VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • jy pene 75 api 176-api 177 par. 2
  • Faaiteraa Iesu i te tumu o te oaoa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Faaiteraa Iesu i te tumu o te oaoa
  • Iesu te eˈa, te parau mau, te ora
  • Papai tei tuea
  • Te tumu o te oaoaraa
    Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei
  • Semeio maoti to vai mana?
    Iesu te eˈa, te parau mau, te ora
  • Ua riro o Iesu ei tumu no te hoê aimǎrôraa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • Te tumu no te hoê aimârôraa
    Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei
Ite hau atu â
Iesu te eˈa, te parau mau, te ora
jy pene 75 api 176-api 177 par. 2
Iesu e faaafaro ra i te parau a te hoê vahine tei faahanahana ia Maria, to ˈna metua vahine

PENE 75

Faaiteraa Iesu i te tumu o te oaoa

LUKA 11:14-36

  • TIAVARURAA I TE DEMONI I “TE MANIMANI RIMA O TE ATUA”

  • TUMU O TE OAOA MAU

No faataa faahou mai nei Iesu e nafea ia pure. E ere râ te reira anaˈe ta ˈna i faahiti faahou i te roaraa o ta ˈna taviniraa. A faatupu ai oia i te mau semeio i Galilea, ua pari-haavare-hia Iesu i te na reiraraa i te mana o te raatira o te mau demoni. I Iudea, te pari-faahou-hia ra oia i te reira.

I to Iesu tiavaruraa i rapae i te hoê tane i te hoê demoni i vavahia ˈi oia, ua maere te nahoa. Pari haavare faahou maira râ te feia faahapa ia ˈna: “Te tiavaru nei oia i te mau demoni i te mana o Belezebuba, te raatira o te mau demoni.” (Luka 11:15) Ani maira te tahi atu, o te imi ra i te tahi atu â haapapuraa o vai mau â Iesu, i te hoê tapao no te raˈi mai.

Ua taa ia Iesu e te tamata ra ratou i te râmâ ia ˈna. Pahono atura oia mai ta ˈna i pahono i te feia i pari atoa ia ˈna i te reira i Galilea. Ua parau oia e eita te hoê faatereraa tei amahamaha e mau, a haaferuri ai ia ratou: “Ia amahamaha Satani, e nafea ïa ta ˈna faatereraa e mau ai?” Na ô roa ˈtura oia: “Mai te peu râ e i te manimani rima o te Atua e tiavaru ai au i te mau demoni, ua roohia ïa outou e te Faatereraa arii a te Atua.”—Luka 11:18-20, nota i raro i te api.

I to Iesu faahitiraa i “te manimani rima o te Atua,” eita e ore e ua haamanaˈo te feia e faaroo ra ia ˈna i tei tupu i tahito i te tau o Iseraela. I te iteraa vetahi o te aorai o Pharao ia Mose i te faatupuraa i te hoê semeio, ua parau ratou: “O te [manimani] rima teie no te Atua.” Na te manimani rima atoa o te Atua i papai i na Ture Ahuru i nia i na pǎpǎ ofai. (Exodo 8:19; 31:18) Oia atoa, i “te manimani rima o te Atua,” to ˈna varua moˈa, aore ra puai ohipa, i nehenehe ai Iesu e tiavaru i te demoni e e faaora i te maˈi. No reira, ua roo-mau-hia teie feia patoi e te Faatereraa arii a te Atua, te faatupu ra hoi Iesu te Arii tei maitihia o te Faatereraa arii, i teie mau ohipa mana i rotopu ia ratou.

Te neheneheraa Iesu e tiavaru i te demoni, e haapapuraa ïa i to ˈna mana i nia ia Satani, mai te hoê taata puai aˈe o te haere mai, a vî atu ai ia ˈna te hoê taata e mauhaa tamaˈi ta ˈna e tiai ra i te hoê aorai. Faahiti faahou atura Iesu i ta ˈna faahohoˈaraa o te hoê varua viivii tei haere i rapae i te hoê taata. No te mea râ aita e mea maitai i roto i teie taata, hoˈi maira taua varua ra e e hitu varua i roto ia ˈna, a ino roa ˈtu ai to ˈna huru i to na mua ˈˈe. (Mataio 12:22, 25-29, 43-45) Mai te reira atoa ïa no te nunaa Iseraela.

Parau maira te hoê vahine e faaroo ra ia Iesu: “Ia oaoa te vahine tei fanau mai ia oe e tei faaote ia oe!” I hinaaro na te mau vahine ati Iuda e riro ei metua vahine no te hoê peropheta, no te Mesia iho â râ. Ua manaˈo paha ïa teie vahine e mea oaoa roa ïa no Maria, o ˈna hoi te metua vahine o teie Orometua Rahi. Faaafaro ihora râ Iesu i te parau a teie vahine, a faaite ai i te tumu mau o te oaoa: “Mea oaoa aˈe te feia e faaroo e e haapao i te parau a te Atua!” (Luka 11:27, 28) Aita roa ˈtu Iesu i parau e ia faahanahanahia Maria. Te tumu mau e oaoa ˈi te hoê tane aore ra vahine, o te taviniraa ïa i te Atua ma te haapao maitai, e ere râ te auraa fetii aore ra te mau ohipa i ravehia.

Mai ta Iesu i rave i Galilea, tamaˈi ihora oia i te feia i ani i te hoê tapao no te raˈi mai. Parau atura oia e o “te tapao a Iona” anaˈe te horoahia ˈtu. Ua riro Iona ei tapao, i vai na hoi oia e toru mahana i roto i te iˈa e i poro na ma te mǎtaˈu ore, a tatarahapa ˈtu ai to Nineve. Na ô atura Iesu: “Inaha râ, e taata to ǒ nei tei rahi aˈe ia Iona.” (Luka 11:29-32) Mea rahi aˈe atoa Iesu ia Solomona, arii î i te paari ta te arii vahine no Seba i haere mai e faaroo.

Na ô faahou atura Iesu: “Ia tutui te hoê taata i te mori, e ere ïa no te huna aore ra no te tuu i raro aˈe i te hoê farii, i nia râ i to ˈna vairaa.” (Luka 11:33) Te hinaaro ra oia e parau e te horoaraa i te haapiiraa e te faatupuraa i te mau semeio i mua i teie mau taata, mai te huru ra ïa e te hunahia ra te maramarama o te mori. No te mea aita to ratou mata e hiˈo ra i te hoê noa mea, aita ïa ratou e taa ra i te fa o ta ˈna mau ohipa.

No tiavaru iho nei Iesu i te hoê demoni, a paraparau atu ai te taata i vavahia. Mea tano ia faahanahana i te Atua e ia faaite i ta Iehova e faatupu ra. Faaara ˈtura Iesu i te feia faahapa: “A haapao maitai ïa e e ere te maramarama i roto ia oe i te poiri. No reira, ia maramarama to oe tino taatoa aita roa ˈtu e poiri, e maramarama roa ïa to oe tino mai te hoê mori e turama ia oe.”—Luka 11:35, 36.

  • Ua aha vetahi i Iudea i to Iesu tiavaruraa i te demoni i rapae i te hoê taata?

  • Eaha “te manimani rima o te Atua,” e mea nafea te feia e faaroo ra ia Iesu i roohia ˈi e te Faatereraa arii a te Atua?

  • E nafea te taata e oaoa mau ai?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono