VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • jy pene 108 api 250-api 251 par. 6
  • Aita Iesu i noaa i te râmâhia

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Aita Iesu i noaa i te râmâhia
  • Iesu te eˈa, te parau mau, te ora
  • Papai tei tuea
  • Aita ratou i manuïa i te faahapa ia Iesu
    Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei
  • Uiraa a te feia taio
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2014
  • “E ara i te faahopue a te mau Pharisea e te Sadukea”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Buka Bibilia numera 41—Mareko
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
Ite hau atu â
Iesu te eˈa, te parau mau, te ora
jy pene 108 api 250-api 251 par. 6
Iesu e tapea ra i te hoê moni aufau tute a pahono ai i te uiraa a te mau Pharisea no te râmâ ia ˈna

PENE 108

Aita Iesu i noaa i te râmâhia

MATAIO 22:15-40 MAREKO 12:13-34 LUKA 20:20-40

  • TA KAISARA IA KAISARA

  • E FAAIPOIPO ANEI TEI FAATIAHIA MAI?

  • NA FAAUERAA RAHI ROA ˈˈE

Ua inoino te mau aratai haapaoraa ia Iesu, tei faatia iho nei i te tahi mau faahohoˈaraa tei faaite roa i to ratou ino. Opua aˈera te mau Pharisea i te râmâ ia ˈna. Ua imi ratou i te ravea ia parau oia i te tahi parau a tuuhia ˈtu ai oia i te tavana Roma, e ua aufau i vetahi o ta ratou mau pǐpǐ no te râmâ ia ˈna.—Luka 6:7.

Na ô maira ratou: “Orometua, ua ite matou e e parau mau ta oe e faahiti e e haapii ia vetahi ê. E ore oe e maitiiti i te taata e te haapii nei oe ia vetahi ê i te eˈa o te Atua ma te parau mau: Mea tano anei ia au i te ture ia aufau matou i te tute ia Kaisara aore ra eita?” (Luka 20:21, 22) Aita Iesu i vare i ta ratou parau faatietie, e parau haavarevare hoi no te râmâ. Ia parau oia, ‘Eita, e ere mea tano ia aufau i taua tute ra,’ e nehenehe oia e parihia i te orure i te hau Roma. E ia parau oia, ‘E, a aufau i taua tute ra,’ e manaˈo paha ïa te nunaa e te turu ra oia i te hau Roma mea au ore na ratou, a rave ino atu ai ia ˈna. Eaha ïa ta ˈna i parau?

Na ô atura Iesu: “Eaha outou e râmâ mai ai ia ˈu, haavarevare ma? Faaite mai na i te moni aufau tute.” Horoa maira ratou i te hoê denari, e ui atura oia: “No vai te hohoˈa e te iˈoa i nia iho?” Pahono maira ratou: “No Kaisara.” Horoa ˈtura Iesu i teie faaueraa faahiahia mau: “A faahoˈi ïa i ta Kaisara ia Kaisara ra, ta te Atua râ i te Atua ïa.”—Mataio 22:18-21.

Maere ihora taua mau taata ra i ta Iesu pahonoraa tano maitai, mamû noa aˈera e reva ˈtura. Aita râ ratou i faaea i te râmâ ia ˈna e hope noa ˈtu taua mahana ra. Aita te mau Pharisea i manuïa. Tapiri maira ïa te mau aratai o te tahi atu pǔpǔ faaroo ia Iesu.

Ui maira te mau Sadukea, o te parau ra e aita e tia-faahou-raa, no nia i te tia-faahou-raa e te faaipoiporaa i te vahine faaipoipo a to ˈna taeae tei pohe. Ua na ô ratou: “Orometua, ua parau Mose: ‘Ia pohe te hoê tane ma te tamarii ore, ia faaipoipo ïa to ˈna taeae i ta ˈna vahine e tia ˈi e ia fanau mai ta ˈna ei tamarii na to ˈna taeae i pohe.’ I vai na hoi e hitu taeae i ǒ matou. Faaipoipo ihora te matahiapo e pohe atura, e no te mea aita e tamarii ta ˈna, faaipoipo ihora to ˈna teina i ta ˈna vahine. Na reira atoa te piti e te toru e tae noa ˈtu i te hitu. Pohe atoa ˈtura te vahine. I te tia-faahou-raa, ei vahine oia na vai i rotopu i na hitu? Ua faaipoipo hoi ratou paatoa ia ˈna.”—Mataio 22:24-28.

Ma te faahiti i ta Mose i papai, ta te mau Sadukea e farii ra, pahono atura Iesu: “E ere anei no to outou ite ore i te mau Papai e e nafea te mana o te Atua e ohipa ˈi i hape ai outou? Ia tia mai hoi ratou mai te pohe mai, e ore te mau tane e faaipoipo e te mau vahine e horoahia ia faaipoipo, e riro râ ratou mai te mau melahi i te raˈi. No te feia pohe râ o te faatia-faahou-hia mai, aita outou i taio i roto i te buka a Mose no nia i te raau taratara e ura ra, ua parau te Atua ia Mose: ‘O vau te Atua o Aberahama e te Atua o Isaaka e te Atua o Iakoba’? E Atua oia no te feia ora, eiaha no te feia pohe. Ua hape roa outou.” (Mareko 12:24-27; Exodo 3:1-6) Maere ihora te nahoa i taua pahonoraa ra.

Ua haamamû Iesu i te mau Pharisea e Sadukea. Râmâ faahou maira teie na pǔpǔ faaroo patoi ia ˈna. Ui maira te hoê papai parau: “Orometua, teihea te faaueraa rahi roa ˈˈe i roto i te ture a Mose?”—Mataio 22:36.

Pahono atura Iesu: “Te faaueraa rahi roa ˈˈe, teie ïa: ‘A faaroo mai, e Iseraela, to tatou Atua ra o Iehova, hoê anaˈe ïa Iehova, e ia here oe ia Iehova to Atua ma to aau atoa, ma to ora atoa, ma to manaˈo atoa e ma to puai atoa.’ Teie te piti: ‘Ia here oe i to oe taata tupu mai ia oe iho.’ Aita ˈtu e faaueraa rahi aˈe i teie e piti.”—Mareko 12:29-31.

I to ˈna faarooraa i te pahonoraa, na ô maira te papai parau: “Orometua, o te parau mau ta oe e faahiti mai nei: ‘Hoê anaˈe Atua, aita ˈtu,’ e te hereraa ia ˈna ma te aau atoa, ma te feruriraa atoa e ma te puai atoa e te hereraa i te taata tupu mai ia ˈna iho, ua hau aˈe ïa i te mau tusia taauahi e te mau tusia animara atoa.” Taa ihora ia Iesu te paari o ta ˈna pahonoraa, e na ô atura: “Aita oe i atea roa i te Faatereraa arii a te Atua.”—Mareko 12:32-34.

E toru mahana (9, 10 e 11 no Nisana) to Iesu haapiiraa i te taata i te hiero. Ua faaroo vetahi, mai teie papai parau, ia ˈna ma te au, aita râ te mau aratai haapaoraa, tei taiâ i te ui faahou ia ˈna.

  • Mea nafea to te mau Pharisea râmâraa ia Iesu, e eaha tei tupu?

  • Eaha ta Iesu i parau i ore ai oia i noaa i te râmâhia e te mau Sadukea?

  • Eaha ta Iesu i haafaufaa i roto i ta ˈna pahonoraa i te hoê papai parau?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono