Ia haafaufaa rahi na tatou i to tatou mau taeae
‘E ua tae i te aroha taeae haavare ore ra, ia aroha uˈana maite outou ia outou iho ma te aau porao ore.’ — PETERO 1, 1:22.
1. Na te aha i haapapu i e rave rahi mau taata e o te mau Ite o Iehova te faaohipa ra i te kerisetianoraa mau?
O TE AROHA te tapao o te kerisetianoraa mau. O ta Iesu ïa i haapapu mai ia ˈna i rave i te oroa hopea ra e ta ˈna mau aposetolo, i te na ôraa mai e: “E tuu atu vau i te parau apî na outou, E aroha outou ia outou iho, mai ia ˈu e aroha ˈtu ia outou na, e aroha atoa hoi outou ia outou iho. O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.” (Ioane 1:34, 35). E rave rahi mau taata tei noaa ia ratou i te haapapuraa mau te faaohipa nei te mau Ite o Iehova i te kerisetianoraa mau i to ratou amuiraa ˈtu i roto i te hoê putuputuraa e tupu na i roto i te hoê Piha o te Basileia aore ra i te hoê tairururaa. Ua ite ratou i te aroha i te ohiparaa i reira, e e na te reira i haapapu mai ia ratou e tei rotopu ratou i te mau pǐpǐ mau a te Mesia.
2. Eaha ta te aposetolo Paulo i parau no nia i te aroha, te tapao taa maitai o te kerisetianoraa?
2 Te oaoa nei tatou paatoa i te iteraa e te taa-maitai-hia ra taua tapao ra i roto i te nunaa o Iehova i teie mahana. Teie râ, mai te mau kerisetiano matamua, ua ite tatou e e tia ia tatou ia faaite â e mea faufaa rahi na tatou i to tatou mau taeae. Ua papai atura o Paulo i te amuiraa no Tesalonia e: “E ia faaîî mai te Fatu ia outou i te aroha e ia manii noa ia outou iho, e te taata atoa ra, mai ia matou e aroha ia outou na.” (Tesalonia 1, 3:12). Nafea hoi tatou e nehenehe ai e rahi i roto i to tatou aroha te tahi i te tahi?
Te aroha e te here autaeae
3. Mai ta te aposetolo Petero e faaite ra, eaha te tia i te mau kerisetiano ia rave taa ê atu i te oraraa i te hoê oraraa viivii ore?
3 I roto i te hoê rata ta ˈna i faatae atu i te taatoaraa o te mau amuiraa no Asia, ua papai atura o Petero e: “E tena, ua tamâ outou [ia outou oia hoi to outou ora] i te faarooraa i te parau mau (...), — e ua tae i te aroha taeae [philadelphia] haavare ore ra, — ia aroha uˈana maite [te iho parau haa ra agapaô] outou ia outou iho ma te aau porao ore.” (Petero 1, 1:22). Na roto i teie nei mau parau, te faaite ra o Petero e eita noa e navai ia tamâ tatou i to tatou oraraa. E tia hoi to tatou auraro i te parau mau, e tae noa ˈtu i te faaueraa apî, ia aratai ia tatou i te aroha taeae haavare ore ra e i te hoê aroha hohonu te tahi i te tahi.
4. Eaha te mau uiraa te tia ia tatou ia ui, e eaha ta Iesu i parau no te reira?
4 Te here noa ra anei tatou e te haafaufaa noa ra anei tatou i te mau taeae ta tatou e au? Te hamani maitai ra anei tatou ia ratou, e te tapo ra anei tatou i to tatou mata i nia i ta ratou mau hapa, e inaha e oioi noa ïa tatou i te ite i te mau hapa a te feia ta tatou e ore e amuimui rahi atu? Teie hoi ta Iesu i parau: “O tei aroha mai ia outou [iho parau haa agapaô], o ta outou ïa e aroha ˈtu, eaha ta outou utua i reira? e ere anei te na reira atoa nei te mau telona? — Mataio 5:46.
5. Eaha te taa-ê-raa ta te hoê taata tuatapapa bibilia i rave i rotopu i te parau heleni ra i hurihia na roto i te parau ra “aroha” e te parau i hurihia na roto i te parau ra “here”?
5 I roto i ta ˈna buka Te mau parau o te Faufaa Apî (beretane), te parau ra te orometua William Barclay no nia i te parau heleni i hurihia na roto i te parau ra “here” e “aroha” e: “E mǎrû te itehia i roto i te mau parau [philia, oia hoi te auraa “here”, e philéo, iho parau haa e tuati atu i te reira]. Te auraa o teie na parau te tâuˈaraa ïa i te hoê taata ma te here. (...) Te mau parau i hurihia na roto i te parau ra aroha e faaohipa-pinepine-hia i roto i te F[aufaa] A[pî] o te mau parau ra ïa agapê e te iho parau haa ra agapan. (...) E parau au roa hoi te parau ra Philia, te auraa râ o taua parau ma te papu maitai o te mau auraa fatata roa ïa i te here. (...) Area te parau ra Agapê, e tano ïa te reira no te feruriraa; e ere noa i te hoê manaˈo e tupu oioi mai i roto i te mafatu, o te hoê râ faaueraa tumu e faaohipahia maoti te hoê opuaraa taa maitai i ravehia. E tuati te parau ra Agapê na mua ˈˈe, i te parau ra hinaaro. Te faataa maira i te auraa no te hoê re e noaa mai, te hoê ohipa i tupu. Aita aˈenei taata i aroha noa aˈenei i to ˈna mau enemi. Te aroharaa i to ˈna enemi, mai te huru ra ïa e ua upootia tatou i nia i to tatou mau manaˈo hohonu atoa e i nia i to tatou mau huru natura. Te auraa o taua parau ra agapê (...) te aroharaa ïa i te feia mea fifi roa ia haafatata ˈtu.”
6. a) Eaha te mau uiraa hohonu mau te tia ia tatou iho ia ui? b) Ia au i te faahitiraa parau a Petero, no te aha tatou e ore ai e faatupu noa i te aroha taeae i nia i te feia ta tatou e au roa?
6 Te parau ra anei tatou e mea tano mau â ia ore tatou e aroha i te tahi pae i te na ôraa e aita te mau Papai e faahapa maira ia tatou ia rahi aˈe tatou i te here vetahi o to tatou mau hoa (Ioane 19:26; 20:2)? Te manaˈo ra anei tatou e e nehenehe ta tatou e faatupu no vetahi pae i te hoê “aroha” faahepo, no te mea e hopoia te reira na tatou, a faaherehere noa ˈi i to tatou aroha taeae mau no te feia mea au roa na tatou ia ratou? Mai te peu e mai te reira te huru ra, aita ïa tatou e taa ra i te aˈoraa a Petero. Aita tatou i tamâ maitai ia tatou na roto i to tatou faarooraa i te parau mau. Oia mau, te na ô ra hoi o Petero e: “I to outou faarooraa i te parau mau, ua tamâ outou i to outou mafatu e inaha, aroha ˈtura outou te tahi i te tahi mai te mau taeae ra te huru. Ia aroha tamau na outou te tahi i te tahi tahi, ma to outou mafatu atoa.” — Petero 1, 1:22, te Nouveau Testament a P. de Beaumont.
“Te hoê aroha taeae haavare ore”
7, 8. No hea mai te parau i hurihia na roto i te parau ra “haavare ore”, e no te aha Petero i faaohipa ˈi i te reira?
7 Te na atoa ra hoi Petero e ei aroha taeae haavare ore to tatou e tia ˈi. Te parau i hurihia na roto i te parau ra “haavare ore” no roto mai ïa i te parau heleni e tano i te mau taata hauti teata e hohoˈa haavare tei nia i to ratou hohoˈa mata, e nehenehe atu ai ratou e hauti e rave rahi mau tiaraa i roto i te hoê noa hautiraa. Ua rave maira taua parau ra i muri iho i te auraa ra haavarevare, huna.
8 Eaha to tatou mau manaˈo hohonu mau i vetahi o to tatou mau taeae e tuahine kerisetiano i roto i te amuiraa? I roto i te mau putuputuraa, te aroha ˈtura anei tatou ia ratou ma te ata faahepo, ma te hiˈo rii noa ˈtu ia ratou aore ra e oioi noa i te haere ê? Te vahi ino roa ˈtu â, e rave anei tatou e ia ore roa ˈtu tatou e aroha ia ratou? Mai te peu e mai te reira te huru ra, eaha ïa te nehenehe e parau no to tatou “faaroo i te parau” o te tia hoi ia tamâ ia tatou e here roa ˈtu ai tatou i to tatou mau hoa kerisetiano? Na roto i te parau ra “haavare ore”, te haapapu maira o Petero e eiaha noa to tatou aroha no to tatou mau taeae ei aroha rapae noa, ei aroha mau râ e te aau tae.
“Ma te aau porao ore”
9, 10. Eaha ta Petero e hinaaro ra e parau ia ˈna i parau e e tia ia tatou ia aroha te tahi i te tahi ma te “uˈana”, aore ra “ma te aano”?
9 Te na ô râ Petero e: “Ia aroha uˈana maite outou ia outou iho ma te aau porao ore [oia hoi, “ma te rahi”], ma to outou mafatu atoa.” Aita e faufaa ia aroha uˈana maite no te faaite i to tatou here i te feia mea au roa na tatou ia ratou. Te parau maira râ Petero e “ia rahi â to tatou aroha” no te tahi e te tahi. Eita te aroha agapê e itehia i roto i te mau kerisetiano e faahepohia, e ferurihia, mai ta tatou e na reira i nia i to tatou mau enemi (Mataio 5:44). O te hoê râ teie aroha hohonu, e titau i te tahi mau tutavaraa. E tia ia tatou ia faarahi atu â i to tatou aroha, ia itehia te reira i nia i te mau taata mea fifi roa ia haafatata ˈtu.
10 I roto i ta ˈna buka Taviri i te pae no te tuatapaparaa i te reo o te mau irava heleni o te Faufaa Apî (beretane), ua papai o Fritz Rienecker no nia i te parau i hurihia na roto i te parau ra “uˈana” aore ra “hohonu”, i roto i te Petero 1, 1:22 e: “Te auraa o taua parau [heleni] ra o te parau ra ïa oioi, uˈana (te hoê ohipa eita e ravehia ma te faufaa ore [...], e rave-uˈana-hia râ) (Hort).” Te faarahiraa aore ra te faaaanoraa, te auraa ra “te faaroaraa ïa i roto i te mau vahi atoa”. Ia aroha hohonu tatou te tahi i te tahi, ma to tatou mafatu atoa, te auraa ra te faaitoitoraa ïa i te faaite i te hoê aroha taeae i te taatoaraa o to tatou mau hoa kerisetiano. Mea iti roa anei to tatou here i vetahi o to tatou mau taeae e tuahine? Mai te peu e mai te reira te huru ra, ia mahora na ïa tatou.
“Ia mahora atoa hoi outou”
11, 12. a) Eaha te aˈoraa ta te aposetolo Paulo i horoa mai i te mau kerisetiano no Korinetia? b) Mea nafea to Paulo faaiteraa i te hiˈoraa maitai roa i roto i taua tuhaa ra?
11 Mai te huru ra ïa e te manaˈo ra o Paulo e e tia mau â i te mau melo o te amuiraa no Korinetia ia na reira. Teie hoi ta ˈna i papai i taua mau kerisetiano ra: “E to Korinetia e! te parau hua ˈtu nei to matou vaha ia outou, ua mahora noa to matou aau. Aore outou i apǐapǐ ia matou, ua apǐapǐ râ outou i roto i to outou iho aau. E na reira atoa mai ia matou, (te parau atu nei au mai te mea e e tamarii outou na ˈu,) ia mahora atoa hoi outou.” — Korinetia 2, 6:11-13.
12 Nafea tatou e nehenehe ai e haamahora i to tatou mafatu ia nehenehe tatou e here i te taatoaraa o to tatou mau taeae e tuahine i roto i te faaroo ra? Ua faaite mai Paulo i te reira na roto i te hiˈoraa maitai ta ˈna i horoa mai. E hiˈo noa na oia i te huru maitai o to ˈna mau taeae, ma te tapea mai i roto i to ˈna feruriraa eiaha ta ratou mau hapa, to ratou râ mau huru maitai. Te haapapu maitai maira te pene hopea o te rata ta ˈna i papai atu i te mau kerisetiano no Roma i te reira. E tuatapapa anaˈe na i te Ro pene 16 o taua rata ra e e hiˈopoa anaˈe na nafea te reira ia faataa mai i te huru nehenehe mau o Paulo i nia i to ˈna mau taeae e mau tuahine.
Te hoê aroha mau
13. Mea nafea to Paulo faaiteraa e mea faatura roa oia ia Phebe, e no te aha?
13 I Korinetia to Paulo papairaa i ta ˈna rata i to Roma, i te matahiti 56 o to tatou nei tau, i roto i te toru o to ˈna tere mitionare. Mai te huru ra ïa e ua horoa oia i taua rata ra i te hoê tuahine kerisetiano o Phebe te iˈoa, no te amuiraa fatata roa mai no Keneherea ra e o te haere tia ra i Roma (taio i te Ro 16 mau irava 1, 2). A tapao na mea nafea to Paulo faaauraa ˈtu ia ˈna i te mau kerisetiano no Roma. Inaha, ua paruru oia e rave rahi mau kerisetiano, e tae noa ˈtu ia Paulo, peneiaˈe ia ratou i haere mai na te vahi tapaeraa pahi ra no Keneherea i roto i to ratou mau tere. I te mea hoi e e taata atoa o ˈna mai te mau taata atoa, i raro aˈe i te hara, eita e ore e te vai ra to Phebe mau vahi paruparu. Maoti râ hoi i te faaara ˈtu i te mau melo o te amuiraa no Roma eaha te mau vahi paruparu o Phebe, ua na ô atura o Paulo ia ratou e ia ‘farii ratou ia ˈna i te Fatu ra, i tei au i te feia moˈa ra’. Auê ïa hiˈoraa faahiahia mau e!
14. Eaha te mau parau hamani maitai mau a Paulo no nia ia Peresila raua o Akuila?
14 Mai te Ro 16 mau irava 3 e tae atu i te 15, te aroha ra o Paulo hau atu i te piti ahuru kerisetiano ma te faahiti i to ratou mau iˈoa tataitahi (taio i te Ro 16 mau irava 3, 4). Te taa ra anei ia outou i te aroha o Paulo ia Perisila (Hiˈo Ohipa 18:2) e o Akuila? Ua faaora teie na taata ia ˈna i te tahi mau fifi. E teie nei te aroha ra o Paulo i taua mau hoa ohipa ra ma te aau mehara, e te haamauruuru ra oia ia ratou na nia i te iˈoa o te mau amuiraa e mau taata no te mau Nunaa to roto tei riro mai ei mau kerisetiano. Inaha, ua itoito roa mai o Perisila raua o Akuila i taua mau faatae aroha ra no roto roa mai i te mafatu!
15. Mea nafea to Paulo faaiteraa i to ˈna huru feruriraa maitai e to ˈna haehaa ia ˈna i faatae i to ˈna tapao aroha ia Anederoniko raua o Iunia?
15 Eita e ore e ua farii o Paulo i te kerisetianoraa hoê matahiti aore ra e piti i muri aˈe i te poheraa o te Mesia. I te tau oia i papai ai i ta ˈna rata i to Roma, ua matahiti e ua matahiti to te Mesia faaohiparaa ia ˈna no te tahi toroa faufaa roa, oia hoi no te toroa aposetolo no te mau nunaa (Ohipa 9:15; Roma 1:1; 11:13). A tapao atoa na i to ˈna huru feruriraa maitai e to ˈna haehaa (taio i te Ro 16 irava 7). Te faatae ra o ˈna i to ˈna tapao aroha ia Anederoniko e o Iunia, “e pue taata itea i te mau aposetolo ra [te feia i tonohia]”, e ua papu maitai hoi ia ˈna e mea maoro aˈe to raua taviniraa i te Mesia ia ˈna. Eita roa ˈtu e itehia i roto i ta ˈna mau parau i te tahi tapao no te pohe hae.
16. a) Mea nafea to Paulo faaitoitoraa i te tahi atu mau kerisetiano no Roma? b) No te aha tatou e nehenehe ai e papu e ua riro taua mau faatae aroha ra ei “aroha taeae haavare ore ra”?
16 Aita e haamaramaramaraa ta tatou no nia i te mau kerisetiano matamua mai ia Epeneto, Amepelia e o Setahu (taio i te Ro 16 mau irava 5, 8, 9). Teie râ na roto noa i ta Paulo faataeraa ˈtu i to ˈna tapao aroha ia ratou tootoru atoa ra tatou e nehenehe ai e papu e e mau taata haapao maitai ratou. E i te mea hoi e mea faufaa roa na Paulo ia ratou e parau ai oia ia ratou tataitahi e “tau here”. E mau parau faaitoito atoa ta Paulo ia Apele raua o Rupho, ta ˈna e parau ra e “e taata faatiahia ïa i te Mesia nei” e “i maitihia i roto i te Fatu nei”. (Taio i te Ro 16 mau irava 10, 13.) Auê ïa mau parau faaitoitoraa no taua na kerisetiano nei e! E i te mea hoi e ua ite tatou i te huru haavare ore o Paulo, e nehenehe mau â ïa tatou e papu e e tia mau â taua mau parau faaitoitoraa ra ia faahitihia (hiˈo i te Korinetia 2, 10:18). E tapao atoa anaˈe na e aita i moehia ia Paulo i te aroha ˈtu i te metua vahine o Rupho.
17. Mea nafea to Paulo faaiteraa e mea faufaa roa na ˈna to ˈna mau tuahine kerisetiano?
17 E riro mau â te reira i te aratai ia ratou ia faahiti i te parau no te faahiahia mau o Paulo i to ˈna mau tuahine kerisetiano. Taa ê atu te metua vahine o Rupho, te faahiti râ oia i te parau no na tuahine e ono ê atu. Ua tapao mai tatou i nia nei i te mau parau hamani maitai ta ˈna e faaohipa ra no nia ia Phebe e o Perisila. A tapao atoa na râ i to ˈna aroha taeae ia aroha ˈtu oia ia Maria, ia Teruphaina, e ia Terophosa e ia Peresi (taio i te Ro 16 mau irava 6, 12). Te haafaufaa rahi ra hoi o ˈna i teie mau vahine kerisetiano itoito mau “o tei rave papu i te ohipa” na to ratou mau taeae. Auê mai ïa hiˈoraa nehenehe mau ta Paulo i vaiiho mai, o ˈna tei faariro i to ˈna mau taeae e to ˈna mau tuahine ei mau taata faufaa roa, e te reira noa ˈtu to ratou tiaraa taata hara!
Eiaha na tatou e horoa i te mau manaˈo hape no to tatou mau taeae
18. Nafea tatou e nehenehe ai e faaitoito i te tamata i te pee i te hiˈoraa o Paulo, eaha râ te nehenehe e titauhia?
18 No te aha outou e ore ai e pee i te hiˈoraa o Paulo i te tamataraa i te imi i te tahi mau parau faaitoitoraa no te taeae kerisetiano taitahi e te tuahine kerisetiano taitahi o te amuiraa? No vetahi pae, e tia paha ïa ia outou ia feruri maa taime iti. No te aha hoi outou e ore ai e tamata i te rave i te taime no te haamatau atu ia ratou? E riro mau outou i te ite e e mau huru faahiahia mau to ratou, e, o vai ite, peneiaˈe ratou i te haafaufaa rahi mai ia outou, eiaha pai ïa mai mutaa ihora.
19. No te aha tatou e ore ai e tia ia horoa i te mau manaˈo hape no to tatou mau taeae, e eaha te hiˈoraa here mau ta Iehova e horoa mai nei?
19 Eiaha roa ˈtu na tatou e horoa i te mau manaˈo hape no to tatou mau taeae. Mea here na ratou paatoa ia Iehova, ahiri e aita ra eita ïa ratou e pûpû ia ratou no ˈna. Na te aha e tapea ra ia ratou ia hoˈi i roto i teie nei ao, ia pee i to ˈna haerea ohie roa? To ratou ïa here ia Iehova, i ta ˈna parau-tia e i to ˈna Basileia e faaterehia mai e te Mesia (Mataio 6:33). Te rave nei ratou paatoa, na roto e rave rau mau huru raveraa i te hoê aroraa fifi mau no te tapea i to ratou haapao maitai, e inaha e here mai o Iehova ia ratou (Maseli 27:11). Te farii mai nei oia ia ratou ei mau tavini na ˈna noa ˈtu to ratou huru taata tia ore. I te mea hoi e mai te reira te huru, o vai hoi ïa tatou nei e ore ai tatou e faaite atu ia ratou i to tatou here? — Roma 12:9, 10; 14:4.
20. a) Ia au i te rata a Paulo i to Roma, e tia ia tatou ia haapao maitai ia vai, e o vai te nehenehe e faaara mai ia tatou i roto i taua tuhaa ra? b) Maoti te reira, nafea tatou ia hiˈo i te taatoaraa o to tatou mau taeae?
20 Te feia ta Paulo e faaitoito mai nei ia tatou e haapao maitai o “te feia [ïa] i faataa ê, e te faatupu i te mea e turori ai ra”, e te feia aore to ratou haerea i tu i te ‘haapiiraa ta tatou i haapii mai’. Te aˈo maira Paulo ia tatou ia haapao maitai i taua mau taata ra e ia ape ia ratou (Roma 16:17). Eita e ore e ua tamata ê na te mau matahiapo o te amuiraa i te tauturu ia ratou (Iuda 22, 23). E nehenehe atura ïa ta tatou e tiaturi ia ratou no te faaite mai e e tia anei ia tatou ia ape i tera aore ra i tera taata. Taa ê atu hoi i te reira, e tia ia tatou ia manaˈo e mea tano mau â ia tatou ia faaite atu i to tatou aroha taeae haavare ore ia ratou e ia haapii i te here uˈana ia ratou, ma to tatou mafatu atoa.
21, 22. a) Eaha te ohipa e fatata maira i te tupu? b) E riro ïa tatou i te farerei i tei hea huru tupuraa, e eaha mau na te mea ru te tia ia tatou ia rave? c) Eaha ta tatou e tuatapapa i roto i te tumu parau i mua nei?
21 Te patoi mai nei hoi o Satani, ta ˈna mau demoni e te taatoaraa o te amuiraa o te mau mea nei ta ˈna e aratai ra, ia tatou. Te fatata maira te tamaˈi o Aramagedo. E tupu te reira ia aro mai o Goga no Magoga (Ezekiela pene 38, 39). I reira ïa tatou e hinaaro mau ai i to tatou mau taeae, e peneiaˈe i te mau taeae ta tatou e ore e au maitai. Aore ra o ratou te hinaaro mau ra i ta tatou tauturu. Teie atura ïa te taime no tatou no te haamahora ia tatou i roto i te aroha no te haafaufaa rahi atu â i to tatou mau taeae.
22 Papu maitai, mai te peu e mea faufaa roa na tatou to tatou mau taeae, e riro ïa tatou i te faatura i te mau matahiapo o te amuiraa ma te tia mau â. E riro ratou iho ei mau hiˈoraa faahiahia roa i roto i taua tuhaa ra ma te faaite e te haafaufaa rahi mau ra ratou i to ratou mau taeae, e te tahi atu mau matahiapo. O te tumu parau ïa ta tatou e tuatapapa i mua nei.
Ei haapoto-noa-raa
□ Eaha te tapao taa maitai o te kerisetianoraa mau?
□ No te aha tatou e faatupu ai i te here e te aroha taeae no to tatou mau hoa?
□ Nafea tatou e nehenehe ai e here te tahi i te tahi ma te “uˈana”, aore ra “ma te aano”?
□ I roto i te Roma pene 16, mea nafea to Paulo faaiteraa e mea faufaa roa na ˈna to ˈna mau taeae e mau tuahine kerisetiano?
□ No te aha tatou e ore ai e tia ia horoa ˈtu i te mau manaˈo hape no to tatou mau taeae?
[Hohoˈa i te api 12]
A tamata na i te ite i te mau huru faahiahia mau o te feia mea fifi roa na outou i te haafatata ˈtu.