PENE AHURU MA HOÊ
No te aha te Atua e faatia ˈi i te mauiui?
Na te Atua anei e faatupu ra i te mauiui i te ao nei?
Eaha te tumu parau i hiti mai i roto i te ô Edene?
E nafea te Atua e faaore ai i te mau faahopearaa o te mauiui o te taata?
1, 2. Teihea huru mauiui ta te taata e faaruru nei i teie mahana, a ui atu ai e rave rahi i teihea na uiraa?
I MURI aˈe i te hoê aroraa riaria roa i te hoê fenua tei amahamaha i te tamaˈi, ua hunahia te mau tausani vahine e tamarii tivira pohe i roto i te hoê apoo rahi haaatihia e te mau satauro nainai. Ua papaihia i nia i te satauro taitahi: “No te aha?” I te tahi taime, tera te uiraa mauiui roa ˈˈe. E ui te taata ma te peapea i tera uiraa ia haapohe te tamaˈi, te ati, te maˈi, aore ra te ohipa ino, i to ratou mau taata here hapa ore, ia vavahi te reira i to ratou fare, aore ra ia hopoi mai te reira i te mauiui eita e tia ia faataahia na roto i te tahi atu mau ravea. E hinaaro ratou e ite no te aha ratou e roohia ˈi i taua mau ati ra.
2 No te aha te Atua e faatia ˈi i te mauiui? Mai te peu e mea puaihope, mea î i te here, mea paari e mea parau-tia te Atua ra o Iehova, no te aha te ao i î roa ˈi i te riri e te parau-tia ore? Aita anei outou i ui aˈenei i teie mau mea ia outou iho?
3, 4. (a) Na te aha e faaite ra e e ere i te mea ino ia ui no te aha te Atua e faatia ˈi i te mauiui? (b) Eaha to Iehova manaˈo i te ino e te mauiui?
3 Mea ino anei ia ui no te aha te Atua e faatia ˈi i te mauiui? E taiâ vetahi i te ui aˈunei e manaˈohia ˈi e mea iti to ratou faaroo aore ra aita ratou e faatura ra i te Atua. Ia taio râ outou i te Bibilia, e ite outou e i ui na vetahi feia haapao maitai e mǎtaˈu ra i te Atua i tera atoa mau uiraa. Ei hiˈoraa, ua ui te peropheta Habakuka ia Iehova: “Eaha ra hoi oe i faaite mai ai i te ino, e ia hiˈo hoi au i te oto ra? te vai nei hoi te haru e te rave aroha ore i mua ia ˈu nei: e te vai nei hoi te feia e faatupu i te mârô e te tamaˈi.”—Habakuka 1:3.
E faaore Iehova i te mauiui atoa
4 Ua tamaˈi anei Iehova i te peropheta haapao maitai ra o Habakuka no ta ˈna uiraa? Aita. Ua haapapai râ te Atua i te mau parau haavare ore a Habakuka i roto i te Bibilia faaurua. Ua tauturu atoa te Atua ia ˈna ia maramarama ˈtu â i te mau mea e ia rahi atu â to ˈna faaroo. Te hinaaro nei Iehova e na reira atoa i nia ia outou. A haamanaˈo, te haapii ra te Bibilia e “te tiai” ra o ˈna “ia outou.” (Petero 1, 5:7) Mea riri na te Atua te ino e te mauiui atoa ta te reira e faatupu ra hau aˈe i te taata atoa. (Isaia 55:8, 9) No te aha ïa te mauiui i rahi roa ˈi i te ao nei?
NO TE AHA TE MAUIUI I RAHI ROA ˈI?
5. Eaha te mau tumu i horoahia i te tahi taime no te faataa i te mauiui o te taata, eaha râ ta te Bibilia e haapii ra?
5 Ua ui te taata o te mau haapaoraa rau i ta ratou mau aratai e ta ratou mau orometua no te aha te mauiui i rahi roa ˈi. E pahono-pinepine-hia mai e o te hinaaro ïa o te Atua e mea maoro aˈenei to ˈna faataaraa i te mau mea atoa e tupu, tae noa ˈtu te mau ati. Ua parauhia i te taata e rave rahi e mea taa ore to te Atua mau eˈa aore ra e faatae mai o ˈna i te pohe i nia i te taata—i nia atoa i te tamarii—ia nehenehe ratou e ora i nia i te raˈi e o ˈna. Mai ta outou râ i haapii, eita roa ˈtu te Atua ra o Iehova e faatupu i te mea ino. Te na ô ra te Bibilia e: “Eiaha roa te parau ino ra e hurihia ˈtu i te Atua! eiaha roa te Puaihope ia parauhia i te rave parau ino ra!”—Ioba 34:10.
6. No te aha e rave rahi taata e hape ai i te pari i te Atua e o ˈna te tumu o te mauiui i te ao nei?
6 Ua ite anei outou no te aha te taata e hape ai i te pari i te Atua e o ˈna te tumu o te mauiui atoa i te ao nei? E pinepine ratou i te pari i te Atua Puaihope no te mea te manaˈo ra ratou e o ˈna te arii mau o teie nei ao. Aita ratou i ite i te hoê parau mau ohie, mea faufaa râ, ta te Bibilia e haapii ra. Ua ite outou i taua parau mau ra i roto i te pene 3 o teie buka. O te Diabolo ra o Satani te arii mau o teie nei ao.
7, 8. (a) E nafea te ao e faaite ai i te huru o to ˈna arii? (b) E nafea te huru tia ore o te taata e te tau e te tupuraa manaˈo-ore-hia e riro atoa ˈi ei tumu o te mauiui?
7 Te parau maitai ra te Bibilia e: “Te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” (Ioane 1, 5:19) Ia feruri outou, e ere anei i te parau tano teie? Te faaite ra teie nei ao i te huru o te varua itea ore o te “haavare [ra] i to te ao atoa nei.” (Apokalupo 12:9) Mea ino roa, mea haavarevare e mea aroha ore o Satani. No reira te ao i raro aˈe i to ˈna mana i î ai i te riri, te huru haavare e te aroha ore. Tera hoê tumu i rahi roa ˈi te mauiui.
8 Te piti o te tumu i rahi roa ˈi te mauiui, mai tei tatarahia i roto i te pene 3, oia ïa ua topa te huitaata i roto i te huru tia ore e te hara mai te orureraa hau mai â i roto i te ô Edene. Mea au na te taata hara e titau i te faatereraa, e o te tamaˈi, te haavîraa e te mauiui te faahopearaa. (Koheleta 4:1; 8:9) Te toru o te tumu o te mauiui, o te “tau [ïa] e te tiaia noa,” aore ra tupuraa manaˈo-ore-hia. (A taio i te Koheleta 9:11.) I roto i te hoê ao aita o Iehova ei Arii paruru, e nehenehe te taata e mauiui no te mea tei te hoê vahi tano ore ratou i te taime tano ore.
9. No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi e e tumu papu ta Iehova no te faatia i te mauiui ia tamau noa?
9 Mea tamahanahana no tatou ia ite e eita iho â te Atua e faatupu i te mauiui. E ere o ˈna te tumu o te tamaˈi, te ohipa ino, te haavîraa, aore ra atoa te ati natura o te haamauiui nei i te taata. E mea faufaa râ ia ite tatou, No te aha Iehova e faatia ˈi i teie mauiui atoa? Mai te peu e o ˈna te Puaihope, e puai ïa to ˈna no te tapea i te reira. No te aha ïa o ˈna e ore ai e na reira? E tumu papu iho â ïa ta te Atua î i te here ta tatou i haapii i te ite.—Ioane 1, 4:8.
E TUMU PARAU FAUFAA ROA TEI HITI MAI
10. Eaha ta Satani i mârô, e mea nafea?
10 No te ite no te aha te Atua e faatia ˈi i te mauiui, e mea hinaarohia ia manaˈo faahou tatou i te tau i haamata ˈi te mauiui. I to Satani turairaa ia Adamu raua Eva ia faaroo ore ia Iehova, e tumu parau faufaa tei hiti mai. Aita Satani i mârô i te puai o Iehova. Ua ite atoa Satani e aita e otia to te puai o Iehova. Teie râ, ua mârô Satani i to Iehova tiaraa e faatere. Ma te parau e e haavare te Atua o te faaere ra i to ˈna mau taata i te maitai, ua pari Satani ia Iehova ei arii ino. (A taio i te Genese 3:2-5.) Ua faahua parau Satani e e maitai aˈe te huitaata aita anaˈe te faatereraa a te Atua. E patoiraa teie i to Iehova mana arii, to ˈna tiaraa e faatere.
11. No te aha Iehova i ore noa ˈi i haamou i na orure hau i Edene?
11 Ua patoi Adamu raua Eva ia Iehova. Mai te huru ra e ua parau raua: ‘Eita mâua e hinaaro ia Iehova ei Arii no mâua. E nehenehe mâua e faaoti no mâua iho eaha te mea maitai e eaha te mea ino.’ E nafea Iehova e nehenehe ai e pahono i taua parau ra? E nafea o ˈna e nehenehe ai e haapii i ta ˈna mau mea ora maramarama atoa i poiete e ua hape na orure hau e o ta ˈna raveraa te mea maitai roa ˈˈe? E parau paha te hoê taata e ahani te Atua i haamou i na orure hau, a rave atu ai i te hoê haamataraa apî. I parau na râ Iehova i ta ˈna opuaraa e faaî i te fenua i te huaai o Adamu raua o Eva, e ua hinaaro o ˈna ia ora ratou i roto i te hoê paradaiso fenua. (Genese 1:28) E faatupu noa Iehova i ta ˈna mau opuaraa. (Isaia 55:10, 11) Hau atu â i te reira, eita te haamouraa i na orure hau i Edene e pahono i te tumu parau i faahitihia no nia i to Iehova tiaraa e faatere.
12, 13. A faataa no te aha Iehova i faatia ˈi ia Satani ia riro ei arii o teie nei ao e no te aha te Atua i faatia ˈi i te taata ia faatere ia ratou iho.
12 E rave na tatou i te hoê faahohoˈaraa. A feruri na e te parau ra te hoê orometua haapii i ta ˈna mau piahi e nafea ia faaafaro i te hoê fifi paari. E parau te hoê piahi maramarama, orure hau râ, e mea hape ta te orometua haapii huru faaafaroraa i te fifi. No te faaite e mea maua te orometua haapii, e onoono te piahi orure hau i te parau e ua ite o ˈna i te hoê ravea maitai aˈe no te faaafaro i te fifi. E manaˈo te tahi mau piahi e ua tano o ˈna, e e riro atoa ratou ei orure hau. E nafea ïa te orometua haapii? Mai te peu e e tiahi oia i te mau orure hau i rapaeau i te piha, eaha ïa te faahopearaa i nia i te tahi atu mau piahi? Eita anei ratou e manaˈo e ua tano to ratou hoa haapiiraa e te mau piahi i turu ia ˈna? E nehenehe te tahi atu â mau piahi atoa e ore e faatura faahou i te orometua haapii, ma te manaˈo e te taiâ ra oia i te hape. A feruri na râ e e faatia te orometua haapii i te orure hau ia faaite i te piha haapiiraa e nafea oia e faaafaro ai i te fifi.
Mea ite aˈe anei te piahi i te orometua haapii?
13 Ua haa atoa Iehova mai te orometua haapii ra. A haamanaˈo e e ere o na orure hau i Edene anaˈe to roto i taua tupuraa ra. Te mataitai noa ra e mau mirioni melahi. (Ioba 38:7; Daniela 7:10) E faahopearaa rahi to ta Iehova huru faaafaroraa i te orureraa hau i nia i taua mau melahi atoa ra e i nia i te mau mea maramarama atoa i poietehia. No reira, ua aha Iehova? Ua faatia oia ia Satani ia faaite e nafea oia e faatere ai i te huitaata. Ua faatia atoa te Atua i te taata ia faatere ia ratou iho i raro aˈe i te aratairaa a Satani.
14. Eaha te maitai e fanaˈohia maoti te faaotiraa a Iehova e faatia i te taata ia faatere ia ratou iho?
14 Ua ite te orometua haapii o ta tatou faahohoˈaraa e ua hape te orure hau e te mau piahi e turu ra ia ˈna. Ua ite atoa râ oia e o te piha taatoa te faufaahia ia faatia oia ia ratou ia tamata i te haapapu i to ratou manaˈo. Ia patore te mau orure hau, e ite ïa te mau piahi haavare ore atoa e o te orometua haapii anaˈe te tano ia faatere i te piha haapiiraa. E taa ia ratou no te aha te orometua haapii e tiavaru ai i muri iho i te mau orure hau atoa i rapaeau i te piha haapiiraa. Oia atoa, ua ite Iehova e o te taatoaraa o te taata e o te melahi aau haavare ore te faufaahia i te iteraa e ua patore Satani e to ˈna mau hoa orure hau e eita e tia i te taata ia faatere ia ratou iho. Mai ia Ieremia i tahito ra, e haapii ratou i teie parau mau faufaa roa: “Ua ite hoi au, e Iehova, e ere tei te taata iho to ˈna haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.”—Ieremia 10:23.
EAHA HOI TE MAORO?
15, 16. (a) No te aha Iehova e faatia ˈi i te mauiui ia maoro roa? (b) No te aha Iehova i ore ai i arai i te mau ohipa ino riaria?
15 No te aha râ Iehova e faatia ˈi i te mauiui ia maoro roa? E no te aha oia i ore ai i arai i te mau ohipa iino ia tupu? E hiˈo mai na tatou e piti mea aita te orometua haapii o ta tatou faahohoˈaraa i rave. A tahi, aita oia i tapea i te piahi orure hau ia ore e faataa i ta ˈna ravea. A piti, aita te orometua haapii i tauturu i te piahi orure hau ia faaohipa i ta ˈna ravea. E hiˈo atoa mai tatou e piti mea aita Iehova i faaoti e rave. A tahi, aita oia i tapea ia Satani e to ˈna mau hoa ia ore e tamata i te haapapu e ua tano ratou. E mea titauhia ïa ia vaiiho i te taime. I na tausani matahiti o te tuatapaparaa o te taata, ua nehenehe te huitaata e tamata i te mau huru faatereraa atoa. Ua haere rii te huitaata i mua i te pae o te ihi e te tahi atu, tera râ, ua uˈana roa ˈtu â te parau-tia ore, te veve, te ohipa ino e te tamaˈi. Te itehia ra i teie nei e aita te faatereraa a te taata i manuïa.
16 A piti, aita Iehova i tauturu ia Satani ia faatere i teie nei ao. Ahiri te Atua i arai i te mau ohipa ino riaria, ei hiˈoraa, aita anei ïa oia e turu mau ra i te mau orure hau? Aita anei te Atua e turai ra i te taata ia manaˈo e peneiaˈe e nehenehe te taata e faatere ia ratou iho ma te fifi ore i muri aˈe? Ahiri Iehova i na reira, ua turu ïa oia i te hoê parau haavare. Teie râ, e “ore e tia i te Atua ia haavare.”—Hebera 6:18.
17, 18. Eaha ta Iehova e rave i nia i te ino atoa i tupu mai no te faatereraa a te taata e te mana o Satani?
17 E te ino atoa ïa i ravehia i te roaraa o te orureraa hau maoro i te Atua? Mea maitai ia haamanaˈo tatou e mea puaihope Iehova. No reira, e nehenehe ta ˈna e faaore i te mau faahopearaa o te mauiui o te huitaata e e na reira iho â oia. Mai ta tatou i ite ê na, e monohia te tuinoraa o to tatou paraneta e te riroraa te fenua ei paradaiso. E faaorehia te mau faahopearaa o te hara maoti te faaroo i te tusia taraehara o Iesu, e te mau faahopearaa o te pohe maoti te tia-faahou-raa. E faaohipa hoi te Atua ia Iesu no te “haamou . . . i te ohipa a te diabolo.” (Ioane 1, 3:8) E faatupu Iehova i teie mau mea atoa i te taime tano maitai. E nehenehe tatou e oaoa e aita oia i ohipa na mua ˈˈe, no te mea maoti to ˈna faaoromai i nehenehe ai tatou e ite i te parau mau e e tavini ia ˈna. (A taio i te Petero 2, 3:9, 10.) A tiai noa râ, te imi maite ra te Atua i te feia haamori haavare ore e te tauturu ra ia ratou ia faaoromai i te mauiui atoa ta ratou e nehenehe e faaruru i roto i teie nei ao arepurepu.—Ioane 4:23; Korinetia 1, 10:13.
18 E ui paha vetahi, ‘E nehenehe anei teie mauiui atoa e araihia ahiri te Atua i poiete ia Adamu e ia Eva ma te hoê huru eita e tia ia raua ia orure hau?’ No te pahono i teie uiraa, e mea faufaa ia haamanaˈo outou i te hoê ô faufaa roa ta Iehova i horoa na outou.
E NAFEA OE E FAAOHIPA ˈI I TE Ô A TE ATUA?
E tauturu te Atua ia oe ia faaoromai i te mauiui
19. Eaha te ô faufaa roa ta Iehova i horoa mai, e no te aha e mea maitai ai ia haafaufaa tatou i te reira?
19 Mai tei tapaohia i roto i te pene 5, ua poietehia te taata ma te tiamâraa e maiti. Te taa ra anei ia oe te faufaaraa o taua ô ra? Ua hamani te Atua e rave rahi animara, o te arataihia e te paari, aore ra ite faataa-ê-na-hia. (Maseli 30:24) Ua hamani te taata i te tahi mau matini e nehenehe e porotaramahia no te rave i te mau faaueraa atoa. E oaoa anei tatou ahiri te Atua i hamani ia tatou mai tera? Eita ïa, te oaoa nei tatou i te fanaˈoraa i te tiamâraa e maiti i te huru taata e riro mai, i te huru oraraa e tapi, i te auhoaraa e faatupu, e te vai ra ˈtu â. Mea au na tatou e fanaˈo maa tiamâraa, e tera ta te Atua e hinaaro ra ia fanaˈo tatou.
20, 21. E nafea tatou e nehenehe ai e faaohipa maitai roa ˈi i te ô o te tiamâraa e maiti, e no te aha e mea maitai ai ia hinaaro tatou e na reira?
20 Eita Iehova e mauruuru i te hoê taviniraa e ravehia i raro aˈe i te faaheporaa. (Korinetia 2, 9:7) Ei hiˈoraa: Eaha ta te hoê metua e au aˈe—ia parau ta ˈna tamarii “Mea here na ˈu ia oe” no te mea ua faauehia o ˈna ia na reira i te parau aore ra no to ˈna aau tae? Teie ïa te uiraa, E nafea oe e faaohipa ˈi i te tiamâraa e maiti ta Iehova i horoa ˈtu? Mea ino roa ta Satani, ta Adamu e ta Eva faaohiparaa i te tiamâraa e maiti. Ua faarue ratou i te Atua ra o Iehova. Eaha ta oe e rave?
21 E nehenehe oe e faaohipa maitai roa i te ô faahiahia o te tiamâraa e maiti. E nehenehe oe e apiti i te feia atoa e turu ra ia Iehova. Te faaoaoa ra ratou i te Atua no te mea te haa rahi ra ratou i te haapapu e e haavare o Satani e e arii manuïa ore mau â oia. (Maseli 27:11) E nehenehe oe atoa e na reira ma te maiti i te huru oraraa maitai. E faataahia te reira i roto i te pene i muri nei.