Reo ěê, Parauraa i te
Auraa: Ô taa ê ta te varua moˈa i horoa na te tahi mau pǐpǐ a te amuiraa Kerisetiano matamua ia nehenehe ratou e poro aore ra e faahanahana i te Atua na roto i te hoê reo taa ê i to ratou iho.
Te haapii ra anei te Bibilia e e “parau” te feia atoa o te fanaˈo i te varua o te Atua “i te reo ěê”?
Kor. 1, 12:13, 30; MN: “I bapetizohia hoi tatou e te [v]arua hoê i roto i te tino hoê ra . . . Ua ite paatoa anei i te faaora maˈi? e parau paatoa anei i te [reo] ěê?” (Hiˈo atoa Korinetia 1, 14:26.)
Kor. 1, 14:5; MN: “Te hinaaro nei au ia parau atoa outou i te [reo] ěê, e rahi atu â ia aˈo outou; e rahi hoi tei aˈo i tei parau i te [reo] ěê, ia ore oia ia faaite, ia noaa te ite i te ekalesia.”
Ia uruhia te hoê taata e ia parau oia na roto i te hoê reo ta ˈna i ore i haapii aˈenei, e haapapuraa anei e tei ia ˈna ra te varua moˈa?
No ǒ mai anei te ravea no te “parau i te reo ěê” i te hoê tumu ê atu i te Atua mau?
Ioa. 1, 4:1: “E au mau here e, eiaha e faaroo atoa ˈtu i te mau varua atoa e tamata râ i taua mau varua ra, i te itearaa e, no ǒ i te Atua ra.” (Hiˈo atoa Mataio 7:21-23; Korinetia 2, 11:14, 15.)
I rotopu i te feia e ‘parau ra i te reo ěê’ i to tatou tau, te vai ra te feia faaroo Penetekose e Baptiste, tae atu te feia Katolika Roma, Épiscopalien, Méthodiste, Luthérien e Presbytérien. Ua parau o Iesu e “e aratai” te varua moˈa i ta ˈna mau pǐpǐ i roto “i te parau mau atoa ra.” (Ioa. 16:13) Te tiaturi ra anei te mau melo o teie mau haapaoraa taitahi e ua arataihia te feia atoa e ‘parau ra i te reo ěê’ mai ia ratou i roto “i te parau mau atoa ra”? Nafea ïa e nehenehe ai i te mea e aita ratou e afaro ra ratou ratou iho? Eaha te varua o te horoa ra ia ratou te ravea no te “parau i te reo ěê”?
I roto i te hoê parau amui, ua farii te “Fountain Trust” e te Apooraa Evanelia o te Ekalesia Beretane e: “Ua papu atoa ia matou e e nehenehe te hoê ohipa mai te reira e tupu i raro aˈe i te hoê mana tahutahu aore ra demoni.” (Gospel and Spirit, Eperera 1977, neneihia e te “Fountain Trust” e te Apooraa Evanelia o te Ekalesia Beretane, api 12) Te faaite atoa ra te Religious Movements in Contemporary America (neneihia e Irving I. Zaretsky e Mark P. Leone, faahitiraa a L. P. Gerlach) e i Haïti e peu matauhia te ‘parauraa i te reo ěê’ i roto i te faaroo Penetekose e i roto i te Vaudou.—(Princeton, 1974), api 693; hiˈo atoa Tesalonia 2, 2:9, 10.
Hoê â anei te ‘parauraa i te reo ěê’ o teie mahana e ta te mau Kerisetiano o te senekele matamua?
I te senekele matamua, ua haapapu te mau ô semeio o te varua, mai te ravea no te “parau i te reo ěê,” e ua iriti te Atua i ta ˈna farii maitai i nia i te faanahoraa faaroo ati Iuda e ua tuu atu i nia i te amuiraa Kerisetiano haamau-apî-hia. (Heb. 2:2-4) I te mea e ua naeahia teie tapao i te senekele matamua, mea faufaa anei ia haapapu faahou â i te reira i to tatou tau?
I te senekele matamua, ua horoa te ravea no te “parau i te reo ěê” i te hoê puai i te ohipa pororaa na te mau fenua atoa ta Iesu i faaue i ta ˈna mau pǐpǐ. (Ohi. 1:8; 2:1-11; Mat. 28:19) Mea na reira anei te feia e ‘parau ra i te reo ěê’ e faaohipa ˈi i teie ravea i teie mahana?
Ia “parau” te mau Kerisetiano o te senekele matamua “i te reo ěê,” e auraa to ta ratou mau parau no te feia i matau i teie mau reo. (Ohi. 2:4, 8) Eita anei e tia ia farii e i teie mahana ua riro pinepine te ‘parauraa i te reo ěê’ ei mau taˈiraa reo taa ore faahitihia e te hoê taata tei uruhia?
Te faaite ra te Bibilia e e titauhia na te mau amuiraa o te senekele matamua ia taotiahia e piti aore ra e toru Kerisetiano e ‘parau ra i te reo ěê’ i te mau putuputuraa. E tia ia ratou ia paraparau noa “te tahi i muri iho i te tahi,” e mai te peu e aita e taata auvaha, e tia ia ratou ia vai mamû noa. (Kor. 1, 14:27, 28, Ku) O te reira anei te ravehia ra i teie mahana?
Hiˈo atoa i te api 436, i te tumu parau “Varua.”
E nehenehe anei te varua moˈa e turai i te feia “charismatique” ia rave i te mau ohipa hau aˈe i ta te mau Papai e haapii ra?
Tim. 2, 3:16, 17, MN: “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa ei haapiiraa, ei faahaparaa, ei faatitiaifaroraa i te mau mea, ei aˈoraa ma te parau-tia ra, ia aravihi roa te taata no te Atua, ia ineine roa no te mau ohipa maitatai atoa ra.” (Ia parau te hoê taata e e poroi faauruahia ta ˈna e te patoi ra hoi i ta te varua o te Atua i faaite na roto ia Iesu e ta ˈna mau aposetolo, no ǒ mai anei te reira i te hoê â tumu?)
Gal. 1:8: “Ia aˈo atu râ matou, eiaha ˈtu ïa, o te tahi melahi no te raˈi mai, ia aˈo atu ia outou i te evanelia maori râ [“o te patoi,” Ku] i tei aˈohia ˈtu e matou ia outou na, ia riro ïa oia ei anatema.”
Te faaite ra anei te huru oraraa o te mau melo o te mau faanahonahoraa e turu ra i te ‘parauraa i te reo ěê’ i te ohipa a te varua o te Atua?
Ei pǔpǔ, te faatupu mau ra anei teie feia i te mau hotu o te varua, mai te mǎrû e te hitahita ore? Te itehia ra anei teie mau huru maitatai e te taata e tae ra i ta ratou mau putuputuraa no te haamoriraa?—Gal. 5:22, 23.
“E ere” mau anei ratou “i to teie nei ao”? E no reira, te turu ra anei ratou i te Basileia o te Atua anaˈe, aore ra te faaô nei ratou i roto i te mau ohipa politita o te faanahoraa o te mea e vai nei? Ua vai viivii ore noa anei ratou i te utua toto atoa i te tau tamaˈi? E roo maitai roa anei to ratou ei pǔpǔ i te mea e te haapae nei ratou i te haerea morare viivii o teie nei ao?—Ioa. 17:16; Isa. 2:4; Tes. 1, 4:3-8.
Ua riro anei te ravea no te “parau i te reo ěê” ei tapao haapapuraa e e mau Kerisetiano mau ratou?
Ioa. 13:35; MN: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia [here] outou ia outou iho.”
Kor. 1, 13:1, 8: “Parau noâ vau i te mau parau atoa a te taata nei, e ta te mau melahi atoa ra, e aita o ˈu aroha, ua riro ïa vau mai te veo ooto ra, e mai te sumebalo maniania ra. E ore roa te here e mou; area te mau tohu ra, e mou ïa; area te reo ěê ra, e ore atoa ïa; area te ite ra, e faaorehia ïa te reira.”
Ua tohu o Iesu e e pou mai te varua moˈa i nia i ta ˈna mau pǐpǐ e e riro ratou ei mau ite na ˈna e tae roa ˈtu i te hopea o te fenua. (Ohi. 1:8) Ua faaue hoi oia ia ratou e “faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ.” (Mat. 28:19) Ua tohu atoa oia e “e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa.” (Mat. 24:14) O vai te faatupu ra i teie ohipa i teie mahana, ei pǔpǔ e ei taata taitahi? Ia au i te mau parau a Iesu, e ere anei na roto i te reira e itehia ˈi e tei nia te varua moˈa i te hoê pǔpǔ?
Eita anei te ‘parauraa i te reo ěê’ e tamau noa e tae roa i te taime e tae mai ai te mea “tia mau”?
I roto i te Korinetia 1, 13:8, te faahitihia ra e rave rahi ô semeio—te tohu, te reo ěê e te ite. No nia e piti o ratou, oia hoi te ite e te tohu, te faaite ra te irava 9 e: “Te ite pae tahi nei tatou, e te tohu pae tahi nei.” Aore ra, ia au i te AG: “No te mea e te ite nei tatou ma te tia ore, e te tohu nei tatou ma te tia ore.” Te parau ra te irava 10 i muri iho e: “Ia tae râ i te mea tia mau ra, ei reira te mea pae tahi noa ra e faaorehia ˈi.” Te parau Heleni no te parau ra “tia” o teʹlei·on ïa, o te faataa ra i te mea i oti to ˈna tupuraa, te mea hope roa aore ra tia. Te huri ra te MN i te reira na roto i te parau ra “hope roa.” A tapao e e ere o te parauraa i te reo ěê tei faarirohia ei mea “tia ore” aore ra “pae tahi.” O te “tohu” râ e te “ite.” Teie atoa te auraa, noa ˈtu teie mau ô semeio, e ite tia ore aore ra e tuhaa ite noa to te mau Kerisetiano matamua no nia i te opuaraa a te Atua. Ia tupu râ te mau tohu e te opuaraa a te Atua, i reira e tae mai ai “te mea tia mau” aore ra hope roa. Papu maitai ïa e aita Paulo i faahiti i ǒ nei i te area taime a tamau noa ˈi te ‘parauraa i te reo ěê’ i te faaohipahia.
Te faaite maitai nei râ te Bibilia e tae roa i teihea taime te ‘parauraa i te reo ěê’ e riro noa ˈi ei tuhaa o te oraraa Kerisetiano. Ia au i ta ˈna e faahiti ra, ua faatae-noa-hia te mau ô atoa o te varua, mai teie atoa, e te mau aposetolo a Iesu Mesia (na roto i te tuuraa rima) aore ra tei reira ratou. (Ohi. 2:4, 14, 17; 10:44-46; 19:6; hiˈo atoa Ohipa 8:14-18.) Inaha ua ore te mau ô semeio i te poheraa o te mau aposetolo e te mau Kerisetiano ta ratou i faatae atu. E tuea teie huru hiˈoraa e te tumu e vai mai ai teie mau ô, mai tei faataahia i roto i te Hebera 2:2-4.
Ia au i te Mareko 16:17, 18 (V.C.J.S.), e ere anei te ravea no te ‘parau i te reo api’ i te hoê tapao taa ê o te mau Kerisetiano?
I roto i teie mau irava, e tano ia tapao e aita i faahiti-noa-hia te ‘parau i te reo api,’ te rave atoa râ i te mau ophi e i te inu i te mea taero e pohe ai. Te faaitoito atoa ra anei te feia atoa e ‘parau ra i te reo ěê’ i teie mau peu?
Ua vauvauhia te mau tumu e ore ai te feia tuatapapa atoa e farii i teie mau irava o te Bibilia i te api 107, i te tumu parau “Faaoraraa maˈi.”
Ia parau mai te hoê taata e:
‘Te tiaturi ra anei oe i te parauraa i te reo ěê?’
E nehenehe oe e pahono e: ‘Te paraparau nei te mau Ite no Iehova e rave rahi reo, aita râ ratou e uruhia ra a paraparau atu ai na roto i “te mau reo itea-ore-hia.” E nehenehe anei au e ui ia oe, E tiaturi anei oe e te “parauraa i te reo ěê” i teie mahana hoê â huru e to te tau o te mau Kerisetiano matamua?’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: ‘Teie te tahi mau faaauraa o te faaanaanatae ia oe. (E nehenehe oe e faaohipa i te mau manaˈo i te mau api 343, 344.)’
Aore ra e nehenehe oe e parau e: ‘E, te tiaturi nei matou e ua “parau” te mau Kerisetiano matamua “i te reo ěê” e ua faatupu teie ô i te hoê opuaraa papu maitai i tera tau. Ua ite anei oe teihea râ?’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: (1) ‘O te tapao ïa e ua iriti te Atua i ta ˈna farii maitai i nia i te faanahoraa ati Iuda e ua tuu atu i nia i te amuiraa Kerisetiano haamau-apî-hia. (Heb. 2:2-4)’ (2) ‘Ua riro te reira ei ravea ohie no te haaparare i te parau apî maitai na te ao taatoa i roto i te hoê area taime poto roa. (Ohi. 1:8)’