VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • jy pene 109 api 252-api 253 par. 1
  • Faaite-roa-raa Iesu i te huru mau o te feia patoi

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Faaite-roa-raa Iesu i te huru mau o te feia patoi
  • Iesu te eˈa, te parau mau, te ora
  • Papai tei tuea
  • Te faahapa nei Iesu i te feia e patoi maira ia ˈna
    Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei
  • “E ara i te faahopue a te mau Pharisea e te Sadukea”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • “Ia haapiihia outou e au”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Tamaaraa e te hoê Pharisea
    Iesu te eˈa, te parau mau, te ora
Ite hau atu â
Iesu te eˈa, te parau mau, te ora
jy pene 109 api 252-api 253 par. 1
Iesu e faaite roa ra i te huru haavarevare o te feia patoi

PENE 109

Faaite-roa-raa Iesu i te huru mau o te feia patoi

MATAIO 22:41–23:24 MAREKO 12:35-40 LUKA 20:41-47

  • E TAMAITI TE MESIA NA VAI?

  • FAAITE-ROA-RAA IESU E E HAAVAREVARE TE FEIA PATOI

Aita i noaa i te feia patoi ia faahapa ia Iesu aore ra ia râmâ ia ˈna, a tuu atu ai ia ˈna i te feia mana e te tavana Roma. (Luka 20:20) Tei te hiero â Iesu i te 11 no Nisana, o ˈna ˈtura tei uiui ia ratou, a faaite atu ai o vai mau â oia. Ui atura oia: “Eaha to outou manaˈo i te Mesia? E tamaiti oia na vai?” (Mataio 22:42) Ua matau-maitai-hia e e huaai te Mesia, aore ra Kirito, no Davida. Te pahonoraa ïa ta ratou i horoa.—Mataio 9:27; 12:23; Ioane 7:42.

Ui atura Iesu: “No te aha ïa Davida tei arataihia e te varua moˈa i parau ai ia ˈna e Fatu? Ua na ô oia: ‘Ua parau Iehova i to ˈu Fatu: “A parahi i to ˈu rima atau nei e ia tuu roa vau i to oe mau enemi i raro aˈe i to oe na avae”’? Mai te peu e ua parau Davida i te Mesia e Fatu, mea nafea ïa e tamaiti ai oia na ˈna?”—Mataio 22:43-45.

Mamû noa ˈtura te mau Pharisea, te tiai ra hoi ratou i te hoê taata no te huaai o Davida o te nehenehe e faatiamâ ia ratou i te faatereraa Roma. Ma te faahiti râ i ta Davida i parau i roto i te Salamo 110:1, 2, haapapu atura Iesu e e ere te Mesia i te hoê faatere i te fenua nei. E Fatu oia no Davida, e i muri aˈe i te parahiraa i te rima atau o te Atua, e faatere mai oia. Ua haamamû ta Iesu pahonoraa i te feia patoi.

Te faaroo noa mai ra te mau pǐpǐ e e rave rahi atu â. Faaara ˈtura Iesu ia ratou no nia i te mau papai parau e Pharisea. “Ua rave” teie mau tane “i te parahiraa o Mose” no te haapii i te taata i te ture a Mose. Faaue atura Iesu i tei faaroo ra ia ˈna: “Te mau mea atoa ta ratou e parau mai, a rave, eiaha râ e pee i ta ratou mau peu, e parau hoi ratou eita râ e rave mai ta ratou e parau ra.”—Mataio 23:2, 3.

Horoa ˈtura Iesu i te tahi mau hiˈoraa o to ratou huru haavarevare: “Te faaaano nei hoi ratou i te mau afata nainai e irava o te mau Papai to roto, ta ratou e taamu i nia iho ia ratou ei taoˈa paruru.” E taamu na te tahi mau ati Iuda i nia i to ratou rae aore ra rima i teie mau afata nainai e irava poto o te ture a Mose to roto. E faaaano te mau Pharisea i ta ratou mau afata ia manaˈohia e mea haapao roa ratou i te ture a Mose. Oia atoa, “te faaroa nei [ratou] i to ratou hiti ahu.” I faauehia na te mau Iseraela ia hamani i te faaunauna i nia i te hiti o to ratou ahu. Ua faaroa ˈtu â râ te Pharisea i to ratou. (Numera 15:38-40) “Ia hiˈohia ïa ratou e te taata” i na reira ˈi ratou.—Mataio 23:5.

Ua hinaaro atoa te mau pǐpǐ a Iesu i te tiaraa teitei, i aˈo atu ai Iesu ia ratou: “Eiaha e titau ia parauhia outou e Rabi, hoê anaˈe hoi Orometua to outou, e taeae anaˈe outou paatoa. Eiaha atoa e parau i te taata o te fenua nei e metua no outou, hoê anaˈe hoi Metua to outou, tei te raˈi ïa. Eiaha atoa e titau ia parauhia outou e aratai, hoê anaˈe hoi Aratai to outou, o te Mesia.” Ia riro ïa te mau pǐpǐ ei aha e ia faaite ratou i teihea huru? Na ô atura Iesu: “O tei rahi aˈe . . . i rotopu ia outou, ia riro ïa ei tavini no outou. Te taata o te faateitei ia ˈna, e faahaehaahia ïa, e te taata o te faahaehaa ia ˈna, e faateiteihia ïa.”—Mataio 23:8-12.

I muri iho, parau atura Iesu: “Ua ati outou te mau papai parau e te mau Pharisea, haavarevare ma, no te mea te ponao nei outou i te uputa o te Faatereraa arii o te raˈi i mua i te taata, eita hoi outou iho e tomo, e te feia e hinaaro e tomo, e tapea ïa outou.”—Mataio 23:13.

Faahapa ˈtura Iesu i te mau Pharisea i te ereraa i te mau faufaa pae varua, ia hiˈohia te mau ture etaeta ta ratou iho i haamau. E parau ratou ei hiˈoraa: “Ia tǎpǔ te taata i te hiero, aita e faufaa ia tapea oia i te reira. Ia tǎpǔ râ oia i te auro o te hiero, ia tapea ïa oia i te reira e tia ˈi.” E matapo ratou, aita i ite eaha te mea maitai e te mea ino. Mea faufaa aˈe no ratou te auro o te hiero i te faufaa pae varua o te vahi haamoriraa ia Iehova. Ua haapae ratou i “te mau mea faufaa aˈe o te ture a Mose, oia hoi te parau-tia, te aroha hamani maitai e te taiva ore.”—Mataio 23:16, 23; Luka 11:42.

Ua parau Iesu e e “aratai matapo” teie mau Pharisea, o te titia nei i te naonao e te horomii nei râ i te kamela! (Mataio 23:24) E titia ratou i te naonao i topa i roto i ta ratou uaina, e manumanu viivii hoi teie. E au râ te haapaeraa ratou i te mau mea faufaa aˈe o te ture a Mose i te horomiiraa i te kamela, e animara rahi aˈe mea viivii atoa.—Levitiko 11:4, 21-24.

  • I to Iesu uiuiraa i te mau Pharisea no nia i ta Davida i parau i roto i te Salamo 110, no te aha ratou i mamû ai?

  • No te aha te mau Pharisea i faaaano ai i ta ratou mau afata nainai e irava o te mau Papai to roto, e i faaroa ˈi i to ratou hiti ahu?

  • Eaha te aˈoraa ta Iesu i horoa i ta ˈna mau pǐpǐ?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono