — Hiˈo Apokalupo 20:4.

13. a) Eaha te mau ohipa tano ore ta te mau upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano i rave i Helemani i raro aˈe i te faatereraa haavî a Hitler? b) Eaha te nehenehe e taiohia no nia i te haapao maitai o te mau Ite i roto i te hoê buka na roto i te reo beretane?

13 Te horoa maira te fenua Helemani i te tau o Hitler i te hoê hiˈoraa papu maitai no nia i te mau hamani-ino-raa ta vetahi mau faatereraa i rave, oia hoi tei riro mai te mau ‘Golia’ mau no teie nei tau. Inaha, ua turu na haapaoraa rarahi o te fenua, te katolika e te porotetani, i te mau ohipa a te mau nazis na roto i te auraroraa ˈtu ia ratou, i te haamoriraa ˈtu i te führer oia hoi te raatira, na roto i te tiaraa ˈtu i mua i te reva e satauro (gammée) to nia iho e na roto i te haamaitairaa ˈtu i te mau faehau e haere atura e taparahi i te tahi atu mau faehau hoê â haapaoraa e ta ratou no te tahi atu fenua. Ua noaahia te amuiraa faaroo kerisetiano i roto i te uˈanaraa o te mau peu no te turu i te aiˈa. Area te mau Ite o Iehova ra, ua faaea mai ïa ratou i te hiti. Teie te nehenehe e taiohia i roto i te hoê buka beretane (Mothers in the Fatherland): “[Ua tuuhia te mau Ite o Iehova] i roto i te mau aua haavîraa, hoê tausani tei haapohehia e hoê tausani tei pohe i roto i te area o te mau matahiti 1933 e 1945. (...) Ua faaroo aˈera te mau katolika e te mau porotetani i te mau aˈoraa a ta ratou mau upoo faatere haapaoraa no te tahoêraa ˈtu ia Hitler. Mai te peu e ua patoi atu vetahi pae, ua na reira ïa ratou na roto i te oreraa e auraro i te mau faaueraa a te Ekalesia e a te Hau.” E utua toto teimaha mau to nia i te tua o te Ekalesia e to nia i te tua o te Hau. — Ieremia 2:34b.

14. No te aha te mau Ite o Iehova i pinepinehia ˈi i te hamani-ino-hia?

14 I teie nei â mahana, mai ta Iesu i faaite atea mai, te hamani-ino-rahi-hia nei te mau Ite o Iehova i roto e rave rahi fenua. Teie râ noa ˈtu eaha to ratou mau huru oraraa, te tamau nei â taua mau kerisetiano nei i te poro ma te itoito i te “evanelia o te basileia”. (Mataio 24:9, 13, 14.) Te vahi maere roa ˈtu â, inaha, fatata i te mau vahi atoa, te faarirohia nei te mau Ite ei mau taata haerea tia, teie e ora nei i te hoê oraraa mâ, e teie e auraro nei i te ture e te faanahoraa ma te hoê hiˈoraa faahiahia mau (Roma 13:1-7). Teie râ, e pinepine ratou i te hamani-ino-hia. No te aha hoi? No te mea, i te mea hoi e o Iehova anaˈe ta ratou e haamori, eita ratou e farii i te tia ˈtu aore ra i te tipapa ˈtu i mua i te mau taipe a te Hau (Deuteronomi 4:23, 24; 5:8-10; 6:13-15). Ma te ore roa ˈtu e hinaaro e turu i te tahi noa ˈˈe faatereraa, te haamori nei ratou ia Iehova, “oia anaˈe ra”, e te faariro nei ratou ia ˈna mai te Fatu Mana hope o to ratou oraraa (Mataio 4:8-10; Salamo 71:5; 73:28). I te mea hoi e “e ere [ratou] i to teie nei ao”, e tapea maite ratou i to ratou tiamâraa kerisetiano i mua i te mau tamaˈi e te mau taatiraa politita a to teie nei ao. — Ioane 15:18-21; 16:33.

15, 16. a) Eaha te hiˈoraa ta te mau Ite o te mau huru matahiti atoa e nehenehe e apee ia haamǎtaˈu mai te ‘Golia’ o to tatou nei tau ia ratou, e mea nafea to te hoê tamahine iti e ono matahiti i te haapapuraa i te reira? b) Te hinaaro nei te mau kerisetiano e ia tia ta ratou mau aiû ia vai?

15 E pinepine te ‘Golia’ o to tatou nei tau i te haamǎtaˈu i taua mau kerisetiano tiaraa viivii ore ra, teie e haamori nei ia Iehova e teie e faarue nei i te mau peu haamori idolo atoa (hiˈo Apokalupo 13:16, 17). Teie râ, noa ˈtu eaha to ratou matahiti, e nehenehe ta te mau Ite e pee i te hiˈoraa o Davida e e pahono atu ma te mǎtaˈu ore i te faatihaehaeraa. I roto i te hoê fenua no Marite latino, te ora ra te hoê tamahine iti e ono matahiti i reira e, mai to ˈna mai â tamarii-rii-raa ra, ua haapiihia ˈtu ia ˈna i te hoê haapiiraa kerisetiano faahiahia mau (hiˈo Ephesia 6:4; Timoteo 2, 3:14, 15), inaha, ua tauturu aˈera te reira ia ˈna ia riro ei tamarii ite roa ˈˈe o ta ˈna piha haapiiraa. Teie râ, ua aratai aˈera to ˈna haava manaˈo i haapiihia e te mau Papai ia ˈna, ia ore e apiti atu i roto i te tahi mau oroa i faanahohia i roto i ta ˈna fare haapiiraa, no te mea e ohipa haamori idolo to roto i taua mau oroa ra. Ua pahono maira ta ˈna orometua haapii, ta ˈna hoi i faataa ˈtu i to ˈna tiaraa, e mea apî roa te hoê tamahine iti mai ia ˈna te huru no te atuatu i te hoê haava manaˈo. Ua haapapu atura râ taua tamahine nei ia ˈna e te hape ra oia, na roto i te horoaraa ˈtu i te hoê faaiteraa maere mau.

16 E nehenehe e tiaturihia e te haapii nei te mau metua kerisetiano atoa i ta ratou mau aiû ia nehenehe ratou e pee i te hiˈoraa o te taurearea ra o Davida e ia ore ratou e fati i mua i te haamǎtaˈuraa a te ‘Golia’ o teie nei tau. Ia nehenehe atoa na taua mau tamarii ra ia riro mai na ati Hebera taurearea tootoru, tei tapea i to ratou haapao maitai, mai ia Daniela e e rave rahi atu â mau tavini itoito ta te mau Papai e parau maira e ua ‘tapea ratou i te hoê haava manaˈo maitai’ e ua faatura ratou i te mau faaueraa tumu bibilia! — Petero 1, 2:19; 3:16; Daniela 3:16-18.

Ta te Tuatapaparaa e horoa maira

17. a) Eaha ta te taata tuatapapa aamu beretane ra o Arnold Toynbee i parau no nia i to tatou nei tau? b) Mea nafea te pǔpǔ a te ‘Golia’ o to tatou nei tau i te tuuraa i te haapao maitai o te mau tavini a te Atua i roto i te tamataraa?

17 Ua papai te taata tuatapapa aamu beretane ra o Arnold Toynbee e i to tatou nei tau, te tupu ra “te huru hairiiri mau o te hoê haamoriraa etene e pûpûhia nei na te mau Hau e faatere nei i teie nei ao”; ua mairi oia i taua haamoriraa ra “te vahi avaava o te uaina apî o te demotaratia i tuuhia i roto i te mau farii tahito o tera puhapa e tera puhapa”. Te feia e parau ra e ua rahi aˈe te nunaa no reira mai ratou i te tahi atu mau nunaa atoa e tae roa ˈtu ai ratou i te haamori i te Hau, e taata ïa to muri mai ia ratou no te faatere ia ratou. Oia mau, te faarirohia nei ratou e te feia e faatere ra ia ratou, ei mau mauhaa no ta ratou ohipa politita, te mea maitai aore ra te mea ino. No reira, ua fa maira te pǔpǔ a ‘Golia’ e ua tuu aˈera i te haapao maitai o te mau tavini a te Atua i roto i te tamataraa, mea here hoi na ratou to ratou fenua, te patoi nei râ ratou i te haamori i te Hau e ta ˈna mau taipe.

18. Eaha te mau uiraa hohonu e nehenehe e ohipa mai i nia i te haava manaˈo o te kerisetiano?

18 Mai tei itehia na i mutaa ihora i Helemani nazie, teie atura ïa te tahi mau uiraa hohonu e nehenehe e ohipa i teie mahana i nia i te haava manaˈo o te kerisetiano, oia hoi: E fanaˈo rahi aˈe anei to ˈu fenua i te tahi atu mau fenua, i te haamaitairaa a te Atua? Mea tia anei, aore ra mea tano anei, i to tatou nei iho â râ tau, te tau ataâta roa ˈˈe o te aamu taata nei, ia faariro i te hoê tuhaa haihai o te palaneta nei ei tuhaa rahi aˈe i te toea o te palaneta, aore ra te hoê tuhaa o te fetii taata nei ei tuhaa teitei aˈe i te tahi atu mau tuhaa atoa?

19. Mea nafea te Taata tuatapapa aamu teitei ra o Iehova ia faariro i te hoê nunaa e manaˈo ra e e ohipa ra mai te huru ra ïa e tei nia ˈˈe o ˈna i te tahi atu mau nunaa atoa?

19 E tuatapapa anaˈe na i te manaˈo o te Taata tuatapapa aamu teitei roa ˈˈe oia hoi te Atua ra o Iehova, te Tumu iho o te Bibilia. Teie ta te aposetolo Petero e parau ra: “Ua ite mau atura vau e ore te Atua e haapao i te huru o te taata. O tei mǎtaˈu râ ia ˈna, e o tei rave i te parau-tia i te mau fenua atoa ra, o te itehia mai ïa e ana.” Hau atu, eita anei e tia ia tatou ia ora noa ia au maite i teie mau parau i faauruahia mai e te Poiete i te aposetolo Paulo e na ô ra e: “E na [te Atua] i hamani i te taata i te mau fenua atoa nei i te toto o te taata hoê ra, ei parahi i te mau fenua atoa nei”? No te aha ïa te hoê nunaa e manaˈo ai e e ohipa ˈi mai te huru ra ïa e tei nia ˈˈe o ˈna i te tahi atu mau nunaa atoa? Ma te apiti mai i te mau taata i roto i to ˈna taatoaraa, teie ta Paulo i parau: “E tamarii tatou na te Atua ra.” — Ohipa 10:34, 35; 17:26, 29.

20. I roto i te ao apî i tǎpǔhia mai e Iehova, eita te mau tavini a te Atua e vai faahou i raro aˈe i tei hea mau faatihaehaeraa, e eaha ta te tumu parau i mua nei e tuatapapa mai?

20 I roto i te ao apî i tǎpǔhia mai e Iehova, eita te feia mea au na ratou te parau-tia e vai faahou i raro aˈe i te mau faatihaehaeraa a te mau faanahonahoraa politita haavî i faaauhia ia Golia, no te mea ua ore roa te riri uˈana e te teoteo (Salamo 11:5-7). Noa ˈtu e eaha te vahi ta ratou e ora ra i nia i te fenua nei, ua faaore ê na te mau tavini a te Atua i teie mau manaˈo here aiˈa: te auraro nei ratou i te faaueraa a Iesu e parau maira ia ratou e ‘ia aroha ratou ia ratou iho mai ia ˈna i aroha ia ratou na’. (Ioane 13:34, 35; Isaia 2:4.) E faaite mai te haapiiraa i mua nei e eaha taua huru aroha ra.

[Nota i raro i te api]

a No te tahi atu â mau haamaramaramaraa no nia i teie tuhaa o te tuatapaparaa bibilia no nia i te tau, a taio i te mau api 129 e tae atu i te 138 o te buka ra “Que ton royaume vienne!” neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

b Ua pahono atu te mau Ite o Iehova, te mau ui apî e te feia paari, i te faatihaehaeraa a te ‘Golia’ nazi e ua tapea ratou i to ratou haapao maitai. E taio tatou i roto i te Buka matahiti a te mau Ite o Iehova 1974, [farani] i te mau api 117 e tae atu i te 121, 163 e tae atu i te 168, i te tahi mau aamu no nia i te oraraa o vetahi o ratou.

Ei haapoto-noa-raa

◻ Te faataipe ra te aito rahi ino ra o Golia ia vai?

◻ No te aha e nehenehe ai e parau e no nia i te tumu parau no nia i te mana hope, aita te mau tavini a te Atua e rave nei i te tahi mau ohipa tano ore?

◻ No te aha te mau tavini a te Atua e nehenehe ai e parau e ua haapohehia te ‘Golia’ o to tatou nei tau?

◻ O vai teie e rave nei mai te arii ra o Saula, e no te aha tatou e na reira ˈi i te parau?

◻ No te aha e nehenehe ai e parau e ua riro te mau tavini a Iehova mai ia Davida ra te huru i mua i te mau faaheporaa a te ‘Golia’ o to tatou nei tau?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono