VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w88 1/11 api 8-13
  • Ia haafifihia te hau o na hoa faaipoipo

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ia haafifihia te hau o na hoa faaipoipo
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te aˈoraa i faauruahia e te Atua ta Paulo e horoa maira
  • Te mau tumu e taa ê ai
  • E opuaraa maitai anei?
  • A rave i te mau tutavaraa no te faatitiaifaro i to outou mau fifi
  • I roto i te mau utuafare amahamaha
  • Ia tapea tamau na outou i te hau e te autahoê o to outou utuafare
  • Ua titau anei te Atua ia outou i te hau?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
  • A rave i tei nehenehe no te haamaitai i to outou faaipoiporaa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2012
  • Ia manuïa te faaipoiporaa Kerisetiano
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2016
  • Ia fatata anaˈe te faaipoiporaa i te mutu
    Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
w88 1/11 api 8-13

Ia haafifihia te hau o na hoa faaipoipo

“Eiaha te vahine e faataa ê i tana tane (...); e eiaha te tane e tuu ê atu i tana vahine.” — KORINETIA 1, 7:10, 11.

1. Eaha te opuaraa a te Atua ia ˈna i haamau i te faaipoiporaa?

UA TAATI te Atua o Iehova i te tane matamua e te vahine matamua na roto i te mau taairaa o te faaipoiporaa. Ua hinaaro oia e ia faariro taua taatiraa ra ia raua ei hoê e ia vai tamau noa te reira. E haamaitaihia to raua faaipoiporaa, e e faaoaoa hoi ia raua e e tauturu ia raua ia fanau mai i te hoê huaai parau-tia, e te reira no te faahanahana i te Atua. — Genese 1:27, 28; 2:24.

2. Eaha te hoê o te mau tumu no te muturaa te mau taairaa o te faaipoiporaa?

2 Ua ofatihia taua hohoˈa no nia i te faaipoiporaa ra na te huru feruriraa faatere noa ia ˈna iho e na te hara (Genese 3:1-19; Roma 5:12). Inaha, ua riro â te huru feruriraa e faatere ia ˈna iho ei tumu no te fatiraa te mau taairaa o te faaipoiporaa i to tatou nei tau. No reira, i te matahiti 1985 i te mau Etats-Unis, ua tapaohia e 5 faataaraa — i nia i te 10,2 faaipoiporaa — no 1 000 taata. I te matahiti 1986 ra, ua haapapu mai te hoê parau no Moscou mai e e 37 % anaˈe faaipoiporaa i tupu i te fenua Rusia e tei vai noa e toru matahiti te maororaa e, 70 % i raro mai i te ahuru matahiti.

3. a) Na te aha e nehenehe e faatupu i te mau fifi i roto i na taata faaipoipo? b) O vai te tumu matamua no te oreraa te hau i roto i na taata i faaipoipohia?

3 E nehenehe te huru feruriraa e faatere ia ˈna iho e faatupu i te mau amahamaharaa i rotopu i na hoa faaipoipo. E faaino atoa oia i te mau tupu-maitai-raa i te pae varua, inaha “e ueuehia te parau-tia ma te hau e te feia e faatupu i te parau hau ra”. (Iakobo 3:18.) O vai hoi te tumu matamua o te hau? O Satani. Mea peapea mau â ia ite tatou e aita te mau tavini a te Atua e fanaˈo ra i te hau i roto i to ratou mau utuafare no te mea ‘te tuu nei ratou i to te Diabolo ra vahi ia ô mai’! — Ephesia 4:26, 27.

4. Ia farerei te mau kerisetiano i faaipoipohia i te mau fifi ino roa i roto i to raua oraraa, eaha ïa te tia ia raua ia taa e ia rave?

4 Ia manaˈo te mau hoa faaipoipo kerisetiano e o te faataa-ê-raa te ravea hoê roa no te arai i to ratou mau fifi i roto i te faaipoiporaa, e nehenehe ïa ratou e topa i roto i te mau ravea paari a Satani, e e riro hoi to ratou oraora-maitai-raa i te pae varua i te ino roa (Korinetia 2, 2:11). E te tumu, no te mea aita te tahi aore ra te tahi aore ra raua toopiti atoa ra, e faaohipa maite ra i te mau faaueraa tumu a te Atua (Maseli 3:1-6). E tia ˈtura ïa ia raua ia rave oioi i te tahi mau tutavaraa e ia pure no te faatitiaifaro i to raua mau fifi. Mai te peu e eita raua e manuïa, e nehenehe ïa ta raua e ani atu i te tauturu i te mau matahiapo o te amuiraa (Mataio 18:15-17). Noa ˈtu â ïa e e ere i te hopoia na taua mau taata ra i te parauraa ˈtu i to ratou mau hoa kerisetiano eaha mau na te tia ia ratou ia rave no te faatitiaifaro i to ratou mau fifi i roto i to ratou faaipoiporaa, e nehenehe ta ratou e aratai i to ratou manaˈo i nia i ta te mau Papai e parau ra. — Galatia 6:5.

5. Ia au i te mau Papai, na te aha e faatia i te hoê kerisetiano ia faataa a nehenehe noa ˈtu ai oia e faaipoipo faahou i te hoê taata ê atu i to ˈna hoa tahito?

5 Mai te peu e mea fifi roa te oraraa o na kerisetiano toopiti nei e manaˈo roa ˈi raua e faataa, e nehenehe ta te mau matahiapo e faahaamanaˈo atu ia raua e ia au i te mau Papai, e faatiahia te faataa e te faaipoipo faahou, ia rave te hoê o na hoa i te “poreneia”. Te auraa o taua parau nei o te faaturi ïa e tae noa ˈtu te tahi mau huru taatiraa tia ore e te faufau (Mataio 19:9; Roma 7:2, 3; hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 15 no tiunu 1983, api 31 na roto i te reo farani). Teie râ, eaha ˈtura ïa mai te peu e aita e “poreneia”, e mai te peu e te fifi roa ra te oraraa o na taata faaipoipo? Eaha ta te mau Papai e parau ra no nia i te faataa-ê-raa e faatiahia e te ture aore ra te faataa-ê-roa-raa raua?

Te aˈoraa i faauruahia e te Atua ta Paulo e horoa maira

6. a) Eaha te manaˈo faufaa o te aˈoraa i horoahia mai e Paulo i roto i Korinetia 1, 7:10, 11? b) Nafea te mau kerisetiano i faaipoipohia ia faatitiaifaro i to ratou mau fifi?

6 Ia fifi te taatiraa o na hoa faaipoipo kerisetiano, e nehenehe te mau matahiapo e tauturu ia raua na roto i te hutiraa i to raua manaˈo i nia i teie mau parau a te aposetolo Paulo e na ô ra e: “E te feia i faaipoipohia ra, teie ta ˈu parau, e ere râ ta ˈu, na te Fatu râ, Eiaha te vahine e faataa ê i tana tane. Ia faataa ê râ oia ra, e parahi noa oia eiaha e faaipoipo, e e faite hoi oia i tana tane; e eiaha te tane e tuu ê atu i tana vahine.” (Korinetia 1, 7:10, 11). E nehenehe te mau kerisetiano faaipoipohia e faatitiaifaro i to ratou mau fifi ia na nia ˈˈe ratou i te mau hapa a to ratou hoa. Eiaha roa ˈtu ratou e manaˈo e mea ino roa to ratou mau fifi e eita ˈtura ïa ta ratou e nehenehe e faatitiaifaro i te reira, ia pure ratou ma te aau tae, ia faaohipa i te mau faaueraa tumu bibilia e ia faatupu i te here, te hoê hotu o te varua o te Atua. — Galatia 5:22; Korinetia 1, 13:4-8.

7. a) Ia faataa ê te mau hoa kerisetiano i faaipoipohia, tei roto atura ïa ratou i tei hea huru tupuraa ia au i te mau Papai? b) Ia faataa ê e piti nau kerisetiano i faaipoipohia, eaha ïa ta te reira e nehenehe e faatupu i nia i ta raua mau hopoia taviniraa?

7 E mai te peu e e faataa ê te tahi mau hoa faaipoipo kerisetiano? E tia ia ratou ‘eiaha e faaipoipo faahou, aore ra e tia ia ratou ia hoˈi faahou’. Mai te peu e aita e parau faataa o te “poreneia” te tumu, eita ta te tahi aore ra te tahi e nehenehe e faaipoipo faahou ia au i te mau Papai. Ia au i taua tumu nei e no te “rahi te faaturi”, mea hau aˈe ia ‘hoˈi faahou’ raua eiaha e haamaoro (Korinetia 1, 7:1, 2). Mai te peu e e ere i te hopoia na te mau matahiapo i te faaheporaa i te mau hoa faaipoipo ia ore raua e faataa ê faahou, e nehenehe ta ratou e faaoti e aita raua e faaî faahou ra i te mau huru e titauhia no te amo i te tahi mau hopoia taviniraa no te mau fifi ta raua e farerei ra i roto i to raua faaipoiporaa. No reira, te taata “aore i ite i te aˈo i to ˈna iho utuafare” eita atoa ïa ta ˈna e nehenehe e ‘aupuru i te amuiraa a te Atua’ ma te tiaraa tiaau. — Timoteo 1, 3:1-5, 12.

8. Eaha te manaˈo faufaa o te mau aˈoraa a Paulo i faahitihia i roto i te Korinetia 1, 7:12-16?

8 Noa ˈtu â ïa e hoê anaˈe o na hoa faaipoipo to roto i te parau mau, te aˈo-uˈana-hia ˈtu nei oia ia faaora i to ˈna faaipoiporaa. Teie hoi ta Paulo i papai: “Area te tahi pae ra, o vau teie e parau nei, e ere i te Fatu: e vahine faaroo ore ta te hoê taeae ra, e i tia i taua vahine ra ia parahi â ia ˈna ra, eiaha oia e tuu ê atu ia ˈna. E e tane faaroo ore ta te hoê vahine ra, e i tia i taua tane ra ia parahi â ia ˈna ra, eiaha oia e tuu ê atu ia ˈna. Ua moˈa hoi taua tane faaroo ore i te vahine ra, e ua moˈa te vahine faaroo ore i te tane; (...) Ia haere ê râ tei ore i faaroo ra, haere noa ˈtu ïa, e ore te taeae e te tuahine e fifi i te reira. Ua haapaohia râ tatou e te Atua, ei hau ta tatou. Eaha hoi oe i ite ai, e tera ra vahine, e eita to tane e ora ia oe? e eaha hoi oe i ite ai, e tera ra tane, e eita to vahine e ora ia oe?” (Korinetia 1, 7:12-16). Ia opua te taata aita to roto i te parau mau e faataa ê, eita ïa te kerisetiano e tapea ia ˈna. Tera râ, no te mea e te tiaturi ra oia e riro atoa mai o ˈna ei kerisetiano, eita ïa oia e hinaaro e o ˈna aˈe te tumu no te faataa-ê-raa. E au ra ïa e te ora ra te metua vahine o Timoteo oia hoi o Eunike i pihai iho i ta ˈna tane aita to roto i te parau mau, aita râ hoi te reira i tapea ia ˈna ia horoa i te hoê haapiiraa i te pae varua na ta ˈna tamaiti. — Timoteo 2, 1:5; 3:14, 15.

Te mau tumu e taa ê ai

9, 10. a) Ia au i te Timoteo 1, 5:8, eaha te mea e nehenehe e riro ei tumu no te faataa-ê-raa? b) Eaha te tia i te mau matahiapo ia rave mai te peu e e parihia te hoê kerisetiano i te ore e faaamu e e horoa i te mau mea e hinaarohia e ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii?

9 Te faaitoito nei te mau parau a Paulo i papaihia i roto i te Korinetia 1, 7:10-16 i te feia faaipoipo ia faaea noa ratou ma te ore e faataa. Teie râ, i muri aˈe i to ratou faaitoitoraa i te faaora i to ratou taatiraa, ua tapae roa vetahi pae i te manaˈo e aita ˈtu ta ratou e ravea faahou maoti râ i te faataa-ê-raa i to ratou hoa. Na te aha hoi e nehenehe e faatano i te hoê opuaraa mai te reira te huru?

10 Te oreraa e hinaaro e hamani maitai i to ˈna utuafare, o te tahi atu ïa tumu no te faataa ê. Ia faaipoipo te hoê tane, te farii ra ïa oia e horoa i te mau mea atoa e hinaarohia e ta ˈna vahine e te mau tamarii e noaa mai i roto i to raua taatiraa. Te taata e ore e horoa i te mau mea e hinaarohia e te mau melo o to ˈna utuafare ua “faarue ïa oia i te parau, e e rahi atu ïa to ˈna ino i to te taata mau ore ra”. (Timoteo 1, 5:8.) E nehenehe atura ïa e manaˈo e faataa ê mai te peu e eita te hoê tane e hinaaro e hamani maitai i to ˈna utuafare. Parau mau, mai te peu e e parihia e ua na reira te hoê kerisetiano, e tuatapapa maite ïa te mau matahiapo i taua tumu parau ra. E nehenehe te hoê taata e ore iho â e hinaaro e hamani maitai i to ˈna utuafare, e tiavaruhia.

11. Eaha ˈtu â te tahi tumu no te faataa-ê-raa, nafea râ hoi ia rave e ia mǎrû mai taua huru tupuraa ra?

11 Te mau hamani-ino-raa uˈana o te tahi atu ïa tumu no te faataa ê. E rave anaˈe na ei hiˈoraa i te hoê tane aita to roto i te parau mau e e pinepine i te faataero ia ˈna, i te riri ohie noa e i te taparahi i to ˈna hoa i roto i te parau mau (Maseli 23:29-35). Ia pure oia e ia faaohipa oia i te hotu o te varua o Iehova, e nehenehe te hoa i roto i te parau mau e taa eaha te taime e tupu ai te riri e e ite atu ai nafea râ o ˈna. Ia roohia râ oia i te mau hamani-ino-raa e fifi roa ˈtu ai to ˈna oraora-maitai-raa e to ˈna ora, te faatia ra te mau Papai ia ˈna ia faataa ê i to ˈna hoa. I reirâ, e hiˈopoa te mau matahiapo o te amuiraa i te mau pariraa mai te peu e o te faaipoiporaa o na kerisetiano toopiti te haafifihia ra, e e tia atoa paha ïa ia ratou ia tiavaru. — Hiˈo Galatia 5:19-21; Tito 1:7.

12. a) Eaha te auraa e nehenehe e itehia i rotopu i te maitairaa i te pae varua o te hoê hoa i roto i te parau mau e te faataa-ê-raa? b) Eaha te tia ia rave mai te peu e te fifi roa ra te maitairaa i te pae varua o te hoê utuafare kerisetiano?

12 Te hoê haamǎtaˈuraa ino mau no te tupu-maitai-raa i te pae varua o te tahi â ïa tumu no te faataa ê. E tia i te hoê taata i roto i te parau mau e ora ra i roto i te hoê utuafare amahamaha i te pae faaroo, ia faaitoito ia nehenehe oia ia fanaˈo roa i te mau faanahoraa i ravehia e te Atua no to ˈna maitai i te pae varua. Mai te peu râ e e tapea mau te hoa faaipoipo aita to roto i te parau mau ia ˈna, ia ore e faaohipa i te haamoriraa mau (ma te haavî atu paha ia ˈna) e a haafifi atu ai i to ˈna maitai i te pae varua, e nehenehe ta ˈna e opua e faataa ê. Eaha ˈtura ïa mai te peu e ere roa ˈtu te huru pae varua o te hoê utuafare o na hoa faaipoipo i roto i te parau mau, i te mea maitai? E tia i te mau matahiapo ia hopoi atu i ta ratou tauturu, na te tane râ na mua tei oti i te bapetizohia, e faatitiaifaro i te huru tupuraa. Parau mau, ia taiva te hoê kerisetiano tei oti i te faaipoipohia ma te tamata i te aratai i to ˈna hoa ia ore e tavini faahou ia Iehova, e faatitiaifaro ïa te mau matahiapo i te reira ia au i te mau Papai. Ia tiavaruhia te hoê taata no te mea te haafifi mau ra oia i te maitairaa i te pae varua o to ˈna hoa, e aita oia e horoa ra i te mea materia e au i to ˈna utuafare, aore ra ia hamani ino oia ia ˈna i te pae tino, aita te kerisetiano tei ore e faaturi e hinaaro ra e faataa ma te tia mau, e patoi ra i te aˈoraa a Paulo e titau ra i te mau kerisetiano eiaha e horo i te tahi atu taata i roto i te parau mau, i mua i te haavaraa. — Korinetia 1, 6:1-8.

13. E nehenehe te faataa-ê-raa e faatanohia i roto i tei hea mau huru tupuraa?

13 E nehenehe atura ïa te faataa-ê-raa e tano i roto i te mau huru tupuraa fifi mau. Inaha, eiaha roa ˈtu râ e rave i te tahi tau hororaa haihai roa no te faataa ê. Na te mau kerisetiano e faataa ê e amo i taua hopoia ra e e tia hoi ia ratou ia ite e tia ˈtu tatou paatoa i mua ia Iehova. — Hebera 4:13.

E opuaraa maitai anei?

14. a) Eaha te mau fifi ta te hoê faataa-ê-raa e nehenehe e faatupu? b) Eaha te mau faahopearaa o te faataa-ê-raa i nia i te mau tamarii?

14 E tia ia tatou ia feruri i roto i te pure, i te mau fifi e nehenehe e tupu mai i roto i te hoê faataa-ê-raa. Ei hiˈoraa, mea varavara roa te hoê utuafare hoê anaˈe hoa i roto i te parau mau, i te faatupu i te aifaitoraa e te aˈo e hinaarohia e te mau tamarii. I te tahi aˈe pae, e nehenehe te faataa-ê-raa e faatupu i nia i te mau tamarii hoê â huru e te hoê faataaraa. No nia i taua tumu parau ra, teie tei nehenehe e taiohia i roto i te hoê vea (India Today): “E tamahine iti e ono matahiti to Sheena, e te mata araara maitai. Ua faataa to ˈna na metua a piti atura matahiti i teie nei i muri aˈe i te hoê haavaraa peapea mau. I muri aˈe, ua faaipoipo atura to ˈna metua tane i te tahi atu vahine. Hoê matahiti te maoro to taua tamahine nei rooraahia i te maˈi aho pau ino roa e aita oia i faaea i te oteote i to ˈna rima. Teie ta to ˈna metua vahine, i pihai iho hoi ia ˈna oia e ora ˈi, i te pae apatoa no Delhi, i parau: ‘Ua roo-atoa-hia o Sheena i to ˈu peapea. (...) E manaˈonaˈo noa oia i to ˈna metua tane. (...) Mea paari aˈe oia i te pae feruriraa i te rahiraa o te mau tamarii o to ˈna matahiti; mea pinepine oia i te taˈi noa, mai te huru ra ïa e te hinaaro ra oia e tatara i te tahi mea mai roto atu ia ˈna. E farerei oia i te fifi i te fare haapiiraa. Mea ino roa te mau tamarii i te tahi taime. E pinepine oia i te feruri noa e ua rave oia i te tahi ohipa: e inaha, e faatia oia i te mau aamu ia tiaturi mai to ˈna mau hoa e ua haere mâua e mataitai i te tahi ohipa.’”

15. Eaha te faahopearaa o te faataa-ê-raa i nia i te hoê vahine aore ra te hoê tane kerisetiano?

15 E pinepine te faataa-ê-raa i te ore e haamaitai i te hoê vahine aore ra te hoê tane kerisetiano. E oioi noa raua i te mauiui aita anaˈe to raua hoa faahou aore ra ta raua mau tamarii. Eiaha roa ˈtu raua e tapo i te mata i nia i te mau fifi ta te hoê faataa-ê-raa e faatupu. E nehenehe anei ta ratou e faaî i to ratou mau hinaaro, e tae noa ˈtu te mau hinaaro i te pae no te moni? E mai te peu e aratai te peapea e tupu mai i roto i te faataa-ê-raa, ia faaturi ratou? Teie hoi ta Iesu i parau: “E faatiahia râ te paari e ta ˈna ra mau [ohipa].” (Mataio 11:19). Mea maamaa roa te faataa-ê-raa i te tahi taime, mai te peu iho â râ e e nau kerisetiano na hoa faaipoipo.

A rave i te mau tutavaraa no te faatitiaifaro i to outou mau fifi

16. Eaha te tia i te mau kerisetiano i faaipoipohia ia rave, mai te peu aita ratou e ite ra i te hau?

16 E tia i te feia faaipoipo aita hoi e faaea hau ra, ia paraparau no nia i to ratou mau fifi ia au i te mau tavini a te Atua. E tia ia ratou ia ineine noa i te na nia ˈˈe i ta te tahi e ta te tahi hapa (Philipi 2:1-4). Eaha ˈtu â hoi ta ratou e nehenehe e rave?

17. Ia faaite tatou i te paari i te pae materia, te faatupu ra ïa tatou i te hau i roto i tei hea tuhaa?

17 E faatupu te hoa tataitahi i te hau ia faaite oia i te paari i te pae materia. Ei hiˈoraa, e feruri anaˈe na e i muri aˈe i to ˈna aniraa ˈtu i te manaˈo o ta ˈna vahine, tei ore hoi i tuati i to ˈna, e manaˈo te hoê taata e mea maitai ia haere e to ˈna utuafare, e faaea i te tahi atu vahi. E riro paha oia i te manaˈo e mea maitai roa taua opuaraa ra no te tahi mau tumu i te pae materia, e oia atoa ia nehenehe to ˈna utuafare e haaparare i te mau maitai o te Basileia, ia haere ratou e faaea i te hoê vahi e hinaaro-rahi-hia ra te feia poro i reira (Mataio 6:33). E nehenehe ta ˈna vahine kerisetiano e ore e hinaaro e haere no te mea e faaatea te reira ia ˈna i to ˈna mau metua aore ra e faahepo te reira ia ˈna ia taui i to ˈna oraraa. E faaite râ oia i te paari, ma te tahoê maite atu i ta ˈna tane, te upoo o te utuafare e tei ia ˈna hoi te hopoia no te maiti e i hea râ to ˈna utuafare e faaea ˈi. I te tahi aˈe pae, e faatupu to ˈna auraro e to ˈna autahoêraa here mau, i te hau i roto i te utuafare. — Ephesia 5:21-24.

18. Eaha te mau ravea e vai ra i mua i te mau hoa kerisetiano ia rave amui ratou i te tahi mau ohipa?

18 O te hau hohonu te itehia e te hoê utuafare e e faatitiaifaro ohie noa oia i to ˈna mau fifi ia rave amui te mau hoa i te tahi mau ohipa. Ei hiˈoraa, e nehenehe te mau kerisetiano tei oti i te faaipoipo e na reira, ia haere amui raua i roto i te pororaa. Ia na reira raua ma te tamau e ta raua mau tamarii, o te mau haamaitairaa ïa ta te utuafare taatoa e huti mai. E nehenehe atoa raua e faaetaeta i to raua taatiraa ia rave amui raua i te tahi atu mau ohipa maitai roa ta te tahi aore ra te tahi e haapopou taa ê nei.

19. Nafea te mana e tia ˈi ia faatupuhia no te turu i te hau i roto i te utuafare?

19 Ia faatupu-maitai-hia te mana, e riro ïa te mau taatiraa o te faaipoiporaa i te etaeta ˈtu â. Eita iho â ïa te hoê tane kerisetiano paari e faatupu i to ˈna mana ma te haavî, e ‘tamau râ oia i te here i ta ˈna vahine e eita oia e riri roa ia ˈna’. Te titau maira Iehova ia faaohipa oia i to ˈna mana ma te here (Kolosa 3:18, 19). E faatupu te hoê mana mai te reira te huru i te hau i roto i te utuafare.

I roto i te mau utuafare amahamaha

20, 21. E tia ia tatou ia faaite i te manaˈo maitai i roto i tei hea mau tuhaa ia haafifihia te hau i roto i te hoê utuafare tei amahamaha i te pae faaroo?

20 Ia faaite ratou i te manaˈo maitai, e ohie aˈe te mau kerisetiano tei oti i te faaipoipo, i te faatitiaifaro i to ratou mau fifi (Philipi 4:5). Mea faufaa roa atoa ia na reira, ia haafifihia te hau i roto i te hoê utuafare tei amahamaha i te pae faaroo. Ia tamata te hoê tane aita to roto i te parau mau i te tapea i ta ˈna vahine kerisetiano ia tavini ia Iehova, e tia i taua vahine ra ia faaitoito i te haaferuri i ta ˈna tane, ma te faaite atu ia ˈna e te vaiiho atura hoi o ˈna ia ˈna ia rave i te haapaoraa ta ˈna e hinaaro e ma te tano mau e tia atoa ia ˈna ia na reira (Mataio 7:12). Noa ˈtu â ïa e e tia atoa ia ˈna ia auraro i ta ˈna tane, o te Atua râ ta ˈna e auraro ia patoi te mau titauraa a ta ˈna tane i te mau titauraa a te Atua (Korinetia 1, 11:3; Ohipa 5:29). E ere roa ˈtu hoi i te mea teimaha roa i te haereraa e toru aˈe taime i te hebedoma i te mau putuputuraa. Teie râ, e riro paha te hoê vahine kerisetiano faaipoipo i te manaˈo e mea maitai aˈe ia faaea noa i to ˈna fare i te tahi atu mau po e i te haere i te pororaa ia haere ta ˈna tane i te ohipa e ia haere ta ˈna mau tamarii i te haapiiraa. Mai te peu e e manaˈo maitai to ˈna e ia haamau oia i te hoê tabura maitai roa, eita ïa oia e ‘faaea i te rave i te mea maitai ra’. — Galatia 6:9.

21 Mea tano atoa ia faaite i te manaˈo maitai i roto i te tahi atu â mau tuhaa. Mai te peu e, ei hiˈoraa, e tiamâraa to te taata tataitahi i te faaohipa i te hoê haapaoraa, e faaite ïa te hoê vahine kerisetiano, eita te tane e farii i te parau mau, i te manaˈo au e te paari ma te ore e tuu i ta ˈna mau Bibilia e ta ˈna mau vea aore ra buka bibilia i te mau vahi ta ta ˈna tane e ore e hinaaro e ia tuu oia. E ape ïa oia i te mau tatamaˈiraa ia faanaho oia i taua mau buka ra i roto i ta ˈna iho mau ohipa e ia tuatapapa oia i te reira o ˈna anaˈe. Parau mau, e auraro noa iho â oia i te mau faaueraa tumu tia mau. — Mataio 10:16.

22. Eaha te nehenehe e ravehia mai te peu e e itehia te fifi i te pae no te haapiiraa faaroo a te mau tamarii?

22 I roto i te hoê utuafare i reira te mau amahamaharaa e itea ˈi i te pae no te haapiiraa i te mau tamarii i te pae faaroo, e nehenehe te vahine kerisetiano ma te aravihi, e rave e ia apee mai ratou na muri ia ˈna i te mau putuputuraa e i roto i te pororaa. Ia patoi mai râ te tane e te metua tane aita to roto i te parau mau, e haapii ïa oia i te mau faaueraa tumu o te Bibilia i ta ˈna mau tamarii ia noaa ia ratou i te mau ravea atoa no te tamau â i te faaohipa i te haamoriraa mau ia paari mai ratou e ia faarue mai ratou i te utuafare. Mai te peu e te tane to roto i te parau mau, o ˈna te upoo o te utuafare, e ia au i taua tiaraa ra, e hopoia na ˈna te raveraa i ta ˈna mau tamarii i roto i te kerisetianoraa. E tia ˈtura ïa ia ˈna ia tuatapapa i te Bibilia e o ratou, ia aratai ia ratou i te mau putuputuraa e ia faaineine ia ratou i roto i te pororaa (Ephesia 6:4). Ma te papu maitai, e faaite oia i te hamani maitai, i to ˈna here mau e to ˈna huru au maitai i nia i ta ˈna vahine aita to roto i te parau mau.

Ia tapea tamau na outou i te hau e te autahoê o to outou utuafare

23. Ia haafifihia te hau i roto i te hoê utuafare, eaha te nehenehe e riro ei mea faufaa mau?

23 I te mea hoi e ‘hoê’ na taata faaipoipo, e tia ia raua ia ora amui i roto i te hau ma te faatura i te mau faanahoraa ta te Atua i rave no te feia faaipoipo, mai te peu iho â râ e e nau kerisetiano raua toopiti atoa ra (Mataio 19:5; Korinetia 1, 7:3-5). Mai te peu râ e te fifi ra te hau o to outou utuafare, a tuatapapa i roto i te pure i te mau aˈoraa bibilia i vauvauhia ˈtu i roto i teie nei tumu parau. Peneiaˈe atoa outou i te ite e mea faufaa roa ia haamanaˈo faahou outou i te tau outou i haamatau ai ia outou. Ma te papu maitai, e faaitoito na outou e te hoa o ta outou e faaipoipo atu i te rave i te mea tia e i te haamau i te niu no te hoê taatiraa oaoa mau. Ua ineine anei outou i te rave i teie mau huru tutavaraa i teie mahana, ia vai maitai noa to outou faaipoiporaa?

24. E tia i te mau kerisetiano ia faariro i te faaipoiporaa mai te aha te huru?

24 E te mau hoa faaipoipo kerisetiano, ua horoa mai te Atua na outou i te hoê ǒ faahiahia mau oia hoi: to outou faaipoiporaa. Ia ora outou ia au maite i te mau euhe ta outou i rave i roto i to outou faaipoiporaa e ia vai viivii ore noa outou i mua i te aro o Iehova, e nehenehe ïa outou e tiaturi e ora i roto i te hoê ao apî e te parau-tia i reira te faataa-ê-raa e te faataa e ore ai e faaamahamaha faahou i te mau utuafare. Ia faaite na ïa outou i to outou mauruuru no te hoê faaipoiporaa tei riro ei “taura e toru fenu ra”, e parahiraa faufaa roa hoi to Iehova i reira (Koheleta 4:12). E ia ite na hoi te mau melo atoa o to outou utuafare i te oaoa o te hoê utuafare tahoê, o te hoê vahi hau ra!

Eaha ïa ta outou e pahono mai?

◻ Eaha te manaˈo faufaa o te mau aˈoraa i horoahia mai e Paulo i roto i te Korinetia 1, 7:10-16?

◻ Eaha te mau tumu papu no te faataa-ê-raa?

◻ Nafea te mau hoa kerisetiano e nehenehe ai e faatitiaifaro i to ratou mau fifi mai te peu e aita to ratou oraraa e hau ra?

◻ I roto i te mau utuafare i amahamaha i te pae faaroo, nafea te faatupuraa i te manaˈo maitai, ia turu i te hau?

[Hohoˈa i te api 11]

E tia i te mau hoa kerisetiano i faaipoipohia, aita hoi e faaea hau ra, ia paraparau no nia i to ratou mau fifi ia au i te mau tavini a Iehova.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono