VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • lv pene 13 api 144-159
  • Te mau oroa ta te Atua e ore roa e au

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te mau oroa ta te Atua e ore roa e au
  • Rave noa i te mau mea e here mai ai te Atua
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • NOELA: TE IˈOA APÎ O TE HAAMORIRAA I TE MAHANA
  • FAATAARAA BIBILIA I TE OROA FANAURAA
  • PAKATE: HAAMORIRAA I TE FANAURAA FAAHURU-Ê-HIA
  • HALLOWEEN: E ERE I TE OROA MOˈA
  • IA VAI VIIVII ORE TO OE FAAIPOIPORAA
  • PATERAA I TE HAPAINA: E PEU FAAROO ANEI?
  • “OUTOU O TEI HINAARO IA IEHOVA RA, IA RIARIA OUTOU I TE INO”
  • IA HANAHANA TE ATUA I TE PARAU E TE OHIPA
  • A maiti i te haamori i te Atua mai ta ˈna e hinaaro
    Eaha ta te Bibilia e haapii mai?
  • A paturu i te haamoriraa mau
    Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?
  • Te tautooraa a te mau haapaoraa huru rau
    Te mau Ite no Iehova e te haapiiraa
  • Mea au anei na te Atua i te mau oroa atoa?
    Ia ora oe e a muri noa ˈtu! (Aparauraa Bibilia)
Ite hau atu â
Rave noa i te mau mea e here mai ai te Atua
lv pene 13 api 144-159
Tamaroa e tatara ra i ta ’na ô ta to ’na na metua i horoa na ’na

PENE 13

Te mau oroa ta te Atua e ore roa e au

“A tamau i te imi i ta te Fatu e farii.”—EPHESIA 5:10.

1. Teihea huru taata ta Iehova e faafatata mai ia ˈna, e no te aha e titauhia ˈi ia vai ara noa ratou i te pae varua?

“E HAAMORI . . . te feia haamori mau i te Metua ma te varua moˈa e te parau mau, inaha te imi nei te Metua i te taata mai te reira no te haamori ia ˈna,” ta Iesu ïa i parau. (Ioane 4:23) Ia itea ia Iehova tera mau huru taata, mai ia oe, e faafatata mai o ˈna ia ratou ia ˈna ra e i ta ˈna Tamaiti. (Ioane 6:44) Auê te fanaˈo e! E mea tia râ ia “tamau” te feia mea au na ratou te parau mau Bibilia “i te imi i ta te Fatu e farii,” mea ite roa hoi Satani i te haavare.—Ephesia 5:10; Apokalupo 12:9.

2. A faataa eaha te manaˈo o Iehova i te feia o te tamata i te anoi i te haapaoraa mau e te haapaoraa hape.

2 A hiˈo i te ohipa i tupu i pihai iho i te mouˈa Sinai i to te nunaa Iseraela aniraa ia Aarona e hamani i te tahi atua no ratou. Ua farii Aarona e ua hamani i te hoê kafa auro, ma te horoa i te manaˈo e te faahohoˈa ra te reira ia Iehova. “E mahana oroa ananahi no Iehova,” ta ˈna ïa i parau. Ua tâuˈa ore anei Iehova i teie anoiraa i te haapaoraa mau e te haapaoraa hape? Aita. Ua haapohe oia e 3 000 taata haamori idolo. (Exodo 32:1-6, 10, 28) Eaha te haapiiraa? Ia hinaaro tatou e tamau i te rave i te mau mea e here mai ai te Atua, “eiaha” ïa tatou “e rave noa ˈtu i te mea viivii,” e paruru râ tatou ma te itoito rahi i te parau mau i te mau huru viivii atoa.—Isaia 52:11; Ezekiela 44:23; Galatia 5:9.

3, 4. No te aha e mea maitai ai ia haapao maite tatou i te mau aratairaa Bibilia ia hiˈopoa tatou i te mau oroa e peu tumu au-roa-hia?

3 Tera noa râ, i muri aˈe i te poheraa o te mau aposetolo, o tei tapea na i te mau Kerisetiano matamua ia ore ia farii i te ohipa taiva, ua haamata te feia e parau ra e Kerisetiano ratou aita hoi i hinaaro i te parau mau i te farii i te mau peu tumu, oroa e mahana “moˈa” a te mau nunaa ěê, ta ratou i parau e e ohipa Kerisetiano. (Tesalonia 2, 2:7, 10) A hiˈopoa ˈi oe i te tahi o teie mau oroa, e tapao oe e te faaite ra te reira eiaha i te varua o te Atua, tera râ i te huru feruriraa o teie nei ao. E pinepine, hoê â huru to te mau oroa a teie nei ao: E faaara i te mau hinaaro tia ore o te tino, e e turu i te mau tiaturiraa faaroo hape e te peu tahutahu, te mau peu iho â a “Babulonia rahi.”a (Apokalupo 18:2-4, 23) A haamanaˈo atoa e ua ite roa ˈtu Iehova i te mau peu faaroo hairiiri a te mau nunaa ěê no reira mai hoi e rave rahi peu tumu au-roa-hia. Aita e feaaraa e te au ore noa ra oia i taua mau oroa ra i teie tau atoa. Eiaha anei ïa tatou e haafaufaa roa i to ˈna manaˈo?—Ioane 2, 6, 7.

4 Ei Kerisetiano mau, ua ite tatou e aita roa ˈtu Iehova e au ra i te tahi mau oroa. E titauhia râ ia faaoti papu tatou i roto i to tatou aau eiaha roa ˈtu e apiti i te reira. Ma te hiˈo faahou no te aha Iehova e ore roa ˈi e au i tera mau oroa, e papu atu â ta tatou faaotiraa e haapae i te mau mea atoa o te nehenehe e haafifi ia tatou ia tamau i te rave i te mau mea e here mai ai te Atua.

NOELA: TE IˈOA APÎ O TE HAAMORIRAA I TE MAHANA

5. No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi e aita Iesu i fanauhia i te 25 no Titema?

5 Aita te Bibilia e faahiti ra i te oroa fanauraa o Iesu. Aita hoi tatou i ite i to ˈna mahana fanauraa tia. E nehenehe râ tatou e tiaturi e aita o ˈna i fanauhia i te 25 no Titema i te tau toˈetoˈe i tera vahi o te ao.b No te mea ua papai Luka e i to Iesu fanauraahia, te “parahi ra” te mau tiai mamoe “i rapae” a haapao ai i ta ratou mau nǎnǎ. (Luka 2:8-11) Ahani e peu matauhia e ratou ia “parahi . . . i rapae” i te roaraa o te matahiti, aita ïa e faufaa ia tapao i te reira. Teie râ, no te mea e topa te ûa toˈetoˈe e te hiona i Betelehema i te tau toˈetoˈe, eita ïa te mau nǎnǎ e vaiihohia i rapae e eita te mau tiai mamoe e “parahi . . . i rapae.” Hau atu â, ua haere Iosepha raua Maria i Betelehema no te mea ua poroi Kaisara Auguso i te hoê tapaoraa iˈoa. (Luka 2:1-7) Eita ïa Kaisara e faaue i te hoê nunaa mea au ore na ratou te faatereraa Roma ia haere i te oire fanauraa o to ratou mau tupuna i te tau toˈetoˈe roa ˈˈe.

6, 7. (a) Nohea mai e rave rahi peu tumu o te Noela? (b) Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te horoaraa ô i te Noela e te horoaraa ô a te mau Kerisetiano mau?

6 No roto mai te Noela eiaha i te mau Papai, i te mau oroa râ a te mau nunaa ěê i tahito ra, mai te mau Saturnales Roma faatupuhia no Saturne, te atua o te faaapu. Ia au atoa i ta ratou mau numeraraa, i faatupu na te feia haamori i te atua Mithra i te 25 no Titema ei “oroa fanauraa o te mahana o te ore roa e pau,” ia au i te hoê buka ite rahi. “Ua haamata te Noela i te hoê tau e mea puai roa te haamoriraa i te mahana i Roma,” piri i te toru senekele i muri aˈe i te poheraa o te Mesia.—New Catholic Encyclopedia.

E horoa te mau Kerisetiano mau i te ô ma te here

7 I roto i ta ratou mau oroa, e horoa to te mau nunaa ěê i te mau ô na te tahi e te tahi e e tamaa ratou. Te rave-noa-hia ra te reira i te Noela. Mai i teie tau atoa râ, aita e rave rahi horoaraa ô i te Noela i tuati i te manaˈo o te Korinetia 2, 9:7, e na ô ra: “Ia horoa te taata tataitahi mai ta ˈna i faaoti i roto i to ˈna aau, eiaha ma te hinaaro ore aore ra ma te faahepohia, mea here hoi na te Atua te taata o te horoa ma te aau tae.” E horoa te mau Kerisetiano mau ma te here, eiaha i te tahi noa taio mahana taa ê, e eita ratou e tiai i te mau ô ei faahoˈiraa. (Luka 14:12-14; a taio i te Ohipa 20:35.) Hau atu â, te mauruuru roa nei ratou i te tiamâ mai i te huehue o te Noela e i te teimaha o te tarahu a te taata e rave rahi i taua taime ra o te matahiti.—Mataio 11:28-30; Ioane 8:32.

8. Ua horoa anei te feia hiˈo fetia i te ô na Iesu no to ˈna oroa fanauraa? A faataa na.

8 E na ô râ paha vetahi: ‘Aita anei te feia hiˈo fetia i horoa i te ô na Iesu no to ˈna oroa fanauraa?’ Aita. Ta ratou mau ô, e ravea noa ïa no te faaite i to ratou faatura i te hoê taata faahiahia, e peu matauhia te reira i tahito ra. (Te mau arii 1, 10:1, 2, 10, 13; Mataio 2:2, 11) Inaha, aita ratou i haere atu i te po i fanauhia ˈi Iesu. I to ratou taeraa ˈtu, e ere Iesu i te hoê pêpe i roto i te hoê vahi e paruhia ˈi te animara, e rave rahi râ avaˈe to ˈna e te noho ra i roto i te hoê fare.

E MEA MAITAI ANEI IA APITI AU I TE OROA?

Vahine Kerisetiano e patoi ra i te faanehenehe i ta ’na vahi raveraa ohipa no te tahi oroa au-roa-hia

Aratairaa Bibilia: “‘A haere ê mai i rapae mai rotopu mai ia ratou, e a faataa ê mai ia outou’ te na reira mai ra Iehova, ‘atira i te tapea i te mea viivii,’” “‘e e farii au ia outou.’”—Korinetia 2, 6:17.

A ui ia oe iho no nia i te hoê oroa aore ra peu tumu matauhia

  • No roto mai iho â anei te reira i te hoê peu aore ra haapiiraa a te haapaoraa hape, mai te peu tahutahu?—Isaia 52:11; Korinetia 1, 4:6; Korinetia 2, 6:14-18; Apokalupo 18:4.

  • Te faahanahana ra aore ra te arue ra anei te reira ma te tano ore i te hoê taata, faanahonahoraa, aore ra taipe here aiˈa?—Ieremia 17:5-7; Ohipa 10:25, 26; Ioane 1, 5:21.

  • Te faateniteni ra anei te reira i te hoê nunaa aore ra pǔpǔ taata i nia ˈˈe i te tahi atu?—Ohipa 10:34, 35; 17:26.

  • Te faaite ra anei te reira i “te huru feruriraa o teie nei ao,” o te patoi ra hoi i te varua moˈa o te Atua?—Korinetia 1, 2:12; Ephesia 2:2.

  • Ia apiti atu vau, eita anei vetahi ê e turori?—Roma 14:21.

  • Ia maiti au i te ore e apiti atu, e nafea vau e faataa ˈi ma te faatura ia vetahi ê i ta ˈu mau tumu?—Roma 12:1, 2; Kolosa 4:6.

E tauturu teie mau irava i te pahono i te mau uiraa no nia i te mau oroa matauhia:

  • “Ua amui . . . [te mau Iseraela taiva] i roto i taua mau etene ra, e ua haapii i ta ratou mau parau iino.”—Salamo 106:35.

  • “Te taata o te haapao maitai i te mea iti, e haapao maitai atoa ïa i te mea rahi, e te taata o te haapao ore i te mea iti, e haapao ore atoa ïa i te mea rahi.”—Luka 16:10.

  • “E ere outou no teie nei ao.”—Ioane 15:19.

  • “Eita outou e nehenehe e amu i to nia iho i ‘te amuraa maa a Iehova’ e i to nia iho i te amuraa maa a te mau demoni.”—Korinetia 1, 10:21.

  • “Ua ravai hoi te tau i mutaa iho ra i rave ai outou i te hinaaro o te feia o teie nei ao, oia hoi te mau peu faufau, te mau hinaaro vî ore, te inu-hua-raa, te mau arearearaa ahoahoa, te inu faataero e te haamoriraa idolo faufau.”—Petero 1, 4:3.

FAATAARAA BIBILIA I TE OROA FANAURAA

9. Eaha tei tupu i na oroa fanauraa i faahitihia i roto i te Bibilia?

9 Noa ˈtu e e tupuraa oaoa noa te fanauraa o te hoê pêpe, aita te Bibilia e faahiti ra i te hoê tavini a te Atua tei faatupu i to ˈna oroa fanauraa. (Salamo 127:3) Ua moˈehia anei ia papai i te reira? Aita, e piti hoi oroa fanauraa tei faahitihia, to te hoê Pharao no Aiphiti e to Heroda Anitipa. (A taio i te Genese 40:20-22; Mareko 6:21-29.) Te faatiahia ra râ na oroa e piti ma te au ore, to Heroda Anitipa iho â râ i reira te tâpûraahia te upoo o Ioane Bapetizo.

10, 11. Eaha te manaˈo o te mau Kerisetiano matamua i te mau oroa fanauraa, e no te aha?

10 “I faariro na te mau Kerisetiano matamua,” ia au i te hoê buka ite rahi, “i te faatupuraa i te oroa fanauraa o te tahi taata ei peu tumu a te mau nunaa ěê.” (The World Book Encyclopedia) Ei hiˈoraa, i tiaturi na to Heleni i tahito ra e e varua paruru to te taata tataitahi o te apiti i to ˈna fanauraa e o te tiai ia ˈna i muri aˈe. “E taairaa manamana” to taua varua ra “e te atua no ˈna te oroa fanauraa i fanauhia ˈi te taata,” ia au i te buka Peu tumu e tutuu o te mau oroa fanauraa (Beretane). Ua taai-roa-hia atoa te mau oroa fanauraa i te peu hiˈo fetia e te tohuraa tapao ehia maororaa.

MAHANA “MOˈA” E HAAMORIRAA IA SATANI

E tano ia tapao e te mahana faufaa roa ˈˈe no te haapaoraa parauhia haamoriraa ia Satani, o te oroa fanauraa ïa. No te aha? No te mea te tiaturi ra te feia e haamori ra ia Satani e e atua te taata tataitahi ia maiti oia i te hiˈo ia ˈna iho ei atua. No reira, te faatupuraa i to ˈna oroa fanauraa o te faatupuraa ïa i te fanauraa o te hoê atua. Parau mau, aita te rahiraa o te taata e pee ra i tera huru manaˈo faarahi e te faateitei. Teie râ, te na ô ra te buka Peu tumu e tutuu o te mau oroa fanauraa (Beretane): “E faaoaoa te tahi atu mau oroa i te aau, area te mau oroa fanauraa, e faarahi ïa i te miimii.”

Na mahana “moˈa” roa ˈˈe ê atu o te tarena a te haamoriraa ia Satani, o te po Walpurgis ïa e te Halloween. Ia au i te hoê papai, “te manaˈohia ra e e maurere atu te mau vahine tahutahu i te hoê vahi farereiraa faataahia i te mahana hou te 1 no Me,” i te po Walpurgis.—Merriam-Webster’s Collegiate Dictionary.

11 Ua patoi te mau tavini a te Atua i tahito ra i te mau peu matauhia o te oroa fanauraa. E ere no te mea noa ua taaihia te reira i te peu tahutahu e na te mau nunaa ěê te reira, no ta ratou atoa râ mau ture aveia. No te aha hoi? E tane e e vahine haehaa noa ratou tei ore i hiˈo i to ratou fanauraa ei tupuraa faufaa roa e mea tia ia faatupuhia te oroa.c (Mika 6:8; Luka 9:48) O Iehova râ ta ratou i faahanahana e i haamauruuru no te ô faufaa roa o te ora.d—Salamo 8:3, 4; 36:9; Apokalupo 4:11.

12. E nafea e maitai rahi ai to te mahana o to tatou poheraa i te mahana o to tatou fanauraa?

12 Eita e moˈe i te Atua te feia atoa o te pohe ma te taiva ore, e mea papu to ratou oraraa no a muri aˈe. (Ioba 14:14, 15) Te na ô ra te Koheleta 7:1: “E maitai rahi to te iˈoa maitai i to te monoˈi hauˈa maitai ra; e te mahana e pohe ai ra i te mahana fanauraa.” To tatou “iˈoa,” o te roo maitai ïa i te aro o te Atua tei noaa mai ia tatou maoti ta tatou taviniraa haapao maitai. E tano roa ia tapao e ua taaihia te oroa hoê roa tei faauehia i te mau Kerisetiano ia faatupu, eiaha i te hoê fanauraa, i te hoê poheraa râ, to Iesu. O to ˈna “iˈoa” maitai roa hoi te ravea faufaa roa e ora ˈi tatou.—Hebera 1:3, 4; Luka 22:17-20.

PAKATE: HAAMORIRAA I TE FANAURAA FAAHURU-Ê-HIA

13, 14. Nohea mai te mau peu tumu au-roa-hia o te Pakate?

13 Ua parauhia e e oroa te Pakate no te tia-faahou-raa o te Mesia, i te tanoraa râ no roto mai te reira i te haapaoraa hape. Ua taaihia te Pakate ia Eostre, aore ra Ostara, te ruahine Beretane o te aahiata e o te tau uaaraa tiare. E eaha ïa te taairaa o te huero moa e te rapiti e te Pakate? “Ua matau-maitai-hia” te huero moa “ei taipe o te ora apî e te tia-faahou-raa,” ia au i te hoê buka ite rahi, e ua faaohipa-maoro-hia te rapiti ei taipe o te fanauraa. (Encyclopædia Britannica) No reira, e oroa mau â te Pakate o te fanauraa tei faahuru-ê-rii-hia ei oroa o te tia-faahou-raa o te Mesia.e

14 E farii anei Iehova ia haamanaˈohia te tia-faahou-raa o ta ˈna Tamaiti na roto i te hoê oroa hairiiri o te fanauraa? Eita ïa! (Korinetia 2, 6:17, 18) Inaha, aita roa ˈtu te mau Papai e faaue ra e aita atoa e faatia ra i te haamanaˈoraa i te tia-faahou-raa o Iesu. No reira, e ohipa taiva mau â ia faatupu i te reira ma te iˈoa o te Pakate.

HALLOWEEN: E ERE I TE OROA MOˈA

15. Nohea mai te Halloween, e eaha te nehenehe e tapao no nia i te taio mahana i maitihia no te faatupu i tera oroa?

15 Matauhia no ta ˈna mau vahine tahutahu, ta ˈna mau varua nainai e te tahi atu mau faaunaunaraa e taoˈa huru ê, no ǒ mai te Halloween, oia hoi te mahana hou te mahana o te mau peata atoa te auraa, i te mau Celtes i tahito ra no Beretane e no Irelane. I te atiraa avaˈe fatata roa i te 1 no Novema, i faatupu na ratou i te oroa Samain, “hopea o te tau veavea” te auraa. I tiaturi na ratou e i te roaraa o tera oroa, e matara te uputa i rotopu i te taata e te ao varua e e ratere haere te mau varua maitai e te mau varua ino atoa na te fenua. I manaˈo na ratou e e hoˈi te varua o te feia pohe i ǒ ratou, e e faaineine ïa te mau utuafare i te maa e te inu na to ratou mau ratere tupapau no te tamǎrû ia ratou. No reira, ia haere te mau tamarii i teie tau ma te ahu tupapau aore ra tahutahu na te mau fare e haamǎtaˈu i te taata e e hautihia ratou ia ore ratou e horoa i te momona, te tamau ra ïa ratou ma te ite ore i te faatupu i te oroa Samain.

IA VAI VIIVII ORE TO OE FAAIPOIPORAA

16, 17. (a) No te aha e mea maitai ai ia hiˈopoa te mau Kerisetiano o te faaineine ra i to ratou faaipoiporaa i te mau peu tumu faaipoiporaa o te fenua ia au i te mau aratairaa Bibilia? (b) No nia i te mau peu tumu mai te hueraa i te raiti aore ra te tahi atu mea, eaha ta te mau Kerisetiano e haapao maitai?

16 Fatata “eita te reo o te tane faaipoipo e ta ˈna vahine e faaroo-faahou-hia i roto ia [Babulonia rahi].” (Apokalupo 18:23) No te aha? I roto i te hoê tuhaa, no ta ˈna ïa mau peu tahutahu, o te nehenehe e haaviivii i te hoê faaipoiporaa mai te mahana iho â e tupu ai te faaipoiporaa.—Mareko 10:6-9.

17 Ua rau te peu tumu i tera fenua i tera fenua. No roto mai paha te tahi mau peu tumu ino ore ia hiˈohia i te mau peu Babulonia tei manaˈohia e e hopoi mai i te manuïa na te feia faaipoipo aore ra na ta raua mau manihini. (Isaia 65:11) Hoê tutuu mai tera te huru, o te hueraa ïa i te raiti aore ra te tahi atu mea. No roto mai paha teie peu i te tiaturiraa e e tamǎrû te maa i te mau varua ino, a ore atu ai ratou e rave ino i te tane e te vahine faaipoipo apî. Hau atu â, e taipe miterio maoro te raiti o te fanauraa, te oaoa e te oraraa maoro. Mea maramarama, te feia atoa o te hinaaro ra e tamau i te rave i te mau mea e here ai te Atua ia ratou, e haapae ïa i taua mau peu tumu viivii ra.—A taio i te Korinetia 2, 6:14-18.

18. Teihea mau aratairaa Bibilia ia pee na taata o te faaineine nei i to raua faaipoiporaa e te mau manihini e tia ˈi?

18 E haapae atoa te mau tavini a Iehova i te mau peu a teie nei ao o te faaere i te mau faaipoiporaa e te mau oroa faaipoiporaa i te tura Kerisetiano aore ra o te faaturori i te manaˈo haava o vetahi. Ei hiˈoraa, e haapae ratou i te mau faaoooraa mauiui aore ra faahitihitiraa faufau ia orero ratou. E haapae ratou i te mau peu hoata aore ra te mau parau e huru ê ai na hoa faaipoipo apî e vetahi ê. (Maseli 26:18, 19; Luka 6:31; 10:27) E haapae atoa ratou i te mau oroa faaipoiporaa rahi unauna aita e faaite ra i te huru au noa, tera râ i “te faaiteiteraa ahaaha i ta ˈna mau faufaa.” (Ioane 1, 2:16) Mai te peu e te faaineine nei oe i to oe faaipoiporaa, eiaha roa ˈtu e haamoˈe e te hinaaro ra Iehova ia haamanaˈo noa oe i taua mahana taa ê ra ma te oaoa, eiaha ma te tatarahapa.f

PATERAA I TE HAPAINA: E PEU FAAROO ANEI?

19, 20. Eaha ta te hoê buka e parau ra no nia i te tumu o te pateraa i te hapaina, e no te aha teie peu tumu e ore ai e tano no te mau Kerisetiano?

19 E peu matauhia ia pate i te hapaina i te mau faaipoiporaa e te tahi atu mau oroa. Te na ô ra te hoê buka: “Peneiaˈe e toetoea [te pateraa i te hapaina] o te mau tusia inu i tahito ra, i reira e pûpûhia ˈi te tahi mea tahe moˈa na te mau atua . . . ia faaroohia mai te hoê euhe, te hoê pure haapotohia ma te mau parau ‘ia roa to oe oraraa!’ aore ra ‘ia maitai to oe ea!’”—International Handbook on Alcohol and Culture, tei mahiti i 1995.

20 Parau mau, aita paha e rave rahi taata e manaˈo ra e e peu faaroo te pateraa i te hapaina aore ra e tiaturiraa i te ohipa manamana. E nehenehe râ te peu tumu e amo i te hapaina uaina i nia e hiˈohia mai te hoê aniraa i te “raˈi,” oia hoi te hoê puai hau aˈe i to te taata, i te hoê haamaitairaa aita hoi e tuati ra i tei faataahia i roto i te mau Papai.—Ioane 14:6; 16:23.g

“OUTOU O TEI HINAARO IA IEHOVA RA, IA RIARIA OUTOU I TE INO”

21. Noa ˈtu e aita e tumu faaroo to te reira, eaha te mau oroa matauhia ta te mau Kerisetiano e haapae, e no te aha?

21 Ei tapao faaite e ua ino roa te mau ture aveia a teie nei ao i teie tau, ta Babulonia rahi hoi e paturu roa ra aore ra ma te tahi atu mau ravea, te faanaho ra te tahi mau fenua i te mau oroa taravanaraa aore ra te mardi gras i te mau matahiti atoa, i reira e tupu ai te mau oriraa faufau e e faatietie-atoa-hia ˈi te huru oraraa tane tane e vahine vahine. E tano anei ia apiti aore ra ia mataitai te feia e here ra ia Iehova i tera mau oroa? Ia na reira te hoê Kerisetiano, e faaite anei ïa oia e te riaria mau ra oia i te ino? (Salamo 1:1, 2; 97:10) Mea maitai aˈe ïa ia pee i te haerea o te papai salamo tei pure: “E faafariu ê i tau mata ia ore ia hiˈo i te mea faufaa ore”!—Salamo 119:37.

22. I roto i teihea tupuraa e tia ˈi i te hoê Kerisetiano ia faaoti ia au i to ˈna manaˈo haava e apiti anei i te hoê oroa aore ra eita?

22 I te mau mahana oroa a teie nei ao, e ara te hoê Kerisetiano ia ore to ˈna haerea e horoa ia vetahi ê i te manaˈo e te apiti ra oia i te reira. “Te amu ra outou, te inu ra aore ra te rave ra i te tahi atu ohipa,” ta Paulo ïa i papai, “a rave i te mau mea atoa ia hanahana te Atua.” (Korinetia 1, 10:31; a hiˈo i te tumu parau “A rave i te mau faaotiraa paari.”) Mai te peu râ e aita iho â e taairaa to te hoê peu tumu aore ra oroa e te haapaoraa hape, te poritita aore ra te here aiˈa, e aita e ofati ra i te mau aratairaa Bibilia, e nehenehe te Kerisetiano tataitahi e faaoti no ˈna iho e apiti atu anei aore ra eita. E haapao atoa oia i te mau huru aau o vetahi ê ia ore ratou e turori.

IA HANAHANA TE ATUA I TE PARAU E TE OHIPA

23, 24. E nafea tatou e nehenehe ai e horoa i te hoê faaiteraa maitai no nia i te mau ture aveia parau-tia a Iehova?

23 No te taata e rave rahi, e taime maitai na mua roa te mau mahana oroa matauhia ia farerei te fetii e te mau hoa. No reira, ia manaˈo hape te tahi taata e mea etaeta aore ra mea faarahi to tatou tiaraa Bibilia, e nehenehe tatou e faataa ma te mǎrû e mea au na te mau Ite no Iehova e amuimui maitai e te fetii e te mau hoa. (Maseli 11:25; Koheleta 3:12, 13; Korinetia 2, 9:7) E oaoa tatou i te farerei i tei herehia i te roaraa o te matahiti, no to tatou râ here i te Atua e to tatou hinaaro i ta ˈna mau ture aveia parau-tia, eita tatou e hinaaro e haaviivii i taua mau taime oaoa ra i te mau peu tumu o te faainoino ia ˈna.—A hiˈo i te tumu parau “E hopoi mai te haamoriraa mau i te oaoa rahi roa ˈˈe.”

E HOPOI MAI TE HAAMORIRAA MAU I TE OAOA RAHI ROA ˈˈE

E “Atua oaoa” o Iehova, e te hinaaro ra oia ia oaoa ta ˈna mau tavini. (Timoteo 1, 1:11) Ta teie ïa mau irava e haapapu ra:

  • “Tei rearea te aau ra e fanaˈo rahi to ˈna.”—Maseli 15:15.

  • “Ite aˈera vau e aita ˈtu e maitai i taua mau mea ra, maori râ ia oaoa te taata e ia hamani maitai i te oraraa nei. O te reira ra, ua amu anaˈe te taata i te maa e ua inu i te pape, e ua rave oia i te maitai no ta ˈna ra ohipa, e mea ho-mai-hia mai ïa e te Atua.”—Koheleta 3:12, 13.

  • “Area te taata horoa ra, e imi â ïa i te parau horoa: e haapapuhia hoi oia i taua imiraa parau horoa na ˈna ra.”—Isaia 32:8.

  • “A haere mai ia ˈu nei outou atoa e rohirohi e e teimaha nei, na ˈu [o Iesu] e tamahanahana ia outou. Mea mǎrû hoi ta ˈu zugo, e mea mâmâ ta ˈu hopoia.”—Mataio 11:28, 30.

  • “E ite outou i te parau mau e na te parau mau e faatiamâ ia outou.”—Ioane 8:32.

  • “Ia horoa te taata tataitahi mai ta ˈna i faaoti i roto i to ˈna aau, eiaha ma te hinaaro ore aore ra ma te faahepohia, mea here hoi na te Atua te taata o te horoa ma te aau tae.”—Korinetia 2, 9:7.

  • “Te mau huru maitatai ta te varua moˈa e faatupu, o te here ïa, te oaoa, te hau, . . . te hamani maitai, te maitai.”—Galatia 5:22.

  • “Ta te maramarama e faatupu, o te mau mea maitatai huru rau ïa e te parau-tia e te parau mau.”—Ephesia 5:9.

24 Ua manuïa roa te tahi mau Ite no Iehova i te faaite i te tahi feia uiui haavare ore i te mau manaˈo o te pene 16 o te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?h A haamanaˈo râ i ta tatou fa, o te haaputapûraa ïa i te aau, e ere te haapapuraa e ua tano tatou. No reira, e faatura anaˈe, ia mǎrû noa, e “ei parau nehenehe noa ta [ta]tou e te tamitihia.”—Kolosa 4:6.

25, 26. E nafea te mau metua e tauturu ai i ta ratou mau tamarii ia haapuai i to ratou faaroo e to ratou here no Iehova?

25 Ei tavini na Iehova, ua haapii-maitai-hia tatou. Ua ite tatou no te aha tatou e tiaturi ai e e rave ai i te tahi mau mea e e haapae ai i te tahi atu. (Hebera 5:14) No reira e te mau metua, a haapii i ta outou mau tamarii ia feruri i te mau aratairaa Bibilia. E haapuai ïa outou i to ratou faaroo, e tauturu outou ia ratou ia pahono e te mau Papai i te feia o te ui no nia i ta ratou mau tiaturiraa, e e haapapu outou ia ratou e te here ra Iehova ia ratou.—Isaia 48:17, 18; Petero 1, 3:15.

26 Aita noa te feia atoa o te haamori ra i te Atua “ma te varua moˈa e te parau mau” e haapae ra i te mau oroa aita i roto i te Bibilia, te tutava atoa ra râ i te tapi i te haerea afaro i roto i te mau tuhaa atoa o te oraraa. (Ioane 4:23) I teie mahana, mea rahi o te manaˈo ra e aita e faufaa to te haerea afaro. Mai ta tatou râ e ite i te pene i muri iho, o te mau eˈa o te Atua te mea maitai roa ˈˈe.

a A hiˈo i te tumu parau “E mea maitai anei ia apiti au i te oroa?”. Ua tapurahia te tahi mau oroa e mahana “moˈa” taa maitai i roto i te Index des publications Watch Tower, piahia e te mau Ite no Iehova.

b Ia au i te tuatapaparaa tau Bibilia e te aamu o te ao, ua fanauhia paha Iesu i te 2 hou to tatou tau i te avaˈe ati Iuda no Etanima, Tetepa e Atopa ïa i roto i ta tatou nei tarena.—A hiˈo i te Étude perspicace des Écritures, buka 2, api 21, piahia e te mau Ite no Iehova.

c A hiˈo i te tumu parau “Mahana ‘moˈa’ e haamoriraa ia Satani.”

d I titau na te faufaa o te ture a Mose ia pûpû te hoê vahine, i muri aˈe i te fanauraa i ta ˈna aiû, i te hoê tusia no te hara i te Atua. (Levitiko 12:1-8) Ua tauturu teie titauraa e au i te ture, o tei haamanaˈo maitai e e tutuu te taata i te hara na ta ratou mau tamarii, i te nunaa Iseraela ia tapea i te manaˈo faito noa no nia i te fanauraa o te hoê tamarii, a ore atu ai ratou e hinaaro e farii i te mau peu o te oroa fanauraa a te mau nunaa ěê.—Salamo 51:5.

e E ruahine atoa Eostre (aore ra Eastre) o te fanauraa. Ia au i te hoê titionare e rapiti oviri ta ˈna i roto i te avaˈe mea au na ˈna te huero moa e, i te tahi mau taime, e upoo rapiti oviri to ˈna.—The Dictionary of Mythology.

f A hiˈo i na tumu parau e toru no nia i te faaipoiporaa e te mau oroa faaanaanataeraa i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Novema 2006, api 12-21 e Te Pare Tiairaa reo Farani o te 15 no Atopa 2006, api 28-31.

g A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 15 no Fepuare 2007, api 30-31 (Farani).

h Piahia e te mau Ite no Iehova.

A RAVE I TE MAU FAAOTIRAA PAARI

I te tahi taime, e nehenehe te tahi mau tupuraa e tamata i to tatou here no Iehova e to tatou maramaramaraa i te mau aratairaa Bibilia. Ei hiˈoraa, e titau manihini paha te hoê hoa faaipoipo e ere i te Ite no Iehova i to ˈna apiti Kerisetiano ia tamaa e te fetii i te hoê mahana oroa a teie nei ao. E farii paha te tahi mau Kerisetiano ma te manaˈo haava maitai. Area te tahi atu, eita ïa. Ia farii te hoê Kerisetiano i taua titau-manihini-raa ra, e mea maitai ïa ia faataa maitai to ˈna haerea e aita oia e faatupu ra i te oroa, e mea haere noa ˈtu o ˈna e tamaa e te fetii.

E haerea paari ia paraparau oioi te Kerisetiano i to ˈna apiti ma te auraro, aore ra faatura, ma te faataa i te huru ê e nehenehe e tupu mai te peu e e apiti te fetii i te mau ohipa tei taaihia i te mahana oroa e e patoi oia. E faaoti paha ïa te apiti e ere i te Ite no Iehova i te haere i te tahi atu mahana.—Petero 1, 3:15.

E nafea râ ia onoono te tane faaipoipo i ta ˈna vahine Kerisetiano ia apee ia ˈna, i muri aˈe atoa i te faarooraa i ta ˈna mau faataaraa? E feruri paha te vahine e e hopoia na ta ˈna tane te upoo o te utuafare e faatamaa i to ˈna utuafare. (Kolosa 3:18) I roto i teie tupuraa, e rave oia i taua hopoia ra ma te faatamaa ia ratou i ǒ to ˈna fetii. E nehenehe atoa o ˈna e horoa i te hoê faaiteraa maitai roa i taua taime ra. E ere te maa i te mea viivii no te mea noa e e amuhia te reira i te hoê mahana oroa a teie nei ao. (Korinetia 1, 8:8) E nehenehe te Kerisetiano e hiˈo i te reira ei tamaaraa noa e eita oia e apiti i te mau aroharaa, himene, pateraa i te hapaina, e te vai ra ˈtu â.

Te tahi atu mea e feruri, o te faahopearaa ïa o te haereraa i taua tamaaraa ra i nia ia vetahi ê. E mea maitai ia feruri maite te hoê vahine Kerisetiano e e nehenehe vetahi ê o te faaroo e ua haere o ˈna i ǒ to ˈna fetii i taua mahana ra, e turori.—Korinetia 1, 8:9; 10:23, 24.

Hau atu â, eita anei te fetii e faahepo ia ˈna ia taiva? E nehenehe te hinaaro e ape i te huru ê e ohipa puai! No reira, e mea faufaa ia feruri maite na mua ˈˈe, ma te hiˈopoa i teie mau tupuraa atoa, oia atoa i to ˈna iho manaˈo haava Kerisetiano.—Ohipa 24:16.

E nehenehe anei au e farii i te tahi moni haamauruuru Noela?

I te tau Noela, e nehenehe te paoti e pûpû i te hoê ô aore ra te hoê moni haamauruuru na te hoê Kerisetiano. E titauhia anei ia patoi atu te Kerisetiano? Tei te huru ïa o te tupuraa. Aita paha te paoti e manaˈo ra e te faatupu ra te Kerisetiano i te Noela ia farii o ˈna i te moni haamauruuru. Te horoa noa ra paha oia na ta ˈna mau rave ohipa atoa i te tahi apî a te taiete. Aore ra e faaiteraa paha tera moni i to ˈna mauruuru no te mau ohipa i ravehia i te roaraa o te matahiti, e e faaitoitoraa atoa paha ia tamau i te rave maitai i te ohipa. E horoa paha te paoti i te tahi ô na te mau rave ohipa atoa, ati Iuda, Mahometa, e te tahi atu, noa ˈtu e e faatupu ratou i te Noela aore ra eita. E ere no te mea ua horoahia te ô i te hoê mahana oroa aore ra no te iˈoa o te oroa tei taaihia i te reira, eita iho â ïa te hoê Ite no Iehova e nehenehe e farii.

Noa ˈtu e e horoahia te ô no te hoê mahana oroa faaroo, e ere ïa te auraa e e turu iho â te Ite no Iehova i te mau tiaturiraa faaroo a tei horoa ˈtu i taua ô ra. E parau paha te hoê hoa ohipa aore ra te hoê fetii i te Ite no Iehova: “Ua ite au e eita oe e faatupu i teie mahana oroa, te hinaaro noa nei râ vau ia rave oe i teie ô.” Mai te peu e aita te manaˈo haava o te Kerisetiano e hauti ra, e faaoti paha ïa oia e farii i te ô e i te haamauruuru atu ma te ore roa e faahiti i te mahana oroa. (Ohipa 23:1) Peneiaˈe i te tahi atu taime e ore ai te taata horoa e huru ê, e nehenehe te Kerisetiano e faataa ma te mǎrû i to ˈna tiaraa.

E nafea râ mai te peu e ua opua iho â te taata horoa i te ô i te haapapu e aita te Kerisetiano e mau papu ra i ta ˈna mau tiaturiraa aore ra e fati oia ia pûpûhia ˈtu te tahi apî i te pae materia? E mea maitai aˈe ïa ia patoi atu. Ta tatou e hinaaro ra, e haamori ïa i te Atua ra o Iehova anaˈe.—Mataio 4:8-10.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono