Ora
Auraa: Huru oraora o te faataa ê i te raau tupu, te animala, te taata e te mau varua i te mau taoˈa ora ore. I te pae rahi, e nehenehe te mau tino ora e tupu, e faatupu i to ratou iho ito, e ohipa ia au i te mau faaararaa no rapaeau mai e, e fanau e e oteo. E oraraa ohipa to te mau raau tupu, e ere râ i te hoê oraraa ite, te hoê oraraa “nephe.” Area te nephe animala e taata ra, e ora ratou na roto i te hoê puai ora ohipa e atuatuhia e te aho.
No nia i te mau taata maramarama, te ora, i roto i to ˈna auraa taatoa, o te oraraa tia roa ïa e to ˈna mau tiaraa atoa. E ere te nephe taata i te mea pohe ore. E nehenehe râ te mau tavini haapao maitai a te Atua e tiaturi e ora e a muri noa ˈtu i roto i te tia-roa-raa, i nia i te fenua no e rave rahi, i nia i te raˈi no te hoê “nǎnǎ iti” feia aiˈa o te Basileia o te Atua. Ia faatiahia ratou no te oraraa varua, e fanaˈo atoa te mau melo o te pǔpǔ no te Basileia i te pohe-ore-raa, te hoê huru oraraa o te ore e titau faahou e ia atuatuhia e te tahi mea poietehia.
Eaha te tumu o te oraraa taata nei?
Ia noaa te hoê tumu i te oraraa, e tia na mua roa ia farii i te Tumu o te ora. Ahiri e mea tupu matapo noa mai te ora, aita ïa e auraa to to tatou oraraa, e eita e nehenehe e tiaturi i te hoê oraraa papu no a muri aˈe. Te faaite nei râ te Ohipa 17:24, 25, 28, e: “O te Atua i hamani i teie nei ao, e te mau mea atoa i roto ra . . . oia iho hoi tei horoa mai i te ora, e te aho, e te mau mea atoa, i te mau mea atoa nei; no ˈna hoi to tatou ora, e i hahaere ai, e i parahi ai hoi.” Te na ô faahou ra te Apokalupo 4:11, i faataehia ˈtu i te Atua ra: “E au te hanahana ia oe, e te Fatu, e te tura, e te mana, na oe hoi i hamani i te mau mea atoa nei, e no to oe hinaaro i mau ai, e i hamanihia ˈi ratou.” (Hiˈo atoa i te mau api 51-58, i te tumu parau “Atua.”)
E hotu te inoino no te hoê huru oraraa e patoi ra i te mau titauraa a te Atua e i ta ˈna aratairaa no te oaoaraa. Te faaara nei te Galatia 6:7, 8 e: “Eiaha e vare, e ore te Atua e noaa i te haavare, o ta te taata e ueue ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai. O te ueue i ta to ˈna ihora tino, o te pohe ta ˈna e noaa i te tino ra.”—Hiˈo atoa Galatia 5:19-21. (Hiˈo atoa i te tumu parau “Faatereraa ia ˈna iho.”)
I te mea e ua naeahia te taata i te hara a Adamu, eita ratou e fanaˈo roa i te oraraa ta te Atua i opua i te omuaraa ra. Ia au i te Roma 8:20, i muri aˈe i te haavaraa a te Atua i nia ia Adamu no ta ˈna hara, “ua faarirohia hoi te mau mea hamanihia nei [te huitaata] ei mea faufaa ore noa.” No nia i to ˈna iho tiaraa taata hara, ua papai te aposetolo Paulo e: “No te tino râ vau, i hoohia i raro aˈe i te ino. O te maitai hoi ta ˈu i hinaaro ra, aore ïa vau i rave: area te ino hinaaro-ore-hia e au ra, o ta ˈu ïa e rave nei. Te oaoa nei hoi au i te ture a te Atua, i te haapaoraa i te taata i roto ra; te ite nei râ vau i te tahi ture i roto i tau tino nei, i te mârôraa mai i te ture i roto i tau aau nei, e te faariroraa ia ˈu ei tîtî na te ture ino i roto i tau tino nei. Auê hoi au o te taata ati rahi e!”—Roma 7:14, 19, 22-24.
Ia faaohipa tatou i te mau faaueraa tumu o te Bibilia e ia rave na mua tatou i te hinaaro o te Atua, e itea mai ia tatou te oaoaraa rahi i teie nei â, e e auraa mau to to tatou oraraa. Eita te Atua e apî aˈe ia tavini tatou ia ˈna. Inaha, te haapii maira oia ia tatou ‘ia maitaihia tatou.’ (Isa. 48:17) Te aˈo maira te Bibilia e: “Ia itoito outou, eiaha e aueue, ia rahi â te rave i te ohipa a te Fatu eiaha e faaea, ua ite hoi outou e, e ere i te mea faufaa ore te ohipa a te Fatu ta outou e rave na.”—Kor. 1, 15:58.
Te tuu nei te Bibilia i mua ia tatou i te ravea e ora ˈi e a muri noa ˈtu i roto i te tia-roa-raa ia faaohipa tatou i te faaroo i te mau faanahoraa ta Iehova i rave no te oraraa e ia haere tatou na nia i to ˈna mau eˈa. Ua niu-papu-hia teie tiaturiraa; eita tatou e inoino; e e nehenehe te ohiparaa ia au i teie tiaturiraa e horoa i te auraa mau i to tatou oraraa i teie nei â.—Ioa. 3:16; Tito 1:2; Pet. 1, 2:6.
Ua hamani-noa-hia anei te taata no te ora tau matahiti, e pohe atu ai?
Gen. 2:15-17: “Ua rave ihora te Atua ra o Iehova i te taata [Adamu], tuu ihora ia ˈna i roto i taua ô i Edene ra, ei faaapu, e ei tiai. Ua parau maira te Atua ra o Iehova i te taata, na ô maira, E amu noa oe i to te mau raau atoa o te ô nei; area i to te raau e ite ai i te maitai e te ino, eiaha oe e amu i te reira; ei te mahana e amu ai oe i te reira, e pohe ïa oe.” (Aita te Atua i faataa i te pohe ei hopea eita e nehenehe e apehia, ei faahopearaa râ no te hara. Ua hinaaro hoi oia e ia ape o Adamu i te reira. Hiˈo Roma 6:23.)
Gen. 2:8, 9: “Ua ô hoi te Atua ra o Iehova i te ô i te pae i te hitia o te râ i Edene ra, e ua tuu ihora oia i te taata ta ˈna i hamani ra i reira. Ua faatupu te Atua ra o Iehova i te mau raau maitatai atoa ia hiˈo, e tei au ei maa, i taua fenua ra; e te raau ora i ropu i taua ô ra.” (Ia au i te Genese 3:22, 23, i muri aˈe i te hara ua tiavaru te Atua ia Adamu raua o Eva i rapaeau i te ô i Edene ra, ia ore raua ia amu i te maa o te raau ora. E au ra ïa e ahiri o Adamu i auraro noa i to ˈna Atua Poiete, ia tae i te tau au, e faatia ïa te Atua ia ˈna ia amu i taua raau ra, ei taipe haapapuraa e e fanaˈo oia i te ora mure ore. I te mea e te vai ra te raau ora i roto i te ô i Edene ra, te faaitehia ra ïa e te vai ra teie ravea.)
Sal. 37:29: “E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.” (Te haapapu maitai ra teie parau tǎpǔ e aita te opuaraa tumu a te Atua no te fenua e no te huitaata nei i taui.)
Hiˈo atoa i te mau api 310, 311, i te tumu parau “Pohe.”
E no tatou nei, e oraraa poto noa anei to tatou o te haafifi-pinepine-hia e te mauiui?
Roma 5:12: “E teie nei, no te taata hoê ra [Adamu] i ô mai ai te [“hara,” MN] i te ao nei, e no te [“hara,” MN] hoi te pohe; e ua taea-atoa-hia te taata atoa e te pohe i te mea ua hara paatoa.” (Ua roo-paatoa-hia tatou i te reira, eiaha e ua opua te Atua i te reira, no te hara râ a Adamu.) (Hiˈo atoa i te tumu parau “Oraraa faataahia.”)
Ioba 14:1: “Area te taata ta te vahine e fanau nei, aita rea o ˈna pue mahana, e te î hoi i te peapea.” (E tano maitai teie faataaraa i te oraraa i roto i teie faanahoraa tia ore o te mau mea.)
Noa ˈtu râ teie mau huru tupuraa, e nehenehe tatou e ite i te hoê auraa mau i te oraraa e te tia ia orahia. No nia i te tumu o te oraraa o te taata, hiˈo i te mau api 258, 259.
Ua riro noa anei te oraraa i te fenua nei ei vahi tamataraa no te haapapu o vai te haere i nia i te raˈi?
Hiˈo i te mau api 335-342, i te tumu parau “Raˈi.”
Te vai ra anei te hoê nephe pohe ore o te tamau i te ora i te poheraa o te tino?
Hiˈo i te mau api 248-252, i te tumu parau “Nephe.”
I nia i teihea niu e nehenehe ai te hoê taata e tiaturi e e ite oia i te hoê mea maitai aˈe i teie nei oraraa poto o te taata?
Mat. 20:28: “Aita atoa hoi te Tamaiti a te taata nei [Iesu Mesia] i haere mai ia tavinihia to ˈna, ei tavini râ, e ia horoa i to ˈna ora ei hoo no te taata e rave rahi.”
Ioa. 3:16: “I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.”
Heb. 5:9: “E no te mea ua haamoˈa-roa-hia oia [Iesu Mesia], riro atura oia ei tumu no te ora mure ore no te feia atoa e faaroo ia ˈna ra.” (Hiˈo atoa Ioane 3:36.)
Nafea e tupu ai teie tiairaa i te ora mure ore?
Ohi. 24:15: “Te tiaturi nei au i te Atua, o ta ratou atoa hoi ïa e tiai nei, e e tia-faahou-raa to tei pohe, te feia parau-tia e te feia parau-tia ore.” (Te vai ra te mau taata i tavini i te Atua ma te haapao maitai i mutaa ihora e oia atoa te rahiraa o tei ore roa i navai te ite no nia i te Atua mau no te farii aore ra no te patoi i to ˈna mau eˈa.)
Ioa. 11:25-27: “Ua parau maira Iesu ia ˈna [te tuahine o te hoê taata ta ˈna e haere ra e faatia mai], Tei ia ˈu te tia-faahou-raa e te ora, o te faaroo mai ia ˈu ra, pohe noâ oia e ora â ïa. E te taata ora atoa nei e faaroo ia ˈu ra, e ore roa ˈtu ïa e pohe. Ua faaroo oe i te reira?” (No reira, taa ê atu i te tiaturiraa o te tia-faahou-raa, ua horoa o Iesu i te tahi mea ê atu i te feia e ora ia tae teie ao ino i to ˈna hopea. E nehenehe te feia e tiaturi ra e e riro ratou ei taata o te fenua e auraro ra i te Basileia o te Atua, e ora ˈtu ma te ore roa e roohia i te pohe.)
Te vai ra anei te mau haapapuraa e ua poietehia te tino taata no te ora e a muri noa ˈtu?
Ua ite-maitai-hia e ua hau roa te aravihi o te roro taata i te faaohiparaa ravehia i te roaraa o te hoê oraraa, noa ˈtu e e 70 aore ra 100 matahiti. Ia au i te Encyclopædia Britannica, te roro taata nei “ua hau atu ïa i te rahi to ˈna mau ravea i te nehenehe e ravehia i te roaraa o te hoê oraraa.” (1976, Buka 12, api 998) Ia au i te aivanaa ra o Carl Sagan, e nehenehe te roro taata e apo mai i te haamaramaramaraa o te “faaî hau atu i te piti ahuru mirioni buka, e au i to te taatoaraa o te mau fare buka rahi roa ˈˈe o te ao nei.” (Cosmos, 1980, api 278) No nia i te aravihi o te roro taata o te haaputu i te mau haamaramaramaraa, ua papai te aivanaa ra o Isaac Asimov e e “nehenehe roa oia e haapao i te mau faaiteraa atoa e te mau haamanaˈoraa atoa ta te taata e hinaaro ra e tuu atu i roto, e tai miria hau atu i te reira atoa.”—The New York Times Magazine, 9 no Atopa 1966, api 146. (No te aha te roro taata i fanaˈo ai i teie huru aravihi mai te peu e eita te reira e faaohipahia? I te mea e e nehenehe te taata e haapii e a muri noa ˈtu, e ere anei i te mea tano ia faaoti e ua poiete-mau-hia oia no te ora e a muri noa ˈtu?)
E ora anei to nia i te tahi atu mau palaneta?
Ua faataa The New York Times e: “Ua haamata e 25 matahiti i teie nei . . . te maimiraa i te hoê oraraa maramarama i roto i te ao nui . . . Aita ˈtura teie hopoia rahi, o te titau i te hiˈopoa e mau hanere mirioni fetia, i horoa i te hoê noa ˈˈe haapapuraa e te vai ra te ora i rapaeau i te Fenua nei.”—2 no Tiurai 1984, api A1.
Te parau ra The Encyclopedia Americana e: “Aita roa i itehia te hoê palaneta ê atu [i rapaeau i te faanahoraa o te mahana]. Teie râ, i nia i te palaneta taitahi e vai nei i rapaeau i te faanahoraa o te mahana, peneiaˈe ua fa te ora e ua haere oia i mua e tae atu ai i te hoê huru oraraa totiale aravihi.” (1977, Buka 22, api 176) (Ia au i teie parau, te hoê tumu faufaa o te maimiraa moni rahi no nia i te ora i roto i te reva teitei, o te hinaaro ïa e ite i te tahi tururaa i te haapiiraa tumu ore e e tauiui noa te mau mea ora, i te tahi haapapuraa e aita te taata i poietehia e te Atua e aita ta ˈna e hopoia i mua Ia ˈna?)
Te faaite maira te Bibilia e eita e ite-noa-hia te ora i nia i to tatou palaneta. Te vai ra te mau varua—te Atua e te mau melahi—o tei hau roa ˈˈe i te teitei i te taata nei i te pae o te maramarama e te puai. Ua paraparau aˈena ratou i te huitaata no te faataa i te tumu o te ora e te ravea e matara ˈi te mau fifi rahi o te ao. (Hiˈo i te mau tumu parau “Bibilia” e “Atua.”)