17 IAELA
“Te hoê vahine haamaitai-rahi-hia”
O SISERA te raatira o te hoê nuu puai mau, ua faarue râ oia i to ˈna mau taata i te pohe e ua horo ê i te peho o Iezereela. Mea papu, mea fifi roa no ˈna ia tiaturi e ua pau ta ˈna nuu puai e na 900 pereoo tamaˈi riaria mau i te hoê nuu Iseraela mea iti roa ta ratou mauhaa tamaˈi. I teie nei, te imi ra Sisera i te hoê vahi no te tapuni. Te haere ra oia i te fare ie o Hebere te ati Keni.
Ua matauhia e ua faaau na te ati Keni i te faufaa i to Iseraela. E auhoaraa maitai to ratou mai te tau o Mose no te mea no te ati Keni ta ˈna vahine. E te faaea ra ratou i te fenua o Iseraela. Mea taa ê râ Hebere i to ˈna mau taata. Ua faaau hoi oia i te faufaa i te arii o Kanaana o Iabina eiaha râ ia Iseraela. No reira Sisera, te raatira rahi a Iabina, i manaˈo ai e tapuni i te fare ie o Hebere. E au ra e aita o ˈna i feruri mea taa ê te manaˈo o Iaela te vahine a Hebere, ua maiti hoi oia i te turu ia Iseraela.
O Iaela anaˈe i raro aˈe i te fare ie, aita ta ˈna tane. I to ˈna iteraa ia Sisera i te faafatataraa mai, ua titauhia ia ˈna ia faaoti oioi eaha te rave. Ua ite o ˈna o vai Sisera e e taata ino mau teie. Aita paha Iaela i ite i ta te peropheta vahine a Iehova o Debora i parau no nia ia Sisera, oia hoi aita o ˈna e pohe i te rima o te hoê tane, i te rima râ o te hoê vahine. Tera râ, e au ra e ua ite Iaela i ta Iehova i hinaaro ia rave oia. No te aha tatou e manaˈo ai i te reira?
I muri iho, ua papai Debora i te hoê himene arataihia e te varua moˈa o te Atua no nia i te upootiaraa a Baraka i nia ia Sisera. Te parauhia ra: “I rotopu i te mau vahine, ia haamaitai-rahi-hia Iaela te vahine faaipoipo a Hebere te ati Keni. O ˈna te vahine haamaitai-rahi-hia o te mau vahine e ora ra i roto i te fare ie.” No te tahi mau taata, e vahine opuaraa ino e haavare o Iaela. E ere râ i te parau mau. Ua aro oia no te mau tamaˈi a Iehova. Mai ia Rahaba, ua faaoti oia e tia no Iehova eiaha râ no to ˈna mau enemi. Ua ite Iaela e enemi o Sisera no Iehova e ua taa ia ˈna i ta Iehova i hinaaro ia rave o ˈna. E nafea râ oia i te na reira?
Mea papu, aita e puai to Iaela no te aro ia Sisera. E aito aravihi e puai hoi Sisera. No reira Iaela i titau manihini ai ia ˈna i roto i te fare ie no te faafaaea rii. Ua tapoˈi o ˈna ia Sisera e te hoê ahu taoto. E i to Sisera aniraa i te pape, ua afai mai Iaela i te û. Ua faaue Sisera ia ˈna ia tiai i mua i te fare ie e ia haavare i te taata o te ani paha te vai ra anei hoê taata i roto. E i muri iho taoto ihora Sisera.
Ua maitihia hoê vahine no te faatupu i te faaotiraa a te Atua no te haapohe i te hoê taata ino
Ua taa ia Iaela tera te taime tano no te haapohe ia Sisera. Ua rave oia i te mauhaa ta ˈna i matau i te faaohipa, te hoê hamara raau e te hoê naero raau rahi. Ma te haapao maitai, ua faafatata oia i te aito o te taoto ra. Ua piˈo oia i pihai iho i to ˈna upoo, no te haapohe ia ˈna. Ahani aita i haere ia ˈna i tera iho â taime, mea papu e pohe ino te tiai ra ia Iaela. Aita râ ua manuïa oia. I tera taime, ua oti ïa te ohipa i te ravehia, te tarava ra te tino pohe o Sisera i mua ia ˈna, te hoê naero rahi i roto i te aoao upoo o Sisera!
I tera atoa taime, te imi ra Baraka ia Sisera. Haere atura Iaela ia ˈna ra e parau atura: “A haere mai, e faaite au ia oe i te tane ta oe e imi nei.” Tomo atura Baraka i roto i te fare ie, e taa ˈtura ia ˈna ua tupu ta Debora i tohu: ‘I te rima o te tahi vahine e tuu ai Iehova ia Sisera.’
I roto i ta raua himene upootiaraa, te haamauruuru nei Baraka e Debora ia Iaela. I muri iho, aita i faahiti-faahou-hia te parau o Iaela i roto i te Bibilia. Tera râ, tae roa i teie mahana, hau atu 32 senekele i muri iho, mea faufaa to ˈna aamu. I teie mahana, aita te mau tavini a te Atua e faaohipa ra i te mauhaa tamaˈi. Te aro nei râ tatou i te manaˈo ino a Satani, te mau demoni e i teie ao ino. I teie mahana hau atu i te tahi, e pee tatou i te itoito o Iaela.
A taio i te aamu Bibilia:
A aparau:
Mea nafea to Iaela faaiteraa i te itoito?
A faahohonu atu â
1. Eaha te tuatiraa e vai nei i rotopu i te aroraa a Sisera e te aroraa a Aramagedo? (w19.09 8-9 par. 3-6)
2. Ua faaau Hebere, te tane a Iaela, i te faufaa e to Kanaana te enemi o Iseraela. Tera râ eaha te tuatiraa e vai nei i rotopu ia Hebere e to Iseraela? (it “Hebere” No 2)
3. Mea nafea te upootiaraa o Iseraela i nia ia Sisera e Iabina i te haapuairaa i te faaroo o te nunaa o te Atua e rave rahi matahiti i muri iho? (w08 1/10 20-21 par. 12-15)
4. Eaha te mea faahiahia no nia i te huru haamaitairaa a Debora no nia ia Iaela? (w15 1/9 15 par. 3) A
Hohoˈa A
Hohoˈa A
A feruri i te mau haapiiraa
Ua hinaaro Iaela i te itoito, i teihea taime paha e hinaaro ai te hoê tuahine e ere ta ˈna tane i te Ite no Iehova i te itoito?
E ere Iaela i te hoê vahine peropheta mai ia Debora, e ere atoa i te faehau mai ia Baraka. Ua rave râ oia i tei maraa ia ˈna. Ia fifihia tatou, e nafea tatou e pee ai i to ˈna hiˈoraa? B
Hohoˈa B
I roto i teihea ˈtu â tuhaa e nehenehe ai oe e pee i te itoito o Iaela?
A huti mai i te haapiiraa
Eaha ta teie aamu e haapii mai no nia ia Iehova?
E nafea teie aamu e tuati ai i te opuaraa a Iehova?
Eaha ta ˈu e hinaaro e ani ia Iaela i te tia-faahou-raa?
A haapii hau atu â
I roto i teie video, a hiˈo e nafea te hiˈoraa o Iaela e turai ai i te hoê tuahine apî ia poro.
O Iaela hoê o te mau vahine e faufaahia ˈi tatou ia haapii i to ˈna aamu. A taio no nia ia ratou.
“Ta tatou e haapii mai ra i te hiˈoraa o te mau vahine o te Bibilia” (ijwbq tumu parau 161)