VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • fy pene 2 api 13-26
  • Te faaineineraa ia manuïa te hoê faaipoiporaa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te faaineineraa ia manuïa te hoê faaipoiporaa
  • Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • UA INEINE ANEI OE NO TE FAAIPOIPO?
  • NA MUA ˈˈE A ITE I TO OE IHO HURU
  • EAHA TE IMIHIA I Ǒ TE HOÊ HOA FAAIPOIPO
  • NA MUA ROA ˈˈE A ITE I TO ˈNA HURU MAU
  • IA VAI TURA NOA TE HAAMATAURAA
  • TO MURI AˈE I TE MAHANA FAAIPOIPORAA
  • Te hoê niu maitai roa no to outou faaipoiporaa
    Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa
  • Faaipoiporaa, e ô na te Atua e here ra ia tatou
    Rave noa i te mau mea e here mai ai te Atua
  • Eaha te titauhia e manuïa ˈi te faaipoiporaa?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Te aratairaa a te atua no te maiti i te hoê hoa faaipoipo
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
Ite hau atu â
Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare
fy pene 2 api 13-26

PENE 2

Te faaineineraa ia manuïa te hoê faaipoiporaa

Hoho‘a i te api 13

1, 2. (a) Nafea Iesu i te haafaufaaraa i te faaineineraa? (b) I roto i teihea tuhaa e mea faufaa taa ê mau te faaineineraa?

E TITAUHIA te faaineine-maite-raa no te patu i te hoê fare. Hou te niu e haamauhia ˈi, e tia ia hoohia mai te fenua e ia papai i te hohoˈa fare. Te vai nei râ te tahi atu mea faufaa. Ua parau o Iesu e: “O vai ïa taata i ǒ outou nei ia opua i te fare e faatia, e ore e mata na i te parahi i raro, a taio ai i te taoˈa e oti ai, i te navairaa ta ˈna taoˈa?”—Luka 14:28.

2 Te mea tano no te paturaa i te hoê fare, e tano atoa ïa no te faatupuraa i te hoê faaipoiporaa ia manuïa. E rave rahi o te parau: “E hinaaro vau e faaipoipo.” Ehia râ o te parahi no te feruri i te pau? I te mea e te faahiti ra te Bibilia ma te au maitai i te parau no te faaipoiporaa, te huti atoa nei râ i te ara-maite-raa i nia i te mau fifi o te faaipoiporaa. (Maseli 18:22; Korinetia 1, 7:28) No reira, e tia i te feia e opua ra e faaipoipo ia noaa te hoê hiˈoraa tano no nia i te mau haamaitairaa e te mau haapaeraa ia faaipoipo anaˈe.

3. No te aha e tauturu faufaa te Bibilia no te feia e opua ra e faaipoipo, e e tauturu mai ia tatou ia pahono i teihea tootoru uiraa?

3 E nehenehe te Bibilia e tauturu. E mea faauruahia ta ˈna aˈoraa e te Atua ra o Iehova oia te Tumu o te faaipoiporaa. (Ephesia 3:14, 15; Timoteo 2, 3:16) Ma te faaohipa i te mau faaueraa tumu e itehia ra i roto i teie buka aratairaa tahito, e tano roa hoi no teie tau, e faataa ïa tatou (1) Nafea te hoê taata e taa ˈi e ua ineine oia no te faaipoipo? (2) Eaha te mea e tia ia imihia i ǒ te hoê hoa? e (3) Nafea ia vai tura noa te haamatauraa te tahi i te tahi?

UA INEINE ANEI OE NO TE FAAIPOIPO?

4. Eaha te hoê tuhaa faufaa ia manuïa noa te faaipoiporaa, e no te aha?

4 Mea moni rahi te paturaa i te hoê fare, e e pau rahi atoa te moni i te tatairaa ia vai apî noa. Hoê â huru no te faaipoiporaa. E tautooraa hoi te imiraa e faaipoipo; e tia atoa râ ia ara maite ia vai noa te mau auraa i rotopu i nau hoa faaipoipo i tera e tera matahiti. Eaha te titauhia ra ia vai noa teie huru auraa? Te hoê tuhaa faufaa o te hoê ïa faaauraa ma te mafatu taatoa. Teie te faataaraa a te Bibilia no nia i te auraa e vai ra i roto i te faaipoiporaa: “No reira e faarue ai te taata i tana metua tane e tana metua vahine, a ati atu ai i ta ˈna vahine, e e riro hoi raua ei hoê.” (Genese 2:24) Ua horoa o Iesu Mesia i te niu hoê roa o te mau Papai no te faataaraa e a nehenehe ai e faaipoipo faahou—“te poreneia,” oia ïa, te taatiraa tia ore i te pae tino i rapaeau i te faaipoiporaa. (Mataio 19:9, MN) Ia opua oe e faaipoipo, a haamanaˈo i teie mau ture a te mau Papai. Ahiri e aita oe i ineine no teie faaauraa mana, aita ïa oe i ineine no te faaipoipo.—Deuteronomi 23:21; Koheleta 5:4, 5.

5. Noa ˈtu â e mǎtaˈu vetahi i te faaauraa mana o te faaipoiporaa, no te aha e tia i te feia e opua e faaipoipo ia haafaufaa rahi mau i te reira?

5 E mǎtaˈu te rahiraa i te manaˈo o te hoê faaauraa mana. “Te iteraa e ua euhe mâua toopiti no te roaraa o to mâua oraraa e au ra e ua taotiahia vau, ua tapeahia vau, ua mau roa vau i reira,” ta te hoê ïa taurearea i faˈi. Ia here mau râ oe i te taata ta oe e opua e faaipoipo, eita te faaauraa e riro mai te hoê mea teimaha. Maoti râ, e faarirohia te reira ei tumu no te vai-maitai-raa. E turai te auraa o te faaauraa i roto i te faaipoiporaa i nau hoa ia hinaaro e faaea tahoê noa i te taime maitai e te taime ati e ia tauturu te tahi i te tahi, noa ˈtu eaha te ohipa e tupu mai. Ua papai te aposetolo kerisetiano ra o Paulo e “e faaoromairaa roa” to te here e “e haamahu i te mau mea atoa.” (Korinetia 1, 13:4, 7) “E vai hau aˈe vau ia ravehia te faaauraa o te faaipoiporaa,” ta te hoê ïa vahine e parau ra. “Mea au roa na ˈu te tamahanahanaraa e noaa i to mâua faaiteraa ˈtu i mua i te taata e ua opua mâua e ati maite te tahi i te tahi.”—Koheleta 4:9-12.

6. No te aha e mea maitai aˈe ia ore e ru noa no te faaipoipo ei taurearea apî?

6 E titau te peeraa i teie faaauraa i te paari. No reira o Paulo e aˈo ai e mea maitai aˈe eiaha te kerisetiano ia faaipoipo e ia “mairi noa ˈtu te uaaraa o te apîraa,” te tau i reira e mea puai roa te hinaaro e taati i te pae tino ma te haafifi i te ite i te faito i te mau mea. (Korinetia 1, 7:36, MN) Ia paari anaˈe te feia apî e taui oioi noa ratou. E ite e rave rahi tei oti i te faaipoipo e mea apî roa ratou, e tau matahiti noa i muri iho ua taui to ratou mau hinaaro e mau hiaai, e to to ratou atoa hoi hoa. Te faaite ra te mau numeraraa, e e ohie aˈe te mau taurearea tei faaipoipo i te ore e oaoa ma te imi e faataa hau atu i te feia tei tiai ia paari anaˈe ratou. Eiaha ïa e ru noa no te faaipoipo. E nehenehe maa matahiti i te oraraa ei taurearea paari, faaea hoê i te horoa mai i te ite faufaa a riro ai oia ei taata tei noaa ia ˈna te paari hau aˈe e tei faaî maitai aˈe i te mau titauraa ei hoa au maite. E nehenehe atoa te tiairaa e faaipoipo i te tauturu ia oe ia taa maitai aˈe i to oe iho huru—e mea titau-roa-hia te reira ia hinaaro oe e ia manuïa te taairaa i roto i to oe faaipoiporaa.

NA MUA ˈˈE A ITE I TO OE IHO HURU

7. No te aha e tia i te feia e opua ra e faaipoipo ia hiˈopoa ia ratou iho na mua ˈˈe?

7 Mea ohie anei te tapaoraa i te mau huru maitatai ta oe e hinaaro ra i ǒ to oe hoa? No te rahiraa: E. Teie râ, mai te aha ïa no to oe iho mau huru maitatai? Eaha te mau huru e vai ra ia oe o te tauturu e ia manuïa to oe faaipoiporaa? E riro mai oe mai teihea huru tane aore ra vahine faaipoipo? Ei hiˈoraa, e farii ohie anei oe i ta oe mau hape ma te rave mai i te aˈo, aore ra e patoi noa anei oe ia aˈohia oe? I te rahiraa o te taime e taata oaoa e te manaˈo maitai anei oe, aore ra e faaturuma noa anei oe, ma te ohumu pinepine? (Maseli 8:33; 15:15) A haamanaˈo na, eita te faaipoiporaa e taui i to oe huru. Mai te peu e e taata teoteo oe, o te oioi i te huru ê, aore ra e taiâ rahi noa ia faaea hoê oe, tena noa iho â ïa to oe huru ia faaipoipo anaˈe oe. E mea fifi hoi ia ite i to tatou iho huru mai ta vetahi ê ra e ite ra, no te aha ïa e ore ai e ani atu i te hoê metua aore ra te hoê hoa tiaturihia ia faaite i to oe huru mau ma te manaˈo tauturu? Ia ite anaˈe oe i te mau tauiraa te tia ia ravehia, a tutava ïa, hou e rave ai i te mau taahiraa no te faaipoipo.

Hoho‘a i te api 19

Ia faaea hoê anaˈe, a faatupu i te mau huru maitatai, te mau peu, te aravihi o te haamaitai ia oe ia faaipoipo anaˈe

8-10. Eaha te aˈoraa a te Bibilia o te tauturu i te hoê taata ia faaineine i to ˈna faaipoiporaa?

8 Te faaitoito maira te Bibilia ia tatou ia vaiiho i te varua moˈa o te Atua ia ohipa mai i nia ia tatou, ma te faatupu i te mau huru mai “te here ïa, te oaoa, te hau, te faaoromai, te hamani maitai, te maitai, te faaroo, te mǎrû, te hitahita ore.” Te parau atoa ra oia ia tatou e “ia faahouhia [tatou] i to [tatou] varua ra i te aau” e “ia faataata apî hoi [tatou], o tei hamanihia ia au i te Atua ra, i te parau-tia e te maitai mau ra.” (Galatia 5:22, 23, MN; Ephesia 4:23, 24) E faaauhia te faaohiparaa i teie aˈoraa a faaea hoê noa ˈi oe i te tuuraa i te moni i te fare moni—e ite-papu-hia to ˈna faufaa rahi a muri aˈe, ia faaipoipo anaˈe oe.

9 Ei hiˈoraa, mai te peu e e vahine oe, a haapii i te haapao rahi i “te taata moe râ o te aau ra” maoti i to oe huru rapaeau noa. (Petero 1, 3:3, 4) E tauturu te iteraa i to ˈna mau otia e te hoê feruriraa maitai ia noaa ia oe te paari, e “taupoo nehenehe” mau. (Maseli 4:9; 31:10, 30; Timoteo 1, 2:9, 10) Mai te peu e e tane oe, a haapii i te rave maitai e i te faatura i te mau vahine. (Timoteo 1, 5:1, 2) A haapii ai oe i te rave i te mau faaotiraa e te amo i te mau hopoia, a haapii atoa ïa i te ite i to oe mau otia ma te haehaa. E faatupu te haerea faahepo i te peapea i roto i te faaipoiporaa.—Maseli 29:23; Mika 6:8; Ephesia 5:28, 29.

10 Noa ˈtu e e ere i te mea ohie ia farii te feruriraa i teie mau mea, ia tutava râ te mau kerisetiano atoa i nia i te reira e tia ˈi. E e tauturu te reira ia riro mai oe ei hoa faaipoipo maitai aˈe.

EAHA TE IMIHIA I Ǒ TE HOÊ HOA FAAIPOIPO

11, 12. Nafea na taata toopiti e ite ai e tano maite anei raua?

11 E peu matauhia anei i to oe vahi ia maiti te taata i to ˈna iho hoa faaipoipo? Mai te peu e, e, nafea ïa oe ia ite atu oe i te hoê hoa tane aore ra vahine haviti? A tahi, a ani ia oe iho, ‘E opua mau anei au e faaipoipo?’ E ohipa ino mau te hautiraa e te mau manaˈo putapû o te tahi atu taata ma te faatiaturi i te mau mea haavare. (Maseli 13:12) I muri iho, a ui ia oe iho, ‘E nehenehe anei ta ˈu e faaipoipo?’ Mai te peu e oia mau te pahonoraa i na toopiti uira, e taahiraa taa ê te tia ia ravehia i muri iho ia au i te peu tumu. I te tahi mau fenua, i muri aˈe i te hiˈopoaraa i te taata maa taime, e haafatata ˈtu oe ia ˈna ma te faaite e hinaaro oe e haamatau ia ˈna. Mai te peu e e parauhia mai eita, eiaha ïa e onoono noa e a au-ore-roa-hia ˈi oe. A haamanaˈo e tiaraa atoa to te tahi atu taata ia maiti no ˈna iho. Ahiri e e parauhia mai e oia, e nehenehe oe e faanaho i te taime e amuimui orua no te rave i te mau ohipa maitatai. E horoa te reira i te ravea ia ite mai oe e mea maitai anei ia faaipoipo i teie taata.a Eaha ta oe e imi ia naeahia teie otia?

12 No te pahono i teie uiraa, a manaˈonaˈo i na upaupa e piti, te hoê piana paha e te hoê kita. Ia tano to raua taˈiraa, e faaotoraa navenave ïa to te tahi e te tahi. Eaha râ te tupu ia faahauti-amui-hia teie na upaupa e piti? E tia ia faatanohia to raua taˈiraa te tahi i nia i te tahi. Hoê â ïa huru no oe e te tahi hoa ta oe e opua e faaipoipo. Ua tutava paha orua tataitahi no te “faatano” i to orua huru ei taata. Teie te uihia i teie nei: Ua tuea maite anei orua i te tahi e te tahi? Teie atoa te auraa, e tano maite anei orua?

13. No te aha e ere roa ˈtu i te mea maitai ia haamatau i te hoê hoa e ere hoê â faaroo e to oe?

13 E mea faufaa e ei tiaturiraa hoê e ei mau faaueraa tumu hoê ta orua. Ua papai te aposetolo Paulo e: “Eiaha outou ia amui-au-ore-hia i te feia faaroo ore ra.” (Korinetia 2, 6:14; Korinetia 1, 7:39) E riro te faaipoiporaa i te hoê taata e ere hoê â faaroo i te Atua e to oe, i te faatupu hau atu â i te au ore rahi. I te tahi atu pae, e riro te haamoriraa orua taitahi i te Atua ra o Iehova ei niu paari no te tahoêraa. Te hinaaro ra o Iehova e ia oaoa e ia fanaˈo oe i te taairaa piri roa e te taata ta oe e faaipoipo ra. Te hinaaro nei oia e ia taai atu oe Ia ˈna e i te tahi e te tahi e te taura o te here e toru fenu ra.—Koheleta 4:12.

14, 15. Ua riro anei te faaroo hoê ei tuhaa otahi no te tahoêraa i roto i te faaipoiporaa? A faataa i te reira.

14 I te mea e o te haamoriraa orua i te Atua te hoê tuhaa faufaa roa ˈˈe o te tahoêraa, e hau atu â te titauhia. Ia au maite te tahi e te tahi, ei hoê â fa ta oe e ta te taata ta oe e opua ra e faaipoipo. Eaha ta oe mau fa? Ei hiˈoraa, eaha to orua manaˈo no nia i te fanauraa i te mau tamarii? Eaha te mau mea te tuuhia i nia i te parahiraa matamua i roto i to orua oraraa?b (Mataio 6:33) I roto i te hoê faaipoiporaa tei manuïa, ua riro nau hoa ei hoa mau ma te au i te amui i te tahi e te tahi. (Maseli 17:17) No reira, e titauhia e hoê â ta raua mau mea e anaanatae ra. E mea fifi ia haamau i te faahoaraa piri—hau atu ïa no te hoê faaipoiporaa—ahani e ere mai te reira te huru. Teie râ, ia au rahi te hoa o ta oe e opua ra e faaipoipo i te tahi ohipa taa ê, mai te ori-haere-raa na raro noa, e aita oe e au ra, teie anei te auraa eita orua e tia ia faaipoipo? Aita te reira e titauhia ra. Peneiaˈe, e mau mea faufaa roa ˈtu â ta orua e anaanatae ra. Hau atu, e nehenehe ïa oe e faaoaoa i te hoa ta oe e opua e faaipoipo, i te raveraa i te mau ohipa maitatai no te mea o te reira hoi ta ˈna e au rahi ra.—Ohipa 20:35.

15 Parau mau, i to ˈna auraa rahi, e faataahia te au-maite-raa i nia i te iteraa orua i te faaau i te tahi e te tahi eiaha râ i te iteraa e hoê â huru to orua. Maoti râ i te ani, “E afaro anei tâua i nia i te mau mea atoa?” teie paha te tahi mau uiraa maitatai aˈe: “Eaha te tupu ia ore tâua e afaro? E nehenehe anei tâua e tauaparau mǎrû ma te faatura te tahi i te tahi? Aore ra e pinepine anei te tauaparauraa i te ino na roto i te aimârôraa uˈana?” (Ephesia 4:29, 31) Ia hinaaro oe e faaipoipo, a ara i te taata teoteo e te manaˈo etaeta, o te ore roa e hinaaro e faaau ia ˈna i to te tahi atu manaˈo, aore ra te ani e te opua noa e ia ravehia mai ta ˈna e hinaaro ra.

NA MUA ROA ˈˈE A ITE I TO ˈNA HURU MAU

16, 17. Eaha ta te hoê tane aore ra vahine e imi i ǒ te hoê hoa o ta ˈna e opua e faaipoipo?

16 I roto i te amuiraa kerisetiano, e tia “ia hiˈo-maitai-atoa-hia” te feia e amo ra i te hopoia. (Timoteo 1, 3:10) E tia atoa ia oe ia faaohipa i teie faaueraa tumu. Ei hiˈoraa, e nehenehe te hoê vahine faaea hoê e ani, “Eaha te roo o teie taata? O vai ma to ˈna mau hoa? E faaite anei o ˈna i te hitahita ore? Eaha to ˈna huru i nia i te feia ruhiruhia? Mai te aha te huru o to ˈna utuafare metua? Eaha to ˈna auraa e o ratou? Eaha to ˈna huru no nia i te moni? E taata taero ava anei oia? E huru ê ohie noa anei o ˈna, e te haavî uˈana atoa? Eaha ta ˈna mau hopoia i roto i te amuiraa, e nafea o ˈna i te amoraa i te reira? E nehenehe anei au e faatura hohonu ia ˈna?”—Levitiko 19:32; Maseli 22:29; 31:23; Ephesia 5:3-5, 33; Timoteo 1, 5:8; 6:10; Tito 2:6, 7.

17 E nehenehe te hoê tane faaea hoê e ani, “Te faaite ra anei teie vahine i te here e te faatura i te Atua? Ua ite anei o ˈna i te atuatu i te hoê fare? Eaha ta to ˈna utuafare metua e titau mai ia mâua? Ua noaa anei ia ˈna te paari, mea itoito anei oia i te rave i te ohipa, ma te faaherehere i te moni? Eaha ta ˈna huru paraparau? E haapeapea mau anei o ˈna no te maitai o vetahi ê, aore ra e haapao noa anei o ˈna ia ˈna iho, e uiui haere noa anei o ˈna no nia ia vetahi ê? E nehenehe anei o ˈna e tiaturihia? E farii anei o ˈna e auraro i te upoo o te utuafare, aore ra e mârô noa o ˈna, e te orure hau atoa paha?”—Maseli 31:10-31; Luka 6:45; Ephesia 5:22, 23; Timoteo 1, 5:13; Petero 1, 4:15.

18. Ia itehia ˈtu te mau paruparu rii i te taime haamatauraa, eaha te tia ia hiˈopoa-maite-hia?

18 Eiaha ia moehia ia oe e e huaai hara o ˈna a Adamu, e ere i te tahi aito no roto mai i te mau aai. E hapa tatou paatoa, e e tia ia tatou ia faaore i te tahi mau hapa—to oe iho e to te taata ta oe e opua ra e faaipoipo. (Roma 3:23; Iakobo 3:2) Hau atu, ia itehia te hoê paruparu e ravea te reira ia paari i te pae varua. Ei hiˈoraa, mai te peu e e aimârô oe i te taime haamatauraa. A feruri na: I te tahi taime e mârô atoa te feia e here ra e e faatura ra te tahi i te tahi. (A faaau e te Genese 30:2; Ohipa 15:39.) Peneiaˈe te titauhia maira orua ia “haavî i to orua iho feruriraa” hau atu e ia haapii nafea ia faatitiaifaro i te mau fifi ma te hau? (Maseli 25:28, MN) Te faaite ra anei te hoa ta oe e opua ra e faaipoipo e te hinaaro ra o ˈna e haamaitai ia ˈna iho? Na reira atoa anei oe? E nehenehe anei oe e haapii eiaha ia huru ê ohie noa e te oioi i te riri? (Koheleta 7:9) E nehenehe te iteraa i te faatitiaifaro i te mau fifi e haamau i te hoê ravea no te tauaparauraa ma te haavare ore e titauhia ra mai te peu e e faaipoipo iho â orua.—Kolosa 3:13.

19. Eaha te haerea paari ia tupu noa ˈtu te tahi mau fifi ino mau i te taime haamatauraa?

19 Eaha ˈtura, ia ite noa ˈtu oe i te tahi mau mea o te haapeapea rahi ia oe? E tia ia hiˈopoa-maitai-hia teie mau feaaraa. Noa ˈtu to oe here aore ra to oe hinaaro ru e faaipoipo eiaha roa ˈtu e tapo i te mata i mua i te mau hapa ino mau. (Maseli 22:3; Koheleta 2:14) Mai te peu e te faahoa ra oe i te hoê taata o ta oe e feaa mau ra, e mea maitai aˈe ia faaea i te faahoaraa e eiaha roa ia faatupu i te faaauraa mana tamau e taua taata ra.

IA VAI TURA NOA TE HAAMATAURAA

20. Nafea nau hoa e haamatau ra ia tapea i te haerea morare o te ore e faahapahia?

20 Nafea e vai tura noa ˈi te haamatauraa? A tahi, ia papu maitai eita e faahapahia to oe haerea morare. I te vahi ta oe e ora ra, e haerea tano anei te tapearaa i te rima, te aparaa, aore ra te tauahiraa no nau hoa aitâ i faaipoipohia ˈtura? Noa ˈtu e eita e hiˈo-ino-hia teie mau faaiteraa i te here, e faatiahia te reira i te taime noa e ua tae roa to raua taairaa i nia i te hoê otia e ua faaotihia te faaipoiporaa. A haapao maitai eiaha te faaiteraa i te here ia hope na roto i te haerea viivii aore ra te poreneia atoa. (Ephesia 4:18, 19; a faaau e te Sire a Solomona 1:2; 2:6; 8:5, 9, 10.) No te mea hoi e haavare te mafatu, ia ara orua eiaha e faaea orua anaˈe iho i roto i te hoê fare, te hoê piha, te hoê pereoo, aore ra i te tahi noa ˈtu vahi e nehenehe ai orua e rave i te haerea tia ore. (Ieremia 17:9) E faaite te haamatauraa morare mâ e e taata hitahita ore oe, e e tuu oe i te haapeapearaa miimii ore no te maitai o vetahi ê na mua ˈˈe i to oe iho mau hinaaro. Te mea faufaa roa ˈtu, e mauruuru te Atua ra o Iehova i te haamatauraa mâ, o te faaue ra hoi i ta ˈna mau tavini ia haapae roa i te viivii e te poreneia.—Galatia 5:19-21.

21. Eaha te tauaparauraa haavare ore e titauhia paha ia vai tura noa te haamatauraa?

21 Te piti, to roto atoa i te haamatauraa ma te tura te tauaparauraa haavare ore. Ia piri te haamatauraa i te faaipoiporaa, e tia ia paraparau tahaa noa no nia i te tahi mau mea. Ihea orua e ora ˈi? E rave anei orua i te ohipa i rapaeau? E hinaaro anei orua i te tamarii? E mea maitai atoa ia faaite i te tahi mau mea, i ravehia paha i mutaa ihora, o te nehenehe e haafifi i te faaipoiporaa. To roto ïa te tarahu moni rahi aore ra mau hopoia, aore ra fifi i te pae oraora-maitai-raa, mai te tahi noa ˈtu huru maˈi pee ino mau aore ra huru maˈimaˈi. I te mea eita te rahiraa o te taata tei peehia i te tirotiro SIDA e faaite oioi i te mau tapao o te maˈi, e mea tano ïa e ia ani te hoê taata aore ra te mau metua haapao maitai i te hoê hiˈopoaraa toto o te maˈi SIDA no te taata tei taati aˈena i te pae tino aore ra o tei patia ia ˈna i te raau taero. Mai te peu e e itehia te maˈi i muri aˈe i te hiˈopoaraa toto, eiaha ïa te taata tei peehia i teie maˈi e faahepo i to ˈna hoa ia tamau i ta raua taairaa ia hinaaro anaˈe teie hoa i teie nei e ia motu te reira. Oia mau, te taata i ora aˈena i te hoê huru oraraa atâta roa, e mea maitai ia farii o ˈna i te hoê hiˈopoaraa toto o te maˈi SIDA hou oia e haamata ˈi i te haamatau i te hoê hoa.

TO MURI AˈE I TE MAHANA FAAIPOIPORAA

22, 23. (a) Nafea e erehia ˈi te manaˈo aifaito ia faaineine-anaˈe-hia te oroa faaipoiporaa? (b) Eaha te manaˈo aifaito te tia ia tapeahia ia feruri anaˈe i te mahana faaipoiporaa e te faaipoiporaa iho?

22 I te mau avaˈe hopea hou te faaipoiporaa, e ohipa rahi mau ta orua toopiti no te faaineine i te oroa faaipoiporaa. E nehenehe orua e faaiti mau i te faateimaharaa ma te faaite i te haerea au noa. E oaoa hoi te fetii e te huiraatira i te hoê oroa faaipoiporaa hau i te maitai, e nehenehe râ nau hoa faaipoipo apî e to raua utuafare fetii i te rohirohi roa e te pau rahi ta ratou moni. Mea maitai iho â ia ravehia te tahi mau peu tumu, e nehenehe râ e moehia te auraa o teie oroa e e erehia orua i te oaoaraa ia pee hua anaˈe orua i te peu ma te manaˈo tataˈu paha. Ia haapaohia iho â te manaˈo putapû o vetahi ê, na te tane faaipoipo râ te hopoia no te faaoti eaha te tupu i to raua tamaaraa oroa faaipoiporaa.—Ioane 2:9.

23 A haamanaˈo na e hoê anaˈe iho mahana no te oroa faaipoiporaa, e vai râ to orua faaipoiporaa i te roaraa o to orua oraraa. Eiaha e faarahi i te manaˈonaˈo i te mahana faaipoiporaa. Maoti râ, e fariu i nia i te Atua ra o Iehova no te aratairaa, e a opua e faaea faaipoipo noa orua i te roaraa o to orua oraraa. Na reira ïa orua i te faaineine-maite-raa ia manuïa to orua faaipoiporaa.

a E tano te reira i te mau fenua i reira e manaˈohia ˈi e mea maitai no te mau kerisetiano ia haamatau.

b I roto atoa i te amuiraa kerisetiano, te vai ra o te ora ra ma te ore e amuimui rahi e te amuiraa, e ere atoa i te mea puai i te pae varua, mai tei itehia na. Maoti i te riro ei mau tavini a te Atua ma te mafatu taatoa, te itehia ra i nia ia ratou te mau huru e te haerea o te ao nei.—Ioane 17:16; Iakobo 4:4.

NAFEA TEIE MAU FAAUERAA TUMU BIBILIA E TAUTURU AI . . . I TE HOÊ TAATA I TE FAAINEINERAA IA MANUÏA TE FAAIPOIPORAA?

E tia i te hoê tane e te hoê vahine faaipoipo ia ati maite te tahi i te tahi.—Genese 2:24.

E mea faufaa roa ˈˈe te taata moe o te aau i te huru rapaeau noa.—Petero 1, 3:3, 4.

“Eiaha outou ia amui-au-ore-hia i te feia faaroo ore ra.”—Korinetia 2, 6:14.

Eita roa ˈtu te Atua e farii i te feia haerea viivii.—Ephesia 4:18, 19.

TE MAU PEU E TE BIBILIA

Te aufauraa i te hoê tino moni no te faaipoipo: I te tahi mau fenua e tia i te utuafare o te tane ia aufau i te tahi tino moni i te utuafare o te vahine e faaipoipohia. I vetahi atu fenua e horoa te utuafare o te vahine i te tahi tino moni i te utuafare o te tane e faaipoipohia. Aita e ino i teie mau peu ia au râ i te ture. (Roma 13:1) Noa ˈtu râ eaha te huru tupuraa, e tia i te utuafare o te horoahia ˈtu te moni ia haapae i te nounou ma te titau rahi i te moni aore ra te taoˈa hau aˈe i te mea tano. (Maseli 20:21; Korinetia 1, 6:10) Hau atu, eiaha roa te aufauraa i te tahi tino moni i te utuafare o te vahine e faaipoipohia ia horoa i te manaˈo e te hoohia ra te hoê vahine mai te taoˈa noa te huru; eiaha atoa te tane ia manaˈo e hopoia i te pae no te moni anaˈe iho ïa ta ˈna i nia i ta ˈna vahine e te mau metua hoovai.

Te faaipoiporaa e e rave rahi vahine: E faatiahia te hoê tane e te mau peu o to ˈna nunaa ia rave hau atu i te hoê anaˈe iho vahine. I roto i teie huru tupuraa, e nehenehe te tane e riro mai ei fatu teitei eiaha râ ei tane e ei metua tane. Hau atu â, e faarahi te faaipoiporaa e e rave rahi vahine i te tataˈuraa i rotopu i te mau vahine. No te mau kerisetiano, e faatia te Bibilia e faaea hoê noa aore ra e faaipoipo i te hoê noa vahine.—Korinetia 1, 7:2.

Te tamataraa hou te faaipoiporaa: Te parau ra e rave rahi hoa o te faaea noa hou te faaipoiporaa e e tauturu te reira e e tano anei raua. Eita râ te tamataraa hou te faaipoiporaa e faataa i te hoê o te tuhaa faufaa roa ˈˈe o te faaipoiporaa—te faaauraa ma te tiaturi te tahi i te tahi. Aita e faanahoraa mai te faaipoiporaa o te horoa i te hoê â faito paruru e haapuraa i te taatoaraa—e tae noa ˈtu i te mau tamarii o te fanauhia mai paha. I to Iehova manaˈoraa, te faaea-noa-raa ma te ore e haamaitaihia e te faaipoiporaa e poreneia ïa te reira.—Korinetia 1, 6:18; Hebera 13:4.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono