Haapiiraa 12
A faatura i te ora e te toto
Nafea tatou ia hiˈo i te ora? (1) i te haamaruaraa tamarii? (1)
Nafea te mau kerisetiano ia faaite e te ara nei ratou i te ati? (2)
E mea hape anei ia haapohe i te animala? (3)
Eaha vetahi mau peu o te ore e faatura ra i te ora? (4)
Eaha te ture a te Atua no nia i te toto? (5)
E tano atoa anei no te mau pâmuraa toto? (6)
1. O Iehova te Pu o te ora. Tei te Atua ra te ora o te mau mea ora atoa. (Salamo 36:9) Mea moˈa te ora i mua i te Atua. Tae noa ˈtu te ora o te aiû tei roto noâ i te opu o to ˈna mama, e mea faufaa atoa i mua ia Iehova. E mea ino i mua i te aro o te Atua ia haapohe ma te opua mau i te hoê aiû iti i roto i te opu.—Exodo 21:22, 23; Salamo 127:3.
2. E ara te mau kerisetiano mau i te ati. E ara maitai ratou ia ore to ratou pereoo e to ratou fare ia riro ei mau tumu e tupu ai te ati. (Deuteronomi 22:8) Eita te mau tavini o te Atua e haafifi faufaa ore noa i to ratou ora no te faaanaanatae aore ra no te faanavenave ia ratou. No reira, eita ratou e apiti i roto i te mau haa tuaro haavî uˈana o te haamauiui nei ia vetahi ê ma te opua mau. Te ape nei ratou i te mau faaanaanataeraa manaˈo o te faaitoito i te haavîraa uˈana.—Salamo 11:5; Ioane 13:35.
3. Mea moˈa atoa te ora o te animala i mua i te Poiete. E riro paha te hoê kerisetiano i te taparahi i te animala ia noaa mai te maa e te ahu aore ra no te paruru ia ˈna iho i te maˈi e te ati. (Genese 3:21; 9:3; Exodo 21:28) Eita râ e tia ia hamani ino aore ra ia haapohe i te animala ei tataˈuraa aore ra ei ohipa hauti.—Maseli 12:10.
4. Eita e tia i te mau kerisetiano ia puhipuhi i te avaava, ia auau i te huero betel, e ia rave i te raau taero no te faanavenave ia ˈna iho. E mau peu iino teie no te mea (1) e faatîtî ratou ia tatou, (2) e faaino ratou i to tatou tino, e (3) e mea viivii. (Roma 6:19; 12:1; Korinetia 2, 7:1) E mea fifi paha ia faarue i teie mau peu. E tia râ ia tatou ia na reira no te faaoaoa ia Iehova.
5. Mea moˈa atoa te toto i mua i te aro o te Atua. Te na ô ra te Atua e, tei roto te nephe, aore ra te ora, i te toto. No reira, eita e tia ia amu i te toto. Eita atoa e tia ia amu i te iˈo o te hoê animala o tei ore i faatahehia te toto mai tei titauhia. Mai te peu e e uumihia te hoê animala aore ra e pohe oia i roto i te hoê herepata, eiaha ïa e amuhia. Mai te peu e e patiahia aore ra e pupuhihia oia, e tia ia faatahe-oioi-hia te toto ia nehenehe e amuhia.—Genese 9:3, 4; Levitiko 17:13, 14; Ohipa 15:28, 29.
6. Eita anei e nehenehe e farii i te hoê pâmuraa toto? A haamanaˈo, te titau nei Iehova e ia haapae tatou i te toto. Te auraa ra, eiaha ïa tatou e tuu i roto i to tatou tino, noa ˈtu eaha te ravea, i te toto o vetahi ê aore ra i to tatou iho toto o tei faahereherehia. (Ohipa 21:25) Eita ïa te mau kerisetiano mau e farii i te pâmuraa toto. E farii ratou i te mau ravea rapaauraa ê atu, mai te pâmuraa i te tahi taoˈa e ere i te toto. Te hinaaro nei ratou e ora, eita râ ratou e tamata i te faaora ia ratou na roto i te ofatiraa i te mau ture a te Atua.—Mataio 16:25.
[Hohoˈa i te api 25]
No te faaoaoa i te Atua, e tia ia haapae tatou i te pâmuraa toto, te mau peu viivii, e te mau ati faufaa ore