VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • brw860601
  • Uiraa a te feia taio

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Uiraa a te feia taio
  • Te Pare Tiairaa: Uiraa a te feia taio
  • Papai tei tuea
  • ‘Aita e mea e nehenehe e haafifi ia Iehova’
    A pee i to ratou faaroo
  • ‘E ati maite aˈera raua ei hoa piri’
    A pee i to ratou faaroo
  • Mea itoito e mea taiva ore o Ionatana
    Ta ˈu e haapii no roto mai i te Bibilia
  • Tahoêhia i raro aˈe i te taura o te aroha
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa: Uiraa a te feia taio
brw860601

Uiraa a te feia taio

◼ Ua ere anei Ionatana i te farii maitai a Iehova i to ˈna amuraa i te meri i muri aˈe i to te arii Saula horeoraa ia vai te ino i nia i te taata o te amu i te maa hou a hope ai te tamaˈi?

Ua fifihia Iseraela no te horeo maamaa ta Saula i rave. Aita râ e tumu e faaere ai Iehova i ta ˈna farii maitai ia Ionatana no to ˈna ofatiraa i te faaueraa a Saula.

Tei roto teie aamu i te Samuela 1, 14:24-45. No te mau ohipa faahiahia ta Ionatana i rave i itoito-roa-hia te mau Iseraela no te aro i te mau Philiseti. I muri iho, horeo atura Saula: “Ia vai te ino i nia i te taata o te amu i te maa hou a topa ˈi te mahana e hou vau a tahoo ai i to ˈu mau enemi!” (Irava 24) No to ˈna ite-ore i ta to ˈna metua tane i horeo, ua amu Ionatana maa meri iti no te mea ua rohirohi roa o ˈna. Ua hara atoa te tahi atu mau faehau. No to ratou rohirohi, ua tupai ratou i te mau animara a amu atu ai ma te popore i te iˈo e te toto. Hamani atura ïa Saula i te hoê fata ia faaorehia ta ratou hara, aita râ o ˈna i ite eaha ta ta ˈna tamaiti i rave.

I to Saula imiraa i te aratairaa a Iehova no te ite mea tano anei ia aˈuaˈu o ˈna i te mau Philiseti, aita râ Iehova i pahono atu. Na roto râ i te Tumima (peneiaˈe e kelero moˈa) to Saula iteraa e ua ofati Ionatana i ta ˈna horeo. Tera râ, ua hara mau â anei Ionatana?

A haamanaˈo i te huru feruriraa o Saula a horeo ai o ˈna. Aita o ˈna i faahanahana i te Atua i to ˈna upootiaraa i nia i te mau Philiseti. Ma te maamaa ua faaino Saula i te taata o te amu ra “hou vau a tahoo ai i to ˈu mau enemi!” Oia mau, no to ˈna teoteo ei arii puai aore ra no te faaite i te hoê itoito haavarevare i horeo ai oia. Aita te Atua i farii i teie horeo. Ua turai hoi te reira i te tahi mau faehau ia hara ma te amu i te toto animara. Ahani aita Saula i horeo ma te feruri ore, peneiaˈe e noaa iho â mai ia ratou te maa e tano a itoito faahou ai no te tairi i te mau Philiseti taatoa.

Parau mau, ua farii te Atua ia faaohipahia te Tumima no te faaite e ua ofati Ionatana ma te ite-ore i te horeo a Saula, e ere râ te auraa ua farii Iehova i teie parau a Saula. Aita te Bibilia e parau ra e ua hara Ionatana i te Atua. Inaha, ua ineine Ionatana i te farii i te utua pohe a to ˈna metua tane, tera râ ua faaorahia o ˈna na te mau faehau Iseraela. Ua parau hoi ratou ‘maoti te tauturu a te Atua’ i nehenehe ai Ionatana e tairi i te mau Philiseti. E au ra e ua hoo faahou mai ratou ia Ionatana. I te mau matahiti i muri mai, ua fanaˈo noa Ionatana i te farii maitai a Iehova, area o Saula, e rave rahi ïa taime o ˈna i te hararaa.

◼ Ehia tavana mai ia Samasona e Gideona?

Ia numera outou i te mau tavana, tei ta outou ïa huru hiˈoraa i te mau Iseraela tataitahi. Mea papu râ e mai te tau o Iosua tae roa ˈtu i te tau o Samuela, 12 taata tei tavini ei tavana.

I te tau o Mose e o Iosua, ua tavini vetahi feia paari o te amuiraa ei tavana. Ua maitihia ratou no te faaroo e no te haava ia tupu te tahi mau fifi i roto i te nunaa. (Exodo 18:21, 22; Iosua 8:33; 23:2) I muri aˈe i te poheraa o Iosua, ua faaatea ê Iseraela i te haamoriraa mau e ua haavîhia ratou na te tahi atu mau nunaa. Te na ôhia ra i roto i Te mau tavana 2:16: “Ua horoa ïa Iehova i te mau tavana o te faaora ia ratou i te rima o te feia haru faufaa.” Te taata matamua ta Iehova i faaohipa ei tavana aore ra ei ‘faaora,’ o Oteniela ïa. (Te mau tavana 2:16; 3:9) I muri aˈe o Ehuda, Samagara, Baraka, Gideona, Tola, Iaira, Iepheta, Ibezana, Elona, Abadona, e o Samasona.

Taa ê atu i teie na 12, te faahiti ra te Bibilia ia Debora, Eli, e Samuela tei haava ia Iseraela. (Te mau tavana 4:4; Samuela 1, 4:16-18; 7:15, 16) Teie râ, ua matauhia Debora ei vahine peropheta o tei ohipa amui e te tavana Baraka. Na Baraka râ i aratai i te nunaa Iseraela i te upootiaraa. Hoê â huru no Eli, ua matauhia o ˈna ei tahuˈa rahi eiaha râ ei ‘faaora’ o tei aro i te feia haavî no te faaora ia Iseraela. (Nehemia 9:27) No reira, noa ˈtu ua tavini Debora raua Eli i te nunaa Iseraela ei tavana, aita e tumu e taiohia raua i roto i na 12 taata tei ‘faatoroahia’ ei tavana. Te parau ra te Ohipa 13:20 e ua “faatoroa . . . te Atua i te mau tavana no ratou e tae roa ˈtu i te tau o Samuela te peropheta.” Te faaite ra teie irava te faahopearaa o te tau o te mau tavana. No reira, aita Samuela e ta ˈna mau tamaiti i taiohia i roto i te mau tavana.—Samuela 1, 8:1.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono