VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • kr pene 12 api 118-131
  • Faanahohia no te tavini i “te Atua hau”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Faanahohia no te tavini i “te Atua hau”
  • Te faatere nei te Basileia o te Atua!
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E faariro Iehova i te mau tiaau ei hau
  • E nafea te Mesia e aratai ai i te amuiraa?
  • Ei hiˈoraa no te nǎnǎ
  • E nafea te mau matahiapo e tiai ai i te nǎnǎ a te Atua?
  • Mea tahoê atu â maoti te naho-maitai-raa ˈtu â
  • E auraro atu outou i to outou mau aratai
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • E te mau matahiapo, a pee i na Tiai mamoe Rahi aˈe
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova—2013
  • Mea nafea te amuiraa i te faanahoraahia
    Ia ora oe e a muri noa ˈtu! (Aparauraa Bibilia)
  • ‘Ia tamau na outou i te poihere i te mau taata mai te reira te huru’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
Ite hau atu â
Te faatere nei te Basileia o te Atua!
kr pene 12 api 118-131

PENE 12

Faanahohia no te tavini i “te Atua hau”

MANAˈO FAUFAA O TE PENE

E faanaho riirii Iehova i to ˈna nunaa

1, 2. Eaha tei taui i nia i Te Pare Tiairaa no Tenuare 1895, e eaha ta te mau taeae i parau?

UA MAERE John Bohnet, hoê o na Feia haapii Bibilia itoito rahi, i to ˈna iteraa i Te Pare Tiairaa no Tenuare 1895 (Beretane). I te api matamua, te vai ra te hohoˈa o te hoê fare mori e ite-roa-hia ˈtu te marama noa ˈtu e mea haapoiri te raˈi, mataare atoa te miti. “Ta tatou hohoˈa apî,” te parau faaara ïa i roto i te vea.

2 Papai roa ˈtura taeae Bohnet ia taeae Russell: “Oaoa i te ite atu i te PARE i te api matamua. Mea au roa!” Ua papai atoa John Brown, hoê o na Feia haapii Bibilia taiva ore: “E haru iho â te mata i nia iho. Noa ˈtu te are e te mataˈi e tairi ra, eita te niu o te pare e aueue noa ˈˈe.” Tera te tauiraa matamua ta to tatou mau taeae i ite i taua matahiti ra. Te vai faahou ra râ. I Novema, ua faaroo ratou i te tahi atu â tauiraa rahi, tei taai-atoa-hia i te miti mataare.

3, 4. Eaha te fifi tei faahitihia i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Novema 1895, e eaha te tauiraa rahi i faaarahia?

3 I roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Novema 1895 (Beretane), ua faahiti te hoê tumu parau roa i te hoê fifi: E umeumeraa to rotopu i te Feia haapii Bibilia o te haafifi ra i te hau o ta ratou faanahonahoraa. Te rahi noa ˈtu ra te mârôraa i rotopu i te mau taeae no te ite na vai e aratai i te amuiraa. No te tauturu ia ratou ia taa e nafea ia faaafaro i tera huru feruriraa amahamaha, ua faaau te tumu parau i te faanahonahoraa i te hoê pahi. Ua faˈi roa atoa te reira e aita te mau taeae aratai i faaineine i te faanahonahoraa ia faaû i te vero. E nahea ïa ratou?

4 Ua faataa te tumu parau e e hiˈopoa te hoê raatira pahi aravihi e ahu poito anei to nia iho i te pahi, ua ineine atoa anei te mau horo pahi i te tapiri i te hati ia tupu te vero. Ia hiˈopoa atoa ïa te mau taeae aratai i te faanahonahoraa e ua ineine maitai anei te mau amuiraa atoa i te faaû i te mau arepurepuraa. No reira te tumu parau i faaara ˈi i te hoê tauiraa rahi e rave oioi. Ua faauehia “te mau pǔpǔ atoa ia maiti i te tahi mau matahiapo no te haapao i te nǎnǎ.”—Ohi. 20:28.

5. (a) Ua tae mai te faanahoraa apî no nia i te mau matahiapo i te taime tano, no te aha? (b) E pahono tatou i teihea mau uiraa?

5 Ua tae mai tera faanahoraa apî no nia i te mau matahiapo i te taime tano ia mau papu te mau amuiraa. Ua tauturuhia to tatou mau taeae ia faaruru i te miti mataare o te Tamaˈi rahi matamua. I te mau ahuru matahiti i muri aˈe, ua ineine maitai aˈe te nunaa o Iehova i te tavini ia ˈna maoti te tahi atu mau faatanoraa i te pae faanahonahoraa. Na teihea parau tohu Bibilia i faaite i te reira? Eaha te mau tauiraa ta oe i ite roa ˈtu? Eaha te maitai ta oe i fanaˈo?

E faariro Iehova i te mau tiaau ei hau

6, 7. (a) Eaha te auraa o te Isaia 60:17? (b) Ma te faahiti i te mau tiaau e te mau opere ohipa, eaha ta Iehova e faaite ra?

6 Mai ta tatou i ite i te pene 9, ua tohu Isaia e e haamaitai Iehova i to ˈna nunaa ma te haamaraa i to ratou numera. (Isa. 60:22) Ua fafau râ Iehova i te tahi atu ohipa. I roto noa i taua parau tohu ra, ua na ô oia: “E [m]onohia mai e au te veo i te auro; e [m]onohia mai e au te auri i te ario; e [m]onohia mai e au te raau i te veo; e [m]onohia mai te ofai i te auri. E faariro vau i to mau hiˈopoa [aore ra tiaau] ra ei hau; e to mau titau taoˈa [aore ra opere ohipa] ra, ei parau-tia.” (Isa. 60:17) Eaha te auraa o teie parau tohu? E nafea te reira e tupu ai i nia ia tatou?

E ere te hoê taoˈa ino te monohia i te hoê taoˈa maitai, te hoê râ taoˈa maitai i te hoê taoˈa maitai aˈe

7 Ia au i tera parau tohu, e monohia te hoê taoˈa i te tahi atu taoˈa. E ere te hoê taoˈa ino te monohia i te hoê taoˈa maitai, te hoê râ taoˈa maitai i te hoê taoˈa maitai aˈe, mai te veo tei monohia i te auro e te tahi atu mau taoˈa faahitihia. Na roto i teie hohoˈa, te tohu ra Iehova e e maitai riirii mai te huru tupuraa o to ˈna nunaa. I roto ïa i teihea tuhaa? Ma te faahiti i te mau tiaau e te mau opere ohipa, te faaite ra Iehova e e maitai riirii mai te huru aupururaa e faanahoraa i to ˈna nunaa.

8. (a) O vai te tumu o te mau haereraa i mua faahitihia i roto i te parau tohu a Isaia? (b) Eaha ïa te maitai ta tatou e fanaˈo nei? (A hiˈo atoa i te tumu parau “Ua farii oia i te aˈoraa ma te haehaa.”)

8 O vai te tumu o teie haereraa i mua i te pae faanahonahoraa? Te na ô ra Iehova: “E [m]onohia mai e au te veo i te auro; e [m]onohia mai e au te auri i te ario . . . E faariro vau i to mau hiˈopoa [aore ra tiaau] ra ei hau.” E ere ïa maoti te tutavaraa a te taata i naho maitai atu â ˈi te mau amuiraa, maoti râ Iehova o tei faaohipa i ta ˈna Tamaiti ra o Iesu mai to ˈna faaariiraahia mai â. Eaha ïa te maitai ta tatou e fanaˈo nei? Te “hau” ïa e te “parau-tia” ia au i tera noa irava. No to tatou hinaaro i te parau-tia e tavini ai tatou ia Iehova, ta te aposetolo Paulo i faahiti mai “te Atua hau.” E ia farii tatou i te aratairaa a te Atua e ia rave i te mau tauiraa, e tupu te hau i rotopu ia tatou.—Phil. 4:9.

9. Eaha te niu o te naho maitai e te auhoêraa i roto i te amuiraa, e no te aha mea faufaa ˈi te reira?

9 Teie atoa ta Paulo i papai no nia ia Iehova: “E ere hoi te Atua i te tumu no te anoi noa, no te hau râ.” (Kor. 1, 14:33) Ua nota mai oe? Aita Paulo i parau e ere te Atua i te Atua no te anoi noa, no te naho maitai râ. Aita, no te hau râ. No te aha? Eita e navai te naho maitai e tupu ai te hau. A hiˈo na i te hoê pǔpǔ faehau e haere ra i te tamaˈi. Noa ˈtu e mea naho maitai ratou, e ere te hau te tupu mai, te tamaˈi râ. No reira, ia haamanaˈo ïa tatou te mau Kerisetiano i teie parau mau faufaa roa: Aita anaˈe e hau i roto i te hoê faanahonahoraa naho maitai, e taahuri te reira. Maoti noa te hau no ǒ mai i te Atua ra e vai maoro ai te hoê faanahonahoraa. No reira, mauruuru roa tatou e na “te Atua hau” e aratai ra e e tamâ ra i ta tatou faanahonahoraa. (Roma 15:33) Te hau ta te Atua e horoa ra, tera te niu o te naho maitai e te auhoêraa ta tatou e fanaˈo nei i roto i te mau amuiraa na te ao nei. Mauruuru roa tatou i te reira.—Sal. 29:11.

10. (a) Eaha te tahi mau haereraa i mua i tupu i roto i ta tatou faanahonahoraa i te omuaraa? (A hiˈo i te tumu parau “Mea nafea te tiaauraa i te maitairaa ˈtu â?”) (b) Eaha te mau uiraa ta tatou e pahono?

10 I roto i te tumu parau “Mea nafea te tiaauraa i te maitairaa ˈtu â?,” e ite mai tatou i te tahi mau haereraa i mua i tupu i roto i ta tatou faanahonahoraa i te omuaraa. Teie râ, mea nafea to Iehova monoraa aˈenei i “te veo i te auro” na roto i to tatou Arii? Mea nafea tera mau tauiraa i haapapu atu â ˈi i te hau e te auhoêraa i roto i te mau amuiraa na te ao nei? E nafea te reira i te tautururaa ia oe iho ia tavini i “te Atua hau”?

E nafea te Mesia e aratai ai i te amuiraa?

11. (a) Eaha tei taahia i muri aˈe i te raveraahia te hoê haapiiraa Bibilia hohonu? (b) Eaha ta te mau taeae o te tino aratai i faaoti e rave?

11 Mai 1964 tae roa i 1971, ua tiaau te tino aratai i te hoê haapiiraa Bibilia hohonu no nia i te tereraa o te amuiraa Kerisetiano i te tau o te mau aposetolo, e te tahi atu â mau tumu parau.a Itea maira ia ratou e na te hoê tino matahiapo i tiaau na i te mau amuiraa i tera tau, e ere râ na te hoê noa matahiapo, aore ra tiaau. (A taio i te Philipi 1:1; Timoteo 1, 4:14.) Taa aˈera ïa ia ratou e te aratai ra to ratou Arii ra o Iesu ia ratou ia faanaho maitai atu â i te nunaa o te Atua. Faaoti aˈera ratou e pee i te aratairaa a te Arii. Rave oioi atura ratou i te mau tauiraa ia tuati atu â te tereraa o te faanahonahoraa i tei faataahia i roto i te Bibilia. E hiˈo mai tatou vetahi o tera mau tauiraa.

UA FARII OIA I TE AˈORAA MA TE HAEHAA

I ROTO i te neneiraa Filelane o Te Pare Tiairaa o te 1 no Eperera 1916, ua papai taeae Russell i te tahi mau taeae no Scandinavie, o Kaarlo Harteva hoê o ratou. Teie ta ˈna i papai: “Te faaitoito nei matou ia outou paatoa, to matou mau taeae here i roto i te faaroo, ia hoˈi mai i te parau mau e te ohipa mea tia ia rave i teie anotau.” No te aha oia i na reira ˈi i te parau?

Kaarlo Harteva

Kaarlo Harteva

Tei rotopu taeae Harteva, tei fanauhia i 1882, i te Feia haapii Bibilia matamua i Filelane. Ua bapetizohia o ˈna i Eperera 1910, e i Atete 1912, ua farii taeae Russell ia pia oia i Te Pare Tiairaa na roto i te reo Filelane. Mea tere maitai te ohipa tae roa ˈtu i te paainaraa te Tamaˈi rahi matamua. Ua papai taeae Harteva i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Titema 1914 (Filelane): “No te fifi i te pae faanavairaa faufaa, . . . aita i papu e tera noa iho â anei te rahiraa api o Te Pare Tiairaa, aore ra e pia-pinepine-noa-hia anei te reira.” I 1915 râ, ia roaa mai te moni, ua haamau taeae Harteva e te tahi atu i te hoê taatiraa parauhia Ararat tei haamata i te pia i te hoê vea, Ararat atoa te iˈoa.

A haapao noa ˈi taeae Harteva i teie taatiraa e teie vea apî, ua tuuhia te tahi atu taeae no te pia i Te Pare Tiairaa Filelane. I roto i te vea Ararat, e piahia vetahi mau tumu parau Bibilia e vetahi atoa râ mau tumu parau mai te mau ravea rapaauraa natura aore ra te reo apî parauhia Esperanto. I muri noa mai râ, ua haamata teie vea apî i te haafariu ê i te feruriraa o te mau taeae i te mau haapiiraa papu o te parau mau. I tera taime to taeae Russell taparuraa ia taeae Harteva e te toea ia “hoˈi mai i te parau mau,” te haapeapea ra hoi oia no to ratou maitai i te pae varua.

Eaha ta taeae Harteva i rave? Ua pia oia i ta taeae Russell rata i roto i te vea Ararat e ta ˈna iho pahonoraa. Ua tatarahapa taeae Harteva no ta ˈna i rave e ua parau: “E hinaaro iho â vau e faaafaro i te ohipa i tupu.” I muri rii noa mai, i roto i te neneiraa hopea o te vea Ararat, ua tatarahapa faahou taeae Harteva no te huehue ta ˈna i faatupu e ua parau: “E tutava vau i te haapao maitai atu â i te mau tuhaa atoa o te parau mau.” Ua farii Kaarlo Harteva i te aˈoraa ma te haehaa, aita râ te tahi mau matahiapo teoteo.

I muri aˈe, ua faatoroa-faahou-hia taeae Harteva no te pia i Te Pare Tiairaa reo Filelane e no te tiaau i te amaa. Ua amo noa oia i tera na hopoia tae roa i 1950. Ua faaoti oia i ta ˈna hororaa i te fenua nei i 1957, aita oia i taiva ia Iehova e i te parau mau. Oia mau, te feia e farii ma te haehaa i te aˈoraa a to ratou Arii Iesu, e tamâhia ïa e e haamaitaihia e Iehova.

12. (a) Eaha te tauiraa i tupu i nia i te tino aratai? (b) A faataa e nafea te Tino aratai e faanahohia ˈi i teie mahana. (A hiˈo i te tumu parau “Te haapao ra te Tino aratai i te ohipa e te faufaa a te Basileia.”)

12 Te tauiraa matamua, no nia ïa i te mau taeae faatavaihia o te tino aratai. Na mua ˈˈe, e 7 ratou mero no te apooraa tiaauraa a te Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Teie râ, i 1971, 11 ïa ratou mero e ere faahou râ no te apooraa tiaauraa. Aita hoê o ratou e manaˈo ra e to nia ˈˈe te tahi i te tahi. Mai reira mai, e faaohu noa ratou pauroa te matahiti no te amo i te tiaraa peretiteni.

13. (a) Eaha tei tupu noa na e 40 matahiti te maoro? (b) Eaha ta te Tino aratai i rave i 1972?

13 To muri iho tauiraa, no te mau amuiraa atoa ïa. Mai 1932 tae roa i 1972, na te hoê noa taeae i tiaau na i te amuiraa. I piihia na oia te taeae haapao i te pororaa tae roa i 1936. Tauihia ˈtura to ˈna iˈoa ei tavini o te pǔpǔ, ei tavini o te amuiraa i muri iho, e ei tiaau o te amuiraa i te pae hopea. Mea itoito roa tera mau taeae i te aupuru i te nǎnǎ i te pae varua. Pinepine te tiaau o te amuiraa i te rave i te faaotiraa no te amuiraa ma te ore e tauaparau e te tahi atu mau tavini, aore ra matahiapo. Teie râ, i 1972, ua rave te Tino aratai i te hoê tauiraa rahi.

14. (a) Eaha te faanahoraa apî i haamauhia i te 1 no Atopa 1972? (b) E nafea te tiaau o te tino matahiapo e faaohipa ˈi i te aˈoraa i roto i te Philipi 2:3?

14 E ere atura ïa hoê noa taeae te amo i te hopoia tiaau o te amuiraa. E faatoroa-atoa-hia râ te tahi atu mau taeae, o te faaî ra i te mau titauraa Bibilia, ei matahiapo. E haa amui ratou ei tino matahiapo o te tiaau i te amuiraa. Ua haamauhia taua faanahoraa apî ra i te 1 no Atopa 1972. I teie mahana, te hiˈo ra te tiaau o te tino matahiapo ia ˈna iho mai te hoê taeae “iti,” eiaha râ to nia ˈˈe oia i te tahi atu mau matahiapo. (Luka 9:48) E haamaitairaa mau â taua mau taeae haehaa ra no te mau taeae na te ao nei!—Phil. 2:3.

Tera te paari mau o to tatou Arii i te horoaraa mai i te mau tiai hinaarohia i te taime tano

15. (a) Eaha te maitai e noaa mai ia faanahohia te mau matahiapo o te amuiraa ei tino matahiapo? (b) Na te aha e faaite ra e e Arii î i te paari to tatou?

15 Te amoraa i te hopoia i roto i te amuiraa ei tino matahiapo, e haereraa rahi ïa i mua. Teie e toru maitai e noaa mai: A tahi, te mea faufaa roa ïa, e tauturu teie faanahoraa i te mau matahiapo atoa, noa ˈtu eaha ta ratou hopoia, ia ore e haamoˈe e o Iesu te Upoo o te amuiraa. (Eph. 5:23) A piti, e manuïa te ohipa ia rahi te taata aˈo ia au i te Maseli 11:14. Ia tauaparau amui te mau matahiapo no nia i te maitai pae varua o te amuiraa e ia tâuˈa ratou i te manaˈo o te tahi e te tahi, e nehenehe ïa ratou e rave i te mau faaotiraa e tuati i te mau aratairaa Bibilia. (Mas. 27:17) E haamaitai Iehova i tera mau faaotiraa, a manuïa ˈtu ai te ohipa. A toru, ma te faatoroa i te mau taeae aravihi atu â ei matahiapo, e nehenehe ïa ta te faanahonahoraa e horoa ˈtu i te mau tiaau e tiai e hinaaro-rahi-noa-hia ra i roto i te mau amuiraa. (Isa. 60:3-5) A hiˈo na i te numera o te mau amuiraa na te ao nei. Hau atu i te 27 000 amuiraa i 1971. E i 2013 ua hau atu ïa i te 113 000. Tera te paari mau o to tatou Arii i te horoaraa mai i te mau tiai hinaaro-mau-hia i te taime tano!—Mika 5:5.

MEA NAFEA TE TIAAURAA I TE MAITAIRAA ˈTU Â?

  • 1881: Ia ohie noa te Feia haapii Bibilia o te ora ra i te hoê â vahi i te farerei, ua ani taeae Russell i te feia e putuputu tamau nei ia faaara ˈtu i te piha ohipa a te Watch Tower ihea ratou e putuputu ai.

  • 1895: Ua anihia te mau amuiraa atoa ia maiti i te tahi mau taeae i rotopu ia ratou no te tavini ei matahiapo.

  • 1919: I roto i te amuiraa tataitahi, e nomino te amaa i te hoê taeae haapao i te pororaa. Hoê o ta ˈna mau hopoia, te faanahoraa ïa i te ohipa pororaa e te faaitoitoraa ia vetahi ê ia haere i roto i te taviniraa. Aita te tahi mau matahiapo i turu i teie faanahoraa apî.

  • 1932: Ua faaorehia te maitiraa matahiapo i te matahiti hoê. E maiti râ te amuiraa i te hoê tomite taviniraa, e taeae itoito ratou i roto i te ohipa pororaa e o te amo maitai i te iˈoa apî e Ite no Iehova. E faatoroa te Taiete aore ra te amaa hoê o ratou, ta te amuiraa e faataa, ei taeae haapao i te pororaa.

  • 1937: E nehenehe te mau taeae e ere i te Kerisetiano faatavaihia e tavini ei mero no te mau tomite taviniraa e te mau taeae faatavaihia.

  • 1938: Ua farii te mau amuiraa i te faaotiraa e na te mau taeae i te pu rahi i Brooklyn e faatoroa i te tahi atu mau taeae ei matahiapo. Faaea roa ˈtura te mau amuiraa i te maiti i te mau taeae.

No te ite atu â mea nafea te faanahonahoraa i te haereraa i mua, a hiˈo Les Témoins de Jéhovah, prédicateurs du Royaume de Dieu, api 204-235.

Hoê taime i te matahiti, e maitihia te mau matahiapo e te amuiraa i te mau matahiti 1920

“I maiti na matou i te mau matahiapo ma te amo i te rima atau i nia. Na te hoê taeae e taio i te mau rima i nia.”—Tuahine Rose Swingle, Chicago, Illinois, Marite.

Ei hiˈoraa no te nǎnǎ

16. (a) Eaha te hopoia a te mau matahiapo? (b) Eaha te manaˈo o te Feia haapii Bibilia i ta Iesu aˈoraa e tiai i te mau mamoe?

16 I te tau o te Feia haapii Bibilia, ua taa aˈena i te mau matahiapo e e hopoia na ratou te tautururaa i to ratou mau taeae e tuahine ia tamau noa i te tavini i te Atua. (A taio i te Galatia 6:10.) I 1908, ua matara mai te hoê tumu parau i roto i Te Pare Tiairaa (Beretane) no nia i ta Iesu aˈoraa: “A tiai i tau mau mamoe.” (Ioa. 21:15-17) Te na ô ra tera tumu parau i te mau matahiapo: “Mea faufaa roa ia poihere tatou i te faaueraa a te Fatu no nia i te nǎnǎ i roto i to tatou aau, ia hiˈo iho â tatou i te faatamaaraa e te tiairaa i te mau pǐpǐ a te Fatu mai te hoê fanaˈoraa taa ê.” I 1925, ua haamanaˈo faahou Te Pare Tiairaa (Beretane) i te mau matahiapo i te faufaaraa ia tavini ratou ei tiai, a na ô ai: “Te ekalesia a te Atua, na ˈna ïa, . . . e hopoia ta ratou pauroa i mua ia ˈna no nia i ta ratou fanaˈoraa taa ê e tavini i to ratou mau taeae e tuahine.”

17. Mea nafea te mau matahiapo i te tautururaahia ia riro ei tiai mamoe aravihi?

17 No nia i te mau tere farereiraa, mea nafea ta Iehova faanahonahoraa i te tautururaa i te mau matahiapo ia mono i “te auri i te ario”? Ma te faaineine ïa ia ratou. I 1959, ua haamauhia te Haapiiraa no te mau taeae faatoroahia. “E haapao anaˈe i te mamoe taitahi o te amuiraa,” hoê teie o na tumu parau i horoahia. Te faaitoitohia ra te mau taeae aratai ia “haamau i te hoê porotarama tere farereiraa i te feia poro i ǒ ratou.” Ua rau te ravea i horoahia ia riro taua mau tere ra ei mea faaitoito. I 1966, ua faatanohia te Haapiiraa no te mau taeae faatoroahia. Ua hiˈopoahia te tumu parau “Faufaaraa o te mau tere farereiraa.” Te manaˈo rahi i matara mai, “ia aupuru te mau taeae aratai i te nǎnǎ a te Atua ma te here, ma te ore râ e haamoˈe i to ratou iho utuafare e te taviniraa.” Ua haamauhia te tahi atu â mau haapiiraa no te mau matahiapo. Eaha tei itehia mai maoti teie faaineineraa tamau no ǒ mai i ta Iehova faanahonahoraa? E rave rahi tausani matahiapo aravihi teie e tavini nei ei tiai mamoe pae varua i roto i te mau amuiraa.

Haapiiraa no te mau taeae faatoroahia i Philipino i 1966

Haapiiraa no te mau taeae faatoroahia i Philipino i 1966

18. (a) Eaha te hopoia rahi ta Iehova i horoa na te mau matahiapo? (b) No te aha mea here roa ˈi na Iehova raua Iesu i te mau matahiapo itoito mau?

18 Ua faatoroa Iehova i te mau matahiapo na roto i to tatou Arii ra o Iesu no te amo i te hoê hopoia rahi: E aratai i te mau mamoe a te Atua i te roaraa o te anotau fifi roa ˈˈe o te aamu o te taata. (Eph. 4:11, 12; Tim. 2, 3:1) Mea here roa na Iehova raua Iesu i te mau matahiapo itoito mau. Te auraro ra hoi ratou i teie aˈoraa Bibilia: e faaamu i te nǎnǎ a te Atua ma te hinaaro mau e te aau tae, a riro atu ai ei hiˈoraa no te nǎnǎ. (Pet. 1, 5:2, 3) E hiˈo mai tatou e piti tuhaa e riro ai te mau tiai ei hiˈoraa no te nǎnǎ, a tupu atu ai te hau e te oaoa i roto i te amuiraa.

“UA MAERE MÂUA”

I ASIA, ua tonohia te tahi nau hoa faaipoipo mitionare i roto i te hoê amuiraa aita i itehia te maraaraa e rave rahi matahiti. Ua ite raua i te here i rotopu i te mau taeae no ǒ, aita râ ratou e pee ra i te mau aratairaa a te faanahonahoraa. I muri aˈe i to raua faahoaraa ˈtu i te mau taata poro, ua faanaho riirii te taeae mitionare i te amuiraa mai te tahi atu mau amuiraa i te ao nei. Eaha tei itehia mai? I roto noa e piti matahiti, ua tataipiti te numera o te mau taata e haere mai i te mau putuputuraa, ua maraa te numera o te mau taata poro, e hau i te 20 taata tei bapetizohia. Te faatia ra na hoa faaipoipo: “Ua maere mâua. Ua haamaitai rahi mai Iehova ia matou! Oaoa te amuiraa i to ratou iteraa i te maitai i noaa mai i to ratou faaohiparaa i te mau aratairaa a te faanahonahoraa a te Atua.”

E nafea te mau matahiapo e tiai ai i te nǎnǎ a te Atua?

19. Eaha to tatou manaˈo i te mau matahiapo e poro na muri ia tatou?

19 A tahi, e poro te mau matahiapo e te mau mero o te amuiraa. Teie ta te papai Evanelia o Luka i parau no nia ia Iesu: “Haere atura oia na roto i te mau oire e te mau oire rii atoa, i te poro haere[ra]a i te parau maitai ra i te basileia o te Atua, oia e te tino ahuru ma piti atoa.” (Luka 8:1) Mai ia Iesu i poro e ta ˈna mau aposetolo, te poro atoa nei te mau matahiapo hiˈoraa maitai e to ratou mau taeae e tuahine. Ua ite ratou e mea na reira e faaitoito ai i te amuiraa ia faatupu i te hoê huru feruriraa maitai. Eaha te manaˈo o te tahi mau mero o te amuiraa i ta ratou mau matahiapo? Te na ô ra to tatou tuahine Jeannine, e piri atu ra i te 90 matahiti: “Ia poro vau e te hoê matahiapo, e nehenehe ïa vau e paraparau ia ˈna, a matau maitai atu â ˈi au ia ˈna.” Teie ta to tatou taeae Steven, 35 matahiti, e parau ra: “Ia poro te hoê matahiapo na muri ia ˈu, te hinaaro ra ïa o ˈna e tauturu mai. To ˈu ïa manaˈo. Oaoa roa ïa vau.”

E itea mai i te hoê tiai mamoe te hoê mamoe tei moˈe i te hoê po vero

Mai te hoê tiai mamoe e imi i te hoê mamoe tei moˈe, e faaitoito atoa te mau matahiapo i te imi i te mau mero tei atea ê i te amuiraa

20, 21. E nafea te mau matahiapo e pee ai i te hiˈoraa o te tiai mamoe o ta Iesu faahohoˈaraa? A horoa i te tahi hiˈoraa. (A hiˈo atoa i te tumu parau “Tere farereiraa hoona.”)

20 A piti, e faaineine ta Iehova faanahonahoraa i te mau matahiapo ia haapao i te mau mero tei atea ê i te amuiraa. (Heb. 12:12) No te aha e titauhia ˈi ia tauturu te mau matahiapo i tera mau mero paruparu i te pae varua? E nafea ratou? Te pahono mai ra Iesu i roto i ta ˈna faahohoˈaraa o te hoê tiai mamoe ua moˈe hoê o ta ˈna mau mamoe. (A taio i te Luka 15:4-7.) Ia ite te tiai mamoe e ua moˈe hoê mamoe ta ˈna, e haere oia e imi i taua mamoe ra mai te huru ra e tera anaˈe ta ˈna mamoe. E nafea te mau matahiapo e pee ai i to ˈna hiˈoraa? No te tiai mamoe, mea faufaa noa â te mamoe i moˈe. Oia atoa ïa te mau mero tei atea ê i te nunaa o te Atua, no te mau matahiapo. E hiˈo ratou i te hoê mero paruparu i te pae varua mai te hoê mamoe i moˈe. Eita râ ratou e parau e e mâuˈa te taime ia imi ia ˈna. E haere râ ratou e imi ia ˈna, a tauturu atu ai, mai te tiai mamoe tei faaoti e haere e imi i tei moˈe e ia itehia mai.

21 Eaha ta te tiai mamoe e rave ia itea mai ia ˈna te mamoe? E amo mǎrû noa mai oia i taua mamoe ra “i nia i t[o ˈna] tapono,” a faahoˈi atu ai ia ˈna i roto i te nǎnǎ. E nehenehe atoa te hoê matahiapo e amo mǎrû noa mai i te hoê mero paruparu i te pae varua i nia, ei auraa parau, na roto i te mau parau e te mau ohipa hamani maitai, a tauturu atu ai ia ˈna ia hoˈi i te amuiraa. Te ohipa ïa i tupu i nia ia Victor, te hoê taeae no Afirika tei faaea i te apiti i te amuiraa. Te faatia ra o ˈna: “I tera roaraa e vaˈu matahiti o to ˈu faaearaa i te tavini ia Iehova, ua faaitoito noa te mau matahiapo i te tauturu ia ˈu.” Eaha tei haaputapû roa ia ˈna? Te faataa ra o ˈna: “I te hoê mahana, ua haere mai John e hiˈo ia ˈu. O mâua teie matahiapo te haereraa i te Haapiiraa no te mau pionie. Ua faaite mai oia i te tahi mau hohoˈa ta ˈna i pata i taua haapiiraa ra. Puta faahou maira e rave rahi ohipa faahiahia, e mihi ihora vau i te oaoa ta ˈu i fanaˈo na a tavini ai au ia Iehova.” I muri rii noa ˈˈe i tera farereiraa, ua hoˈi mai Victor i te amuiraa. I teie mahana, e pionie faahou o ˈna. Oia mau, e tauturu rahi mai te mau matahiapo hamani maitai ia oaoa tatou.—Kor. 2, 1:24.b

Piti taeae e faaitoito ra i te hoê taeae paari aita e poro faahou ra, aita atoa e haere faahou ra i te putuputuraa

TERE FAREREIRAA HOONA

NO TE tauturu i te mau mamoe i moˈe, ua feruri te mau matahiapo o te hoê amuiraa no Marite i ta ratou e nehenehe e rave. Ua itehia mai e 30 mero tei faaea i te tavini ia Iehova e rave rahi matahiti e ora ra i te tuhaa fenua o ta ratou amuiraa. Ua ruhiruhia te rahiraa.

Haamata ihora Alfredo, hoê o te mau matahiapo, i te haere e farerei ia ratou. Ua faatia oia: “I te mau poipoi Mahana pae atoa, e haere au e hiˈo hoê o ratou.” Ia iritihia mai te uputa, e tamata Alfredo i te tauaparau ma te auhoa o te faaite i to ˈna hinaaro e tauturu. E parau atu oia e aita i moˈe i te amuiraa te ohipa maitai i ravehia e ana no to Iehova Basileia. Ua parau Alfredo: “I to ˈu parauraa ˈtu i te hoê taeae ruhiruhia aita e poro faahou ra, ehia hora ta ˈna i rave, e ehia vea ta ˈna i pûpû ia au i ta ˈna tapura taviniraa hopea i 1976, ua î to ˈna mata i te roimata.” E taio atoa Alfredo i te Luka 15:4-7, 10 a parau atu ai: “Eaha te tupu ia hoˈi mai te hoê mamoe i moˈe i roto i te amuiraa? Oaoa roa Iehova, Iesu e te mau melahi atoa. E ere anei mea mahanahana?”

E piti matahiti to Alfredo haere-noa-raa e hiˈo ia ratou. Eaha tei noaa mai i ta ˈna mau tutavaraa tamau? Oaoa roa oia i te tautururaa e piti taeae ia apiti faahou i te amuiraa. Te tamau noa ra raua i te haere i te putuputuraa o te Tapati. Ua parau Alfredo ma te oaoa: “I to raua hoˈi-faahou-raa mai i te Piha a te Basileia, to ˈu atura roimata tei tahe. Noa ˈtu e e haere mai raua i te putuputuraa, e tamau noa vau i te haere e farerei ia raua i te Mahana pae. E parau mai raua e e tiai ru raua i tera mau tere farereiraa. O vau atoa hoi!”

Mea tahoê atu â maoti te naho-maitai-raa ˈtu â

22. E nafea te amuiraa e tahoê maitai ai maoti te parau-tia e te hau? (A hiˈo atoa i te tumu parau “Ua maere mâua.”)

22 Mai ta tatou i tapao i te omuaraa, ua tohu Iehova e e rahi noa ˈtu â te parau-tia e te hau i rotopu i to ˈna nunaa. (Isa. 60:17) Maoti teie na huru maitatai e tahoê maitai ai te amuiraa. E nafea? “To tatou Atua, hoê [ïa] Iehova” no nia i te parau-tia. (Deut. 6:4) Hoê â ta ˈna mau ture aveia parau-tia i roto i tera e tera amuiraa na te ao nei. Hoê â ta ˈna mau ture aveia no nia i te maitai e te ino no “te mau ekalesia,” aore ra amuiraa a te “feia moˈa atoa.” (Kor. 1, 14:33) E maitai te amuiraa ia haapao te mau mero i te mau ture aveia a te Atua. Te hinaaro ra to tatou Arii ia fanaˈo tatou i te hau i roto i te amuiraa, ia riro atoa râ ei “faatupu i te parau hau.” (Mat. 5:9) “E titau [ïa] tatou i te parau hau,” oia hoi o tatou na mua te haere e faaafaro i te peapea e tupu mai i te tahi taime. (Roma 14:19) Mea na reira ïa tatou e turu atoa ˈi i te hau e te auhoêraa i roto i ta tatou amuiraa.—Isa. 60:18.

23. Te oaoa nei te nunaa o Iehova i te aha?

23 I Novema 1895, i to Te Pare Tiairaa faaararaa mai i te faanahoraa apî no nia i te mau matahiapo, ua faaite atoa te mau taeae aratai i to ratou hinaaro mau e ua pure no te reira. Oia hoi ia tauturu teie faanahoraa apî i te nunaa o te Atua ia “tahoê oioi i roto i te faaroo.” Mauruuru tatou e mea tahoê maitai iho â tatou i roto i te haamoriraa, auaˈe te naho-riirii-raa ˈtu â tatou maoti Iehova na roto i to tatou Arii. (Sal. 99:4) Te oaoa nei te nunaa o Iehova na te ao nei i te ohipa ma te hoê â huru feruriraa, hoê â haerea, i te haamori atoa i “te Atua hau” “ma te aau hoê.”—Kor. 2, 12:18; a taio i te Zephania 3:9.

a Ua piahia tei itehia mai i roto i taua mau maimiraa ra i roto i te Buka tauturu no te taa maitai i te Bibilia (Farani).

b A hiˈo i te tumu parau “Matahiapo Kerisetiano, hoa ohipa no to tatou oaoa,” o Te Pare Tiairaa o te 15 no Tenuare 2013.

Te vai mau ra anei te Basileia no oe?

  • Eaha te mau haereraa i mua i te pae faanahonahoraa ta te Basileia i rave?

  • Mea nafea te mau haereraa i mua i roto i te amuiraa i tauturu ai ia oe ia tavini i “te Atua hau”?

  • Eaha ta te hoê matahiapo i parau e i rave o tei faaoaoa ˈtu â ia oe?

  • E nafea oe iho e nehenehe ai e turu i te hau e te auhoêraa i roto i te amuiraa?

Putuputuraa a te Tino aratai a te mau Ite no Iehova

TE HAAPAO RA TE TINO ARATAI I TE OHIPA E TE FAUFAA A TE BASILEIA

E TAEAE faatavaihia te mau mero o te Tino aratai a te mau Ite no Iehova. O ratou te pǔpǔ tei piihia “te tavini haapao maitai e te paari.” Tei ia ratou ra te hopoia e opere i te maa varua, e turu i te pororaa i te Basileia na te ao nei, e horoa atoa i te mau aratairaa no taua ohipa ra.—Mat. 24:14, 45-47.

E putuputu te Tino aratai pauroa te hebedoma, pinepine i te Mahana toru. E nehenehe ïa ta teie mau taeae e ohipa ma te tahoê. (Sal. 133:1) E ohipa atoa te mau mero o te Tino aratai i roto i te tahi mau tomite. E tiaau te tomite tataitahi i te hoê tuhaa o te ohipa e te faufaa a te Basileia. Teie hoê faataaraa poto noa o ta ratou mau hopoia.

  • Faanaho ra te mau taeae i te tahi mau ohipa no te aupuru i te mau taeae e tuahine

    Tomite tiaau

    E tiaau te mau taeae o teie tomite i te mau ohipa i te pae o te ture e te faaohiparaa i te ravea haaparareraa parau ia titauhia, no te faataa maitai i ta tatou mau tiaturiraa. E faanaho atoa ratou i te mau ravea ia roohia to tatou mau taeae e tuahine na te ao nei i te mau ati natura, te hamani-ino-raa, e te tahi atu mau fifi ru.

  • Mero o te utuafare o te Betela e rave ra i te mau ohipa rau

    Tomite rave ohipa

    E tiaau teie tomite i te mau faanahoraa no te maitai pae tino e pae varua o te mau mero o te Betela na te ao nei. E tiaau atoa teie tomite i te maitiraa e te titau-manihini-raa i te mau mero apî no te tavini i te Betela e ta ratou ohipa i te Betela.

  • Ohipa ra te hoê mero o te Betela i te neneiraa e te haponoraa i te mau papai Bibilia

    Tomite piaraa

    E tiaau te mau taeae o teie tomite i te neneiraa e te haponoraa i te mau papai Bibilia na te ao nei. E tiaau ratou i te mau vahi neneiraa e te mau piha faaohipahia e te mau taatiraa a te mau Ite no Iehova, oia atoa te mau paturaa na te ao nei i te mau Piha a te Basileia iho â râ. E faanaho atoa ratou i te mau ô ia faaohipa-maitai-hia te reira no te ohipa a te Basileia.

  • Taeae e faaineine ra i te tahi mau tumu parau, e rave atoa ra i te maimiraa

    Tomite taviniraa

    E tiaau te mau taeae o teie tomite i te mau tuhaa atoa o te pororaa e te mau ohipa a te mau amuiraa, feia poro, pionie, matahiapo, tiaau ratere e te mau mitionare. I rotopu e rave rahi atu â ohipa, e tiaau ratou i te ohipa a te mau tomite tuatiraa e te fare maˈi.

  • Taeae e horoa ra i ta ˈna oreroraa parau

    Tomite haapiiraa

    E tiaau teie tomite i te haapiiraa horoahia i te mau tairururaa e i te mau putuputuraa a te amuiraa. E tiaau atoa teie tomite i te Haapiiraa no Gileada, te Haapiiraa no te feia poro i te parau apî oaoa o te Basileia, te Haapiiraa no te mau pionie, e te tahi atu mau haapiiraa. Hau atu â, e tiaau teie tomite i te faaineineraa i te api parau Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano e te mau haruharuraa e te mau video.

  • Papai rau, e te reni Internet jw.org

    Tomite papairaa

    E tiaau te mau taeae o teie tomite i te faaineineraa o te maa varua horoahia na roto i te mau papai neneihia e te mau papai roro uira, no te feia poro e no te taata atoa. E haapao atoa teie tomite i te reni Internet a te faanahonahoraa e i te ohipa huriraa na te ao nei. Hau atu â, e pahono teie tomite i te mau uiraa no nia i te tahi mau irava Bibilia e te mau manaˈo i roto i ta tatou mau papai.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono