PENE MAHA
O vai o Iesu Mesia?
Eaha te tiaraa taa ê o Iesu?
Nohea mai o ˈna?
Mai te aha to ˈna huru?
1, 2. (a) No te aha e ere ai no te mea ua ite outou i te hoê taata tuiroo ua matau iho â ïa outou ia ˈna? (b) Eaha ta te taata aita e taa maitai ra no nia ia Iesu?
E MEA rahi te taata tuiroo i te ao nei. E mea matau-maitai-hia vetahi i roto i to ratou iho nunaa, oire, aore ra fenua. Area te tahi atu ra, i te ao nei ïa. E ere râ no te mea ua ite outou i te iˈoa o te hoê taata tuiroo ua matau iho â ïa outou ia ˈna. E ere atoa i te auraa e ua ite outou i te mau parau rii o to ˈna huru oraraa e to ˈna huru mau ei taata.
2 Ua faarooroo te taata e ati aˈe te ao nei i te parau o Iesu Mesia, noa ˈtu e i ora na oia i te fenua nei fatata e 2 000 matahiti aˈenei. Aita râ e rave rahi e taa maitai ra o vai mau â Iesu. No vetahi, e taata maitai noa oia. No te tahi atu, e peropheta noa ïa. Te tiaturi nei te tahi atu â e o Iesu te Atua e e mea tia ia haamori ia ˈna. Oia anei?
3. No te aha e mea faufaa ˈi ia ite oe no nia i te Atua ra o Iehova e no nia ia Iesu?
3 E mea faufaa ia ite oe i te parau mau no nia ia Iesu. No te aha? Te na ô ra hoi te Bibilia e: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.” (Ioane 17:3) Oia, e nehenehe te iteraa o vai te Atua ra o Iehova e ia Iesu Mesia e aratai atu i te ora mure ore ra i nia i te hoê fenua paradaiso. (Ioane 14:6) Hau atu â, o Iesu te hiˈoraa maitai roa ˈˈe e nafea ia ora e ia haa i nia ia vetahi ê. (Ioane 13:34, 35) I roto i te pene matamua o teie buka, ua hiˈopoa tatou i te parau mau no nia i te Atua. I teie nei, e hiˈo mai tatou eaha ta te Bibilia e haapii mau ra no nia ia Iesu Mesia.
TE MESIA FAFAUHIA
4. Eaha te auraa o te tiaraa iˈoa “Mesia”?
4 Na mua roa ˈˈe i to Iesu fanauraa, ua tohu te Bibilia i te haerea mai o ta te Atua e tono mai ei Mesia. Te auraa o te tiaraa iˈoa “Mesia” (no ǒ mai i te hoê taˈo Hebera), “Tei faatavaihia,” oia hoi e faatoroahia, teie Mesia fafauhia e te Atua i te hoê tiaraa taa ê. I roto i te mau pene i muri nei o teie buka, e ite atu â tatou i te parahiraa faufaa o te Mesia i roto i te tupuraa o te mau parau fafau a te Atua. E ite atoa tatou i te mau haamaitairaa ta Iesu e nehenehe e faatae mai i teie nei atoa. Hou râ Iesu a fanauhia ˈi, mea rahi paha tei uiui, ‘O vai te Mesia?’
5. Eaha tei papu roa i te mau pǐpǐ a Iesu no nia ia ˈna?
5 I te senekele matamua o to tatou tau, ua papu roa i te mau pǐpǐ a Iesu no Nazareta e o ˈna te Mesia tohuhia. (Ioane 1:41) Ua parau roa ˈtu te hoê o te mau pǐpǐ, o Simona Petero te iˈoa, ia Iesu e: “O te Mesia oe.” (Mataio 16:16) E nafea râ e papu ai i tera mau pǐpǐ—e ia tatou atoa—e o Iesu iho â te Mesia fafauhia?
6. A faataa mea nafea to Iehova tautururaa i te feia haapao maitai ia ite o vai te Mesia.
6 Ua tohu te mau peropheta a te Atua i ora na hou ia Iesu e rave rahi parau rii no nia i te Mesia. Ua tauturu te reira ia vetahi ê ia ite o vai o ˈna. E nehenehe tatou e rave i te hoê hiˈoraa: A feruri na e e anihia ia outou ia haere e tii i te hoê taata aita outou i farerei aˈenei, i te hoê vahi tapearaa pereoo mataeinaa aore ra pereoo auahi aore ra i te hoê tauraa manureva e mea taata roa i reira. Eita anei outou e tauturuhia ia horoahia mai maa parau rii no nia ia ˈna? Oia atoa na roto i te mau peropheta o te Bibilia, ua horoa Iehova i te tahi faataaraa huru rahi no nia i ta te Mesia e rave e e farerei. Ua tauturu te tupuraa o taua parau tohu e rave rahi ra i te feia haapao maitai ia ite maitai o vai o ˈna.
7. Eaha e piti o te mau parau tohu i tupu i nia ia Iesu?
7 E rave noa tatou e piti hiˈoraa. A tahi, e 700 tiahapa matahiti na mua ˈtu, ua tohu te peropheta Mika e e fanauhia Tei fafauhia i Betelehema, te hoê oire iti i te fenua o Iuda. (Mika 5:2) Ihea roa to Iesu fanauraahia? I taua iho â oire ra! (Mataio 2:1, 3-9) A piti, e rave rahi senekele na mua ˈtu, ua faaite te parau tohu i roto i te Daniela 9:25 i te matahiti e fa mai ai te Mesia—29 o to tatou tau.a Te haapapu ra te tupuraa o teie e o te tahi atu mau parau tohu e o Iesu te Mesia fafauhia.
I to ˈna bapetizoraa, ua riro Iesu ei Mesia
8, 9. Eaha te haapapuraa e o Iesu te Mesia tei ite-maitai-hia i to ˈna bapetizoraa?
8 Ua itehia te tahi atu â haapapuraa e o Iesu te Mesia i te pae hopea o te matahiti 29. I taua matahiti ra to Iesu haereraa ˈtu ia Ioane Bapetizo ra ia bapetizohia oia i Ioridana. I fafau na Iehova ia Ioane i te hoê tapao ia ite oia o vai te Mesia. Ua ite Ioane i taua tapao ra i to Iesu bapetizoraa. Ia au i te Bibilia, teie tei tupu: “E oti aˈera Iesu i te bapetizohia, haere maira oia i nia mai raro mai i te pape, e inaha, vetea aˈera te raˈi ia ˈna, hiˈo aˈera oia i te [v]arua o te Atua i te pouraa mai mai te uupa ra, e te tauraa mai i nia iho ia ˈna: e inaha, o te reo maira no te raˈi mai, i te na ôraa mai e, Tau Tamaiti here teie, ua mauruuru roa vau ia ˈna.” (Mataio 3:16, 17) I muri aˈe i to ˈna iteraa e faarooraa i tei tupu, ua papu roa ia Ioane e na te Atua i tono mai ia Iesu. (Ioane 1:32-34) I te niniiraahia mai to te Atua varua, aore ra puai ohipa, i nia ia ˈna i taua mahana ra, ua riro Iesu ei Mesia, tei faatoroahia ei Aratai e ei Arii.—Isaia 55:4.
9 Te faataa maitai ra te tupuraa o te parau tohu Bibilia e ta te Atua ra o Iehova iho haapapuraa e o Iesu te Mesia fafauhia. Te pahono ra râ te Bibilia e piti atu â uiraa faufaa no nia ia Iesu Mesia: Nohea mai oia, e mai te aha to ˈna huru?
NOHEA MAI IESU?
10. Eaha ta te Bibilia e haapii ra no nia i te oraraa o Iesu hou oia a haere mai ai i te fenua nei?
10 Te haapii ra te Bibilia e i ora na Iesu i nia i te raˈi hou oia a haere mai ai i te fenua nei. Ua tohu Mika e e fanauhia te Mesia i Betelehema e ua parau atoa e “mai tahito mai â” to ˈNa haerea mai. (Mika 5:2) E rave rahi taime to Iesu iho parauraa e i ora na oia i nia i te raˈi hou oia a fanauhia mai ai ei taata. (A taio i te Ioane 3:13; 6:38, 62; 17:4, 5) Ei varua i nia i te raˈi, e taairaa taa ê to Iesu e o Iehova.
11. E nafea te Bibilia e faaite ai e o Iesu te Tamaiti here roa ˈˈe a Iehova?
11 O Iesu ta Iehova Tamaiti here roa ˈˈe—e no te tahi ïa tumu papu maitai. Te parauhia ra oia “tei fanau na i te mau mea atoa i hamanihia ra,” no te mea o ˈna ta te Atua i poiete na mua.b (Kolosa 1:15) E ohipa ê atu o te faariro i teie Tamaiti ei mea taa ê. E “Tamaiti fanau tahi” oia. (Ioane 3:16) Te auraa e o Iesu anaˈe ta te Atua iho i poiete roa ˈtu. O Iesu anaˈe atoa ta te Atua i faaohipa i to ˈNa poieteraa i te tahi atu mau mea atoa. (Kolosa 1:16) E te parau-atoa-hia ra Iesu “te Logo.” (Ioane 1:14) Te auraa e ua paraparau oia no te Atua, ma te horoa paha i te tahi mau poroi e faaueraa i te tahi atu mau tamaiti, varua e taata, a te Metua.
12. Mea nafea to tatou iteraa e eita te Tamaiti fanau tahi e faito i te Atua?
12 E faito anei te Tamaiti fanau tahi i te Atua, mai ta vetahi e tiaturi ra? E ere tera ta te Bibilia e haapii ra. Mai ta tatou i tapao mai i to mua ˈtu paratarafa, e mea poietehia te Tamaiti. E haamataraa ïa to ˈna, area to te Atua ra o Iehova ra, aita to ˈna e haamataraa aita atoa e hopea. (Salamo 90:2) Aita roa ˈtu atoa te Tamaiti fanau tahi i tamata i te faito i to ˈna Metua. Te haapii maitai ra te Bibilia e mea rahi aˈe te Metua i te Tamaiti. (A taio i te Ioane 14:28; Korinetia 1, 11:3) O Iehova anaˈe “te Atua mana hope.” (Genese 17:1) Aita ïa to ˈna e faito.c
13. Eaha te auraa ia faahiti te Bibilia i te Tamaiti mai “te huru mau . . . o te Atua hiˈo-ore-hia ra”?
13 Ua fanaˈo Iehova e ta ˈna Tamaiti fanau tahi i te hoê taairaa piri e mau miria matahiti i te maoro—na mua roa ˈˈe a poietehia ˈi te mau raˈi î i te fetia e te fenua. Eaha râ paha raua i te here ia raua iho! (Ioane 3:35; 14:31) Ua hohoˈa noa teie Tamaiti here i to ˈna Metua. No reira te Bibilia e faahiti ai i te Tamaiti mai “te huru mau . . . o te Atua hiˈo-ore-hia ra.” (Kolosa 1:15) Oia, mai te hoê tamaiti e nehenehe e hohoˈa maitai i to ˈna metua i roto e rave rau tuhaa, ua faaite teie Tamaiti i te raˈi i te mau huru maitatai e te huru o to ˈna Metua.
14. Mea nafea to te Tamaiti fanau tahi a Iehova fanauraahia mai ei taata?
14 Ua farii te Tamaiti fanau tahi a Iehova i te faarue i te raˈi e i te pou mai i te fenua nei no te ora ei taata. E ui râ paha outou ia outou iho, ‘E nafea te hoê varua e nehenehe ai e fanauhia mai ei taata?’ No te reira, ua rave Iehova i te hoê semeio. Ua tuu mai oia i te ora o ta ˈna Tamaiti fanau tahi mai te raˈi mai i roto i te opu o te hoê paretenia ati Iuda o Maria te iˈoa. Aita e metua tane taata i roto i taua ohipa ra. Ua fanau maira Maria i te hoê tamaiti tia roa e ua mairi i te iˈoa ra o Iesu.—Luka 1:30-35.
MAI TE AHA TE HURU O IESU?
15. No te aha tatou e nehenehe ai e parau e na roto ia Iesu e ite maitai aˈe ai tatou ia Iehova?
15 Maoti ta Iesu i parau e i rave i te fenua nei e matau maitai ai tatou ia ˈna. Hau atu â, na roto ia Iesu e ite maitai aˈe ai tatou ia Iehova. No te aha mai te reira ˈi? A haamanaˈo e e hohoˈa roa teie Tamaiti i to ˈna Metua. No reira Iesu i parau ai i te hoê o ta ˈna mau pǐpǐ e: “O tei hiˈo mai ia ˈu ra, ua hiˈo ïa i te Metua.” (Ioane 14:9) Te faatia maira na buka Bibilia e maha parauhia Evanelia—Mataio, Mareko, Luka e Ioane—e rave rahi parau no nia i te oraraa, te ohipa, e te mau huru maitatai o Iesu Mesia.
16. Eaha te poroi matamua a Iesu, e nohea mai ta ˈna mau haapiiraa?
16 E mea matau-maitai-hia Iesu ei “Orometua” haapii. (Ioane 1:38; 13:13) Eaha ta ˈna i haapii? Ta ˈna poroi na mua roa, o “te parau [apî] maitai” ïa “o te basileia,” oia hoi te Basileia o te Atua, te faatereraa i te raˈi o te faatere i te fenua taatoa e o te hopoi mai i te mau haamaitairaa hopea ore na te feia auraro. (Mataio 4:23) Na vai tera poroi? Ua parau Iesu iho e: “Ere i ta ˈu ta ˈu e haapii nei, na ˈna râ, na tei tono mai ia ˈu nei,” oia hoi na Iehova. (Ioane 7:16) Ua ite Iesu e e hinaaro to ˈna Metua ia faaroo te taata i te parau apî maitai o te Basileia. I roto i te pene 8, e haapii atu â tatou no nia i te Basileia o te Atua e ta ˈna e rave.
17. Ihea to Iesu haapiiraa, e no te aha oia i rohi ai i te haapii ia vetahi ê?
17 Ihea to Iesu haapiiraa? I te vahi atoa i ite ai oia i te taata—i te mataeinaa, i te oire, i te oire iti, i te matete, e i to ratou fare. Aita Iesu i tiai e na te taata e haere atu ia ˈna ra. Na ˈna i haere i te taata ra. (Mareko 6:56; Luka 19:5, 6) No te aha Iesu i rohi ai e i horoa rahi ai i to ˈna taime no te poro e no te haapii? No te mea tera te hinaaro o te Atua no ˈna. Ua rave noa na Iesu i te hinaaro o to ˈna Metua. (Ioane 8:28, 29) Te vai ra râ te tahi atu tumu i poro ai oia. No to ˈna ïa aumihi i te mau nahoa taata tei haere atu e hiˈo ia ˈna. (A taio i te Mataio 9:35, 36.) Aita ratou e tâuˈahia ra e to ratou mau aratai haapaoraa, tei titauhia hoi ia haapii atu i te parau mau no nia i te Atua e ta ˈna mau opuaraa. Ua ite Iesu e mea faufaa roa ia faaroo te taata i te poroi o te Basileia.
18. Eaha te mau huru maitatai o Iesu ta outou e au roa ˈˈe?
18 E taata mahanahana o Iesu e e manaˈo hohonu to ˈna. No te tahi atu, e taata maitai o ˈna e te ohie ia tapiri atu. E mea au atoa na te tamarii ia ˈna. (Mareko 10:13-16) Aita Iesu i haapao i te huru o te taata. E mea riri na ˈna te haerea piˈo e te parau-tia ore. (Mataio 21:12, 13) A ore ai te mau vahine i faatura-roa-hia e a iti mai ai ta ratou mau fanaˈoraa taa ê, ua haa oia i nia ia ratou ma te tura. (Ioane 4:9, 27) E mea haehaa mau â Iesu. I te hoê taime, ua horoi oia i te avae o ta ˈna mau aposetolo, na te hoê tavini haihai hoi taua ohipa ra.
Ua poro Iesu i te vahi atoa i ite ai oia i te taata
19. Eaha te hiˈoraa e faaite ra e mea tâuˈa Iesu i te mau hinaaro o vetahi ê?
19 E mea tâuˈa Iesu i te mau hinaaro o vetahi ê. E parau mau te reira a rave ai oia, maoti te mana o te varua o te Atua, i te mau semeio faaoraraa maˈi. (Mataio 14:14) Ei hiˈoraa, ua tapiri atu te hoê taata lepera ia Iesu e ua na ô atu e: “Ia tia ia oe ra, e mâ vau ia oe.” Ua taa roa ia Iesu te mauiui o taua taata ra. No to ˈna aroha, ua toro Iesu i to ˈna rima e ua tapea i te taata, ma te parau e: “Ua tia ïa ia ˈu, ia mâ oe.” E ua ora te taata maˈi! (Mareko 1:40-42) E nehenehe anei ta outou e feruri i te huru aau o taua taata ra?
TAIVA ORE E TAE NOA ˈTU I TE HOPEA
20, 21. Mea nafea to Iesu vaiihoraa mai i te hiˈoraa o te auraro taiva ore i te Atua?
20 Ua vaiiho mai Iesu i te hiˈoraa maitai roa ˈˈe o te auraro taiva ore i te Atua. Ua tapea oia i to ˈna taiva ore i to ˈna Metua i te raˈi i roto i te mau huru tupuraa atoa e noa ˈtu te mau huru patoiraa e mauiui atoa. Ua manuïa Iesu i te patoi papu atu i ta Satani mau faahemaraa. (Mataio 4:1-11) Aita na vetahi o to Iesu iho fetii i faaroo ia ˈna, ua tae atoa ratou i te parau e “ua aoaoahia” oia. (Mareko 3:21) Aita râ Iesu i pee ia ratou; ua rave noa oia i ta te Atua ohipa. Noa ˈtu te faainoraa e te rave-ino-raa, ua tapea Iesu i to ˈna hitahita ore, ma te ore roa ˈtu e tamata i te haamauiui i to ˈna mau enemi.—Petero 1, 2:21-23.
21 Ua tapea Iesu i to ˈna taiva ore e tae noa ˈtu i te pohe—te hoê pohe mauiui e te aroha ore i te rima o to ˈna mau enemi. (A taio i te Philipi 2:8.) A feruri na i ta ˈna i faaoromai i te mahana hopea o to ˈna oraraa ei taata. Ua haruhia oia, ua parihia e te mau ite haavare, ua faahapahia e te mau haava piˈo, ua tâhitohitohia e te mau nahoa, e ua haamauiuihia e te mau faehau. Patǐtǐhia i nia i te hoê pou, ua pii oia a huti ai oia i to ˈna aho hopea e: “Ua oti.” (Ioane 19:30) I te toru râ o te mahana i muri aˈe i to Iesu poheraa, ua faahoˈi mai to ˈna Metua i te raˈi ia ˈna i te ora varua. (Petero 1, 3:18) Tau hebedoma i muri aˈe, ua hoˈi oia i nia i te raˈi. I reira, ua “parahi atura i te rima atau o te Atua” e ua tiai i te fanaˈo i te mana faatere.—Hebera 10:12, 13.
22. Eaha ta Iesu i faatupu ma te tapea i to ˈna taiva ore e tae noa ˈtu i te pohe?
22 Eaha ta Iesu i faatupu ma te tapea i to ˈna taiva ore e tae noa ˈtu i te pohe? Maoti te pohe o Iesu, e nehenehe mau â tatou e ora e a muri noa ˈtu i nia i te hoê fenua paradaiso, ia au i te opuaraa matamua a Iehova. E faataahia te reira i roto i te pene i muri nei.
a Ei tatararaa i te parau tohu a Daniela i tupu i nia ia Iesu, a hiˈo i te tuhaa hau “E nafea te parau tohu a Daniela e faaite atea ˈi i te taeraa mai o te Mesia?”
b Te parauhia ra Iehova e Metua no te mea o ˈna te Atua poiete. (Isaia 64:8) I te mea e ua poietehia Iesu e te Atua, te parauhia ra ïa oia e Tamaiti na te Atua. No tera atoa mau tumu e parauhia ˈi te tahi atu mau varua e te taata atoa ra o Adamu, e tamarii na te Atua.—Ioba 1:6; Luka 3:38.
c Ei haapapuraa hau e eita te Tamaiti fanau tahi e faito i te Atua, a hiˈo i te tuhaa hau “Te parau mau no nia i te Metua, te Tamaiti e te varua moˈa.”