Iesu, to ˈna oraraa e ta ˈna taviniraa
Ua rave Iesu i te mau ohipa maitai i te mahana sabati
TEI te tau uaaraa tiare tatou o te matahiti 31. Tau avae tei mairi, mai te taime mai â o Iesu, e haere ra hoi mai Iudea atu e tae atu ai i Galilea, paraparauraa ˈtu i te vahine Samaria i pihai iho i te hoê apoo pape.
I muri aˈe i to ˈna aˈoraa na Galilea taatoa, te faareva ra o Iesu i teie nei i Iudea, e i reira, e poro oia i roto i te mau sunago. Ia faaauhia i te faufaaraa ta ˈna e horoa ra no te taviniraa a Iesu i Galilea, aita te Bibilia e faahiti rahi ra no nia i te ohipa ta ˈna i rave i Iudea i roto i taua tere no ˈna ra e i roto i te roaraa o te mau avae oia e noho atu ai i reira, i muri aˈe i te Pasa o te matahiti i mairi. Ia hiˈohia, aita ta ˈna taviniraa i farii-maitai-hia i Iudea mai tei fariihia i Galilea.
Fatata roa o Iesu i te reva i Ierusalema, te oire pû o Iudea, no te faatupu i te Pasa o te matahiti 31. I te uputa mamoe ra, te vai ra ïa te hoê pape hopu o Beteseda te iˈoa, i reira e rave rahi tei maˈi e haere mai ai, te mau matapo e te mau pirioi. Te manaˈo ra hoi ratou e e nehenehe ratou e ora ia hopu atu ratou i roto i te mau pape ia arepu iho â râ.
Ua tae i te mahana sabati, e te ite ra o Iesu i pihai iho i te pape hopu ra i te hoê taata tei pohehia i te maˈi a 38 atura matahiti te maororaa. Ma te papu maitai e te faaoromai ra oia i to ˈna maˈi a hia ˈtura maororaa, ua na ô atura Iesu ia ˈna e: “Te hinaaro na oe i te ora?”
“Ua parau maira taua taata maˈi ra e E te Fatu, aita e taata i te tuu ia ˈu i raro i te pape, ia arepu te pape ra; te haere atura vau, ua reva ˈtura te tahi na mua ia ˈu.”
Ua parau atura Iesu ia ˈna: “A tia, a rave i to roi a haere.” I taua mau parau ra, ora aˈera taua taata ra i reira ra, rave ihora i ta ˈna roi e haere atura!
Ia ite mai râ te mau ati Iuda ia ˈna, ua na ô maira ïa ratou ia ˈna e: “E sabati teie; eita e au i te ture ia hopoi oe i to roi.”
Ua parau atura oia: “Na tei faaora ia ˈu nei i parau mai ia ˈu e, A rave i to roi a haere.”
“O vai ïa taata i parau mai ia oe e, A rave i to roi a haere?”, o ta ratou ïa i ani mai. Haere ê atura hoi Iesu inaha, e rave rahi hoi taata tei taua vahi ra, e aore taua taata i faaorahia ra i ite e o vai to ˈna iˈoa. I muri aˈe râ, ite atura Iesu ia ˈna i roto i te hiero ra, e ua ite aˈera hoi taua taata ra e o vai te taata i faaora ia ˈna.
I reira oia e haere ai e farerei i te mau ati Iuda no te faaite atu ia ratou e ua faaora mai Iesu ia ˈna. Ia ite ratou i te reira, e haere atu te mau ati Iuda e farerei ia Iesu. No te aha hoi? Te hinaaro ra anei ratou e ite e no hea mai to ˈna mana e tupu ai taua mau ohipa faahiahia ra? Eita; no te faahapa râ ia ˈna i te mea e ua rave oia i taua mau ohipa maitai ra i te mahana sabati. E e hamani ino roa ˈtu ratou ia ˈna! Luka 4:44; Ioane 5:1-16.
◆ A hia ˈtura matahiti i mairi mai te tere hopea mai o Iesu i Iudea?
◆ No te aha te taata e haere rahi ai i te pape hopu ra o Beteseda?
◆ Eaha te semeio ta Iesu i faatupu i taua pape hopu ra, e eaha hoi te huru o te mau ati Iuda?